11,506 matches
-
mult, în unele considerații eminesciene în care oricine ar vedea publicistul catonic, de un naționalism agresiv, furibund potrivit pentru ultimul eseu al Ruxandrei Cesereanu, Imaginarul violent al românilor -, Î.P.S. vede "însemnări glumețe, în fond tot religioase, ca să nu zicem teologice." No comment. "Ca un băiat de grec să nu crează în nemurirea sufletului nu e decât natural" În ce să crează un asemenea venetic de curte, o asemenea canalie, o asemenea specie a omenirii" " Ca un băiat de grec să
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
se poate da unui câine decât onorurile unui câineî" După aceste diatribe, Mitropolitul își reconfirmă poziția arbitrară, deloc lezată de tonul eminescian: S-ar putea cita multe alte considerații ale lui Eminescu pe teme nu numai simplu religioase, ci chiar teologice." Aceasta este gazetărie xenofobă, poetul este un pamfletar extrem de coleric și nicidecum "însemnări" cu alură teologică/religioasă. Majoritatea textelor selectate de Fabian Anton (poeziile sunt mai puțin relevante și nu le iau în calcul) au fost publicate de Eminescu la
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
arbitrară, deloc lezată de tonul eminescian: S-ar putea cita multe alte considerații ale lui Eminescu pe teme nu numai simplu religioase, ci chiar teologice." Aceasta este gazetărie xenofobă, poetul este un pamfletar extrem de coleric și nicidecum "însemnări" cu alură teologică/religioasă. Majoritatea textelor selectate de Fabian Anton (poeziile sunt mai puțin relevante și nu le iau în calcul) au fost publicate de Eminescu la "Timpul", câteva la "Curierul de Iași" și vreo două în "Romƒnia liberă". Problematica religioasă este cvasiprezentă
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
nu și foarte simplu. |n mod cert, sursa filmului sunt sinopticele și, cu precădere, Evangheliile după Matei și după Ioan, iar în ceea ce le privește pe acestea interseul se focalizează pe intervalul Grădina Ghetsimani � Răstignire. Dacă din punct de vedere teologic, acestă secvență evanghelică este fundamentală pentru că ea marchează sublimarea naturii umane și resorbția ei în imponderabilă divină, conversia cărnii în substanță spirituală, patimile nefiind decăt parcursul mistic al eliberării și al măntuirii universale prin jertfa de sine a Fiului, în
Între materialismul istoric și Twin Peaks by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12880_a_14205]
-
Duh i-a plăcut acest film"! Ce-și poate dori, mai mult, un autor? Dincolo de filmul în sine, un lucru e benefic: el este și va fi un bun prilej și un bun pretext pentru felurite dezbateri culturale, filologice sau teologice (chiar noi vom publica așa ceva, în numărul viitor al revistei). În ceea ce mă privește, "nu mă interesează", în clipa de față, referirile la fidelitatea sau infidelitatea filmului față de sursele evanghelice, nici oportunitatea sau exactitatea dialogului în aramaică și latină (o
Dublura de cauciuc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12915_a_14240]
-
caracterul bilingv, care sunt fi rești într-o cultură care se respectă, cât mai ales prin „auxiliarele” textului, datorate lui Dragoș Mîrșanu, care dau o ținută mai științifică acestuia - tabel cronologic (p. 13-15), studiu introductiv lipsit de verbiajul exaltat, exclusiv teologic, al editorilor de formație clericală, foarte util pentru cunoașterea vieții, operei și pregătirii literare și teologice a lui Lactanțiu și a aspectelor particulare ridicate de De mortibus persecutorum (DMP) (titlu, datare, conținut, izvoare, valoare literară) (p. 17-39), note conținând lecțiuni
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
auxiliarele” textului, datorate lui Dragoș Mîrșanu, care dau o ținută mai științifică acestuia - tabel cronologic (p. 13-15), studiu introductiv lipsit de verbiajul exaltat, exclusiv teologic, al editorilor de formație clericală, foarte util pentru cunoașterea vieții, operei și pregătirii literare și teologice a lui Lactanțiu și a aspectelor particulare ridicate de De mortibus persecutorum (DMP) (titlu, datare, conținut, izvoare, valoare literară) (p. 17-39), note conținând lecțiuni, explicații de termeni, trimiteri la elemente apropiate din alte surse, date utile despre personalități și evenimente
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Jupiter, Marte, Sibila, Tages, Tarquinius Superbus. Trecem acum la partea „istorică” a ediției, datorată d-lui Dragoș Mîrșanu. Puține scrieri bisericești se pretează la un comentariu istoric atât de atent precum DMP, opusculul recomandându-se mai puțin ca o lucrare teologică, cât mai ales ca una istoriografică. Fiind, cum spunea Arnaldo Mo migliano, un „oribil pamflet”, pentru a înțelege corect realitățile politice, ideologice, administrative, economice, militare, religioase, umane de la sfârșitul veacului al III-lea și începutul celui de-al IV-lea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
termenilor princeps, Imperator, Augustus și titulatura imperială în vremea tetrarhiei se poate observa din citirea notelor 5 (p. 164), 67 (p. 180), 89 (p. 184), 159 (p. 192). Dacă s-ar fi mărginit doar la a comenta chestiunile de natură teologică, dl. Mîrșanu și-ar fi făcut un mai mare serviciu. Îndrăznim să credem că, pentru clarificarea aspectelor de ordin istoric, politic, instituțional și pentru modul de prezentare a unor personalități, Notele care însoțesc textul au avut, printre alte modele de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
anul apariției este indicat după pagini, locul editării unor lucrări este eronat ș.a.; toate dovedesc indubitabil cel puțin un lucru - că dl. Mîrșanu nu e încă familiarizat cu tehnica redactării științifice. Foarte probabil, dl. Dragoș Mîrșanu are o bună pregătire teologică; în domeniul istoriei antice, cu toată problematica impusă de cercetarea și scrierea ei (lecturi bogate, în primul rând ale izvoarelor și apoi ale bibliografiei impresionante, cunoștințe, metodă, corectitudine), el se dovedește ceva mai mult decât un diletant. Acest lucru, împreună cu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Hilarius de Pictavium, frecventarea literaturii apocrife; toate acestea îndreptățesc constatarea că acuzația de maniheism și gnosticism adusă lui este exagerată („il n’est ni ma nichéen, ni gnostique, ni encratite..., mais un catholique non conformiste” - p. 133), afinitățile concepției sale teologice cu devianțele amintite explicându-se prin substratul platonician comun (p. 144). Juliette Prudhomme dedică studiul său criticii făcute poeților profani în poezia sa de Grigore de Nazianzus - unul dintre cei mai înfeudați Părinți ai Bisericii culturii clasice (La critique des
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
treime din lucrări a fost realmente copleșită de interpretări fundamentalist-creștine, ce apar atît în lucrările cercetătorilor din est, cît și la cei din vest. La modul direct, problema unei astfel de orientări a fost pusă în comunicarea Ludmilei Saraskina: Valori teologice - istorice- naționale - general-umane în publicistica și romanul lui Dostoievski: conflict sau dialog? Cu o altă ocazie, la Petersburg, L. Saraskina a fost atenționată, chiar apostrofată de un interlocutor, care susținea că un exeget ateu sau de altă religie decît cea
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
slujba popii mă rumega molcom. Acum îl am la ceai, abia așteaptă să mă bage și pe mine sub patrafirul de spovedanie; soarbe zgomotos din ceașcă, vorbește gâjâit și miroase greu, comme une bęte de somme. Îmi lămurește personal expresivitatea teologică a semnului dumnezeiesc de la 2 ianuarie; fenomenul a fost extrem de explicit, zice, a reprodus pe cer aureola care tivește icoana Pantocratorului pe tavanul bisericii noastre, a reprodus-o exact! E semn că trebuie să ne cucernicim, să îngenunchem sub sfânta
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
la Universitatea din Chicago, singura care avea o catedră pentru studiul filozofiei religiilor. Această, cum ne explică Edward Levi, fost rector al acestei universități și bun prieten al lui Eliade, era o catedră menită să studieze fenomenul religios, dar nu teologic, ci obiectiv, științific, “across all religions”. Contractul cu universitatea era numai pentru un an, dar în realitate a durat până la sfârșitul vieții lui Eliade. Jerald Brauer, fost decan la “Divinity School” ne prezintă istoricul acestei universități de fapt tinere, care
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
frază care nu poate fi regăsită și la Sfântul Grigorie<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 313. footnote>. Cu toate acestea însă, Sfântul Grigorie de Nyssa este cel dintâi autor creștin care a elaborat o teorie teologică despre extaz, definit ca o ieșire continuă din limitările lumii acesteia și o pătrundere continuă în întunericul lui Dumnezeu cel Nepătruns<footnote Lars Thunberg, Antropologia teologică a Sfântului Maxim Mărturisitorul. Microcosmos și Mediator, trad. Anca Popescu, București, Editura Sofia, 2005
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Sfântul Grigorie de Nyssa este cel dintâi autor creștin care a elaborat o teorie teologică despre extaz, definit ca o ieșire continuă din limitările lumii acesteia și o pătrundere continuă în întunericul lui Dumnezeu cel Nepătruns<footnote Lars Thunberg, Antropologia teologică a Sfântului Maxim Mărturisitorul. Microcosmos și Mediator, trad. Anca Popescu, București, Editura Sofia, 2005, p. 260-261. footnote>. El numește viața spirituală „extaz către cele dumnezeiești”<footnote Cf. Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 273. footnote>. Când singura plăcere a sufletului rezidă, așa cum
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
în col. Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1982, p. 73-75; Pr. Drd. Pop Liviu, Doctrina Sfântului Har la Marii Părinți ai secolului al IV-lea, în Orizonturi Teologice, Anul I (2000), Nr. 2, p. 161. footnote>. Pentru a fi obiectul contemplației noastre, Dumnezeu iese oarecum din El Însuși, își arată slava Sa, transfigurează sufletul și întreg universul prin energia Sa, prin luminile Sale, lumina taborică fiind strălucirea cea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
mintea întreagă, este pentru voi” (II Cor. 5, 13), cum a arătat în cuvintele către Festum că nu e nebun, ci spune vorbe înțelepte și drepte<footnote Magistrand N. V. Stănescu, Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Grigorie de Nyssa, în Studii Teologice, Anul X, 12/1958, p. 36. footnote>. Asemenea și fericitul Pavel a fost în astfel de beție dumnezeiască și trează la Iope, când a contemplat pânzătura evanghelică (Fap. 10, 10-17)<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
repede considerat un semn de vinovăție decît de lașitate!! După înfăptuirea Unirii Transilvaniei cu Regatul Român, ungurii transilvăneni au beneficiat de toate drepturile înscrise în Constituția României. De exemplu; viitorul tătic a lui cap pătrat termină, în limba maghiară, Institutul Teologic Reformat din Cluj în 1938 și pleacă mai departe la studii în Germania și Elveția. De unde se intoarce imediat după intrarea triumfala a Amiralul Horthy în Kolozsvar (adică Cluj, fiindcă Laszlo Tokes ne atenționează că refuză să folosească denumirea românească
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
iar se simpt ocupați, cu toate că nu o duc rău, nu șunt înjosiți, maltratați sau deznaționalizați, isi vorbesc incontinuare limba maternă, învață în școli ungurești iar tata lui cap pătrat din fost secretar al episcopului horthyist ajunge profesor universitar la Institutul Teologic Reformat din Cluj-Napoca. Alți unguri ocupați de români, dar eliberați de armată roșie, din revanșarzi hothysti devin cei mai înfocați comuniști și rămîn pe aceleași poziții de conducători pe care le-au avut și pe timpul lui Horthy. În repetate rînduri
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
sau la El la Office, ceea ce nu este același lucru! Nu! Oricum, trebuie sa fi dus de-acasă rău de totului să încerci să impresionezi, chiar și pe americani, cu asemenea smintiri! God nu se amestecă în admiterea de la Institutul Teologic Reformat din Kolozsvar, nu are asemenea practici oricît de mare să fi fost penuria de candidați, nu face chemare la un cap pătrat sălbatic de mîndrie națională, știind că în curînd Uniunea Europeană va încearcă să desființeze naționalismul (cu unele excepții
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
Domnu să fie pastor reformat. Io zic să meargă,să se coate iute la cap,cît nu-i prea tîrziu” Nu mai este nimic de comentat. Citînd mai departe această incredibile story, aflăm cum cap pătrat ajunge student la Institutul Teologic Reformat, unde tăticul sau era profesor universitar și unde aude, în șoaptă, multă istorie ungureasca, segregaționism și nerenuntare la iredentism. Influențat de toate cîte le-a auzit, în șoaptă, se hotărăște să plece în munți să mediteze și să se
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
fără să ceară dovezi. Păcat. Dacă s-ar fi cerut dovezi, cap pătrat ar fi confabulat despre un holocaust al ungurilor în Transilvania oupata de armată română asemănător cu cel al evreilor sau poate și mai lugubru! După terminarea Institutului Teologic Reformat , s-a aranjat să fie reformat și de armată! Nu ne spune cu ce parte a trupului sau al spiritului nu corespundea serviciului militar și nici dacă God, sau altcineva mai mic în rang, l-a scutit de armată
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
mărețe și minunate”. Ultima propoziție îi aparține fără echivoc lui Origen, nu traducătorului său, Rufinus; de asemenea, din examinarea întregii predici reiese clar că nu se referă strict la o viziune mistică, ci la o formă de recunoaștere sau înțelegere teologică<footnote A se vedea Hal Koch, Pronoia und Paideusis, Berlin și Leipzig, 1932, p. 333 338. footnote>. Origen, comentând asupra pasajului biblic I Tes. 4, 14-7<footnote „Căci aceasta vă spunem, după cuvântul Domnului, ca noi cei vii, care vom
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
mai neînsemnat lucru din domeniul lumii, vrăjmașă lui Dumnezeu, se întipăresc cu tărie în sufletele celor curați; adesea nu pot fi șterse impresiile lucrurilor murdare și păgubitoare nici cu pâraie de lacrimi, nici cu nevoință mare, nici de cunoștințele vaste teologice, nici de timpul îndelungat. Toți călugării trebuie să se păzească cu sârguință, dar mai ales cei zăvorâți și cei însingurați”<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., p. 66. footnote>. De la Avva Ammona, ucenicul marelui Antonie și urmașul său în conducerea duhovnicească
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]