176 matches
-
de nonconformism instinctual și dezorganizat, nu e de ignorat că poetul este dublat în permanență de teoretician. Și aici trebuie despărțita fază nihilismului dadaist de aceea a „normalizării” actului creator. În Manifestul despre amorul slab și amorul amar (1920) era teoretizata o poetica a hazardului, șocantă prin seriozitatea cu care se propunea metodă colajului arbitrar: „Luați o pereche de foarfeci. Alegeți din ziar un articol care să aibă lungimea pe care vreți să o dați poeziei dumneavoastră. Decupați articolul. Tăiați cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
fost suținută de întregul cabinet, chiar dacă O'Higgins s-a îndoit pentru moment, întrebînd retoric "Chiar nu există o altă cale?".107 În octombrie 1922, Biserica Romano-Catolică i-a amenințat pe rebeli cu excomunicarea. La 6 decembrie 1922, imitînd modelul teoretizat de Arthuh Griffith și pus în practică în timpul războiului de independență, Eamon de Valera, aflat în clandestinitate, a proclamat Republică Liberă Irlandeză. Numărul rebelilor aflați în închisorile Statului Liber era de aproximativ 11 000. În ianuarie 1923, alți 34 de
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
a țărilor europene de a domina continentul din punct de vedere politic. Capitolul 12 NAȘTEREA UNUI MODEL DE MONARHIE TEMPERATĂ ÎN ANGLIA (1689-1815) În timp ce în Franța se dezvoltă monarhia absolută, în Anglia se instaurează o altă formă de regim politic. Teoretizată și de filosofii Hobbes și Locke în cursul secolului al XVII-lea, aceasta se bazează pe ideea că există drepturi naturale ale individului și că organizarea socială rezultă dintr-un contract tacit încheiat între suveran și individ. În fond, aceste
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
să tindă și spre o modelare a aspectelor literare ale limbilor în sens european, fenomen care s-a declanșat în est de circa două secole, dar care nu a devenit încă caracteristic, fapt explicabil îndeosebi prin manifestrea unor atitudini inerțiale, teoretizate și susținute pe baze ideologice ce caracterizau faza romantică a culturii europene, extaziată de producțiile culturii populare. Înmagazinînd cunoașterea seculară realizată de un grup etnic, limba populară se constituie în cea mai durabilă tradiție, nu numai în formele lingvistice, ci
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
secolul al XIII-lea însă, limba-țintă a traducerilor (limba în care se traducea) a început să fie tot mai mult spaniola, adică limba vorbită de populația băștinașă. Deși fenomenul a devenit semnificativ prin amploare, el nu a fost analizat și teoretizat, iar o susținere programatică a necesității de a se folosi în scris limba spaniolă nu a fost inițiată. Din acest motiv, nu au fost formulate nici argumente pentru utilitatea unei limbi literare spaniole, care să substituie latina la nivelul culturii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
etica stoicilor și morala creștinismului; în primul rând, idealul de a trăi în conformitate cu natura (una laică, la stoici, una dispusă conform ordinii divine, pentru creștini), adoptând calea virtuții și lepădând viciul reprezintă, în esență, puncte comune. Virtuțile cardinale sau secundare teoretizate, definite și cultivate de stoici nu diferă de cele recomandate de creștinsim. "Înțelepciunea, curajul, justiția, cumpătarea", apoi "mărinimia, înfrânarea, prezența de spirit, hotărârea bună"9 sunt și valorile creștinismului. La fel cum păcatele sau viciile capitale coincid. Ceea ce diferă este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ci cu esență, ființa în sine și pentru sine, umanitatea care își afirmă deosebirea față de natură și își devine sieși scop16. Spre deosebire de paradigmă liberală a individului al carui comportament egoist ar contribui la stabilitatea și prosperitatea societății prin intermediul "mâinii invizibile" teoretizata de către Adam Smith, nimic altceva decât raportul dintre cerere și oferta, paradigmă care începe să se afirme tot mai pregnant la începutul secolului XIX - Hegel optează pentru recunoaștere, pornind de la celebrul exemplu al stăpânului și al sclavului. Niciunul dintre ei
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
a primit mai multe critici. În primul rând i s-a reproșat că este incompletă pentru că nu explică mecanismele prin care trauma psihologică altereză credințele individului. Teoria reduce complexitatea credințelor indivizilor despre lume la doar trei care nu sunt destul teoretizate și nuanțate. În plus din punctul de vedere al acestei teorii indivizii care au trăit experiențe traumatice timpurii ar trebui să aibă credințele despre lume deja modificate, iar o eventuală nouă traumă ar trebui să le confirme schemele preexistente. Contrar
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
saveurs souveraines? Es-tu vase funèbre attendant quelques pleurs, Parfum qui fait rêver aux oasis lointaines, Oreiller caressant, ou corbeille de fleurs?" Trecătoarea, pe care poetul o califica, cu elocventa, "fugitive beauté", se prezintă că o alegorie a frumuseții moderne, teoretizata tot de Baudelaire în Peintre de la vie moderne. Trecătoarea fără nume, sugerează Cl.Leroy, nu este altcineva decât "la muse Modernité" [ibidem, p.37]. Femeia reprezintă pentru Baudelaire atracția infinitului. Vom rezumă, ca sonetul se pretează mitului, deoarece propune o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
încerc să fac o legătură mai adîncă între viziunea eminesciană a lumii și cea bacoviană (cele de pînă acum privesc doar la suprafață), pornind de la principiul de cunoaștere: lumea este reprezentare - lumea este reprezentarea mea, al doilea fiind conștient și teoretizat la Eminescu, dar prezent și la Bacovia, instinctiv și neelaborat. După oarecari căutări am găsit un exemplar din Ateneu cu nota lui Oct[avian] Voicu la Orfeu, scrisă cu căldură și entuziasm, dar din exterior. Singurul, pînă acum, care a
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de serile moscovite și de colegul său roman de studenție, Ion Iliescu. "Am fost colegi la Moscova, numai că Iliescu, spre deosebire de mine, era șef mare", a precizat amuzat Arafat. Dublă structurare - politică și teroristă - a unei organizații subversive a fost teoretizata de anarhiștii ruși, încă de la mijlocul secolului al XIX-lea. La suprafață există "Organizația", o grupare care își atribuia exclusiv un rol politic, respingea violență și practica discursul ideologizat. Conspirat însă, acționa "infernul" - cum îi spuneau anarhiștii ruși grupului militar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
își exercită drepturile de a oferi cea mai adecvată definiție a criticii. 3.2. Dimensiunea politică a studiilor vizuale Pentru a pune în discuție modalitatea în care se reconfigurează capacitatea instrumentală a criticii în raport cu viziunea și misiunea artistică, ar trebui teoretizat contextul discursiv în care s-a format dispoziția post-estetică a studiilor vizuale contemporane, respectiv politicile de integrare a studiilor vizuale contemporane în câmpul teoriilor artei actuale. Concepute drept instrumente de analiză a imaginii și de reînscriere a producției vizuale în cadrul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
justiție este principiul oricărei poziții divine îndreptate spre un scop, o putere este principiul oricărei poziții mitice de drept".313 Revoluțiile vin cu întregi constelații de mituri adiacente, Alain Verjat expunând câteva dintre miturile fundamentale ale Revoluției Franceze, devenită tipul teoretizat al revoluției: mitul vârstei de aur la care trebuie ca societatea să revină, mitul naturii, regeneratoare prin moarte și sânge, dar introducând în discuție și o perspectivă psihanalitică, a uciderii tatălui (regele), a legii și a trecutului strămoșesc (gal) din
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
assertion et enchîssement des forces: le cas de l'explication", Interaction et cognitions, vol. II-1 et 2, 1997: 137-148. - Egon WHRLICH: Typologie der Texte, Heidelberg, Quelle et Meyer, 1975. 1. Perioada: de la retorică la lingvistică textuală 1.1. Redefinirea perioadei Teoretizată de gramaticienii și stilisticienii clasici, noțiunea de "perioadă" a reapărut în lingvistica anilor 1980 sub pana specialiștilor în oral (Luzzati 1985, Blanche-Benveniste 1997, Berendonner 1992). În fața non-pertinenței noțiunii de frază la oral, aceștia din urmă au avut nevoie să definească
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Dobrogei, datele statistice de care dispunem nu permit o abordare de felul celei amintite mai sus. Pentru a fi posibilă o asemenea analiză este nevoie de date obținute în urma aplicării unor chestionare sociologice. Se poate face o adaptare a conceptului teoretizat. Pentru aceasta am selectat un număr de localități rurale, unele situate la mare distanță de municipiile reședință de județ (Constanța și Tulcea), altele situate în proximitatea acestora (localități periurbane), scopul fiind acela de a putea testa în ce măsură comportamentul electoral al
Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
face decât să întărească caracterul conflictual al politicii românești. Probabil că dacă ar trebui să definim sistemul politic din România postcomunistă printr-o singură caracteristică, atunci aceasta ar fi o formă fără fond. Într-adevăr, raportându-ne la modelele democrației teoretizate de Arend Lijphart, arhitectura instituțională politică a României se așează în limitele unei democrații consensualiste. La o rapidă trecere în revistă, din cei zece parametrii analizați de Lijphart, România ar satisface șase cabinete de coaliție, multipartidism, scrutin de tip RP
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
un stăpîn față de care este cum nu se poate de obedient este răzvrătirea, permanentul mers împotriva curentului. Cioran începe de acum un exercițiu de nesupunere divină în fața vreunei instanțe supreme, o aventură ale cărei avataruri în egală măsură trăite și teoretizate, mai ales teoretizate nu-i vor îmblînzi mai deloc tonul meditației, căci la capătul acestei gîndiri în răspăr îl vom afla pe Cioran interogîndu-l, aproape inchizitorial, pe "Demiurgul cel rău". Însemnările lui Cioran de la sfîrșitul anului 1928 și începutul lui
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care este cum nu se poate de obedient este răzvrătirea, permanentul mers împotriva curentului. Cioran începe de acum un exercițiu de nesupunere divină în fața vreunei instanțe supreme, o aventură ale cărei avataruri în egală măsură trăite și teoretizate, mai ales teoretizate nu-i vor îmblînzi mai deloc tonul meditației, căci la capătul acestei gîndiri în răspăr îl vom afla pe Cioran interogîndu-l, aproape inchizitorial, pe "Demiurgul cel rău". Însemnările lui Cioran de la sfîrșitul anului 1928 și începutul lui 1929, descoperite de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
țin de însăși condiția sisifică a filozofiei, sortite s-o ia mereu de la capăt. Am arătat însă că istoricizarea conștiinței are ca efect și o tot mai pregnantă "istoricizare a filozofiei" și că abia pe acest fond este înțeleasă și teoretizată ca atare condiția filozofiei dintotdeauna. Suntem înclinați să susținem că abia acum când capătă, ca Weltanschauung, conștiința istoricității și, drept urmare, își propune să reevalueze retrospectiv într-o Weltanschauungsphilosophie dimensiunea istorică a lucrurilor, precum și a construcțiilor metafizice -, filozofia își înțelege cu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
8.2. Alcuin și Carol cel Mare 122 8.3. Alcuin și schola palatina 124 8.4. Curriculumul alcuinian 126 8.5. Răspândirea curriculumului bazat pe septem artes liberales 127 Note și referințe bibliografice 128 Capitolul IX. Pansophia - un curriculum teoretizat, dar neaplicat 133 9.1. De la Adevărul Revelat la Adevărul Cercetat 133 9.2. Comenius și frăția invizibililor 135 9.3. Pansofia și Societatea Regală 142 9.4. Fundamentele reformei pansofice și ale curriculumului „iluminat” 146 9.5. Curriculum vitae
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
avea cancelarii fortiter officium („funcția de înalt cancelar”); Ansbert era aulicum scriba doctus („preaînvățat scrib de curte”); Dadon era annulum regis adeptus („primitorul inelului regal”). 19. Apud Drimba, op. cit., vol. III, p. 89. Capitolul IXtc "Capitolul IX" Pansophia - un curriculum teoretizat, dar neaplicattc "Pansophia - un curriculum teoretizat, dar neaplicat" 9.1. De la Adevărul Revelat la Adevărul Cercetattc "9.1. De la Adevărul Revelat la Adevărul Cercetat" Propunem în acest capitol cel mai neobișnuit „caz” din istoria pedagogiei europene și analiza sa printr-
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
înalt cancelar”); Ansbert era aulicum scriba doctus („preaînvățat scrib de curte”); Dadon era annulum regis adeptus („primitorul inelului regal”). 19. Apud Drimba, op. cit., vol. III, p. 89. Capitolul IXtc "Capitolul IX" Pansophia - un curriculum teoretizat, dar neaplicattc "Pansophia - un curriculum teoretizat, dar neaplicat" 9.1. De la Adevărul Revelat la Adevărul Cercetattc "9.1. De la Adevărul Revelat la Adevărul Cercetat" Propunem în acest capitol cel mai neobișnuit „caz” din istoria pedagogiei europene și analiza sa printr-o hermeneutică situațional-contextuală. Înaintea Iluminismului, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1989, 1992)156; Dennis Sumara (1992, 1994)157 ș.a. 15.3.7. Cherryholmes și utopia curriculumului poststructuralisttc "15.3.7. Cherryholmes și utopia curriculumului poststructuralist" Cine și-ar mai fi închipuit că, într-o vreme când eșecul celei mai bine teoretizate utopii a lumii - cea marxistă - devenise evident, se vor mai găsi visători care să creadă că în omenire s-ar putea edifica o nouă Civitas solis cu ajutorul educației? Și totuși, în preajma anilor ’90, Cleo Cherryholmes a supus „curriculumul tradițional” (citește
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
reducere a pornirii către conduita agresivă. Cele mai Întâlnite par a fi următoarele (cf P.Iluț cit În A.Neculau, 1996: a vizionarea de materiale cu multe scene violente, cum ar fi piese de teatru, filme, spectacole sportive etc. (idee teoretizată Încă de Artstotel; b consumarea tendințelor agresive la nivelul imaginarului, al fanteziilor (teorie dezvoltată de Freud; c angajarea În acțiuni violente efective, dar care nu au consecințe antisociale (practicarea de sporturi, agresivitate față de obiectele neînsuflețite: trântesc cu putere o minge
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
tocmai pentru că, așa cum pe bună dreptate subliniază autoarea în spiritul teoriei bahtiniene, aceasta operează cu realități valorice, iar nu cu realități brute. Un "cum" la care, în mod esențial, participă și receptarea cititorul, termen al ecuației foarte important pentru literatura-document, teoretizată și analizată ca literatură de frontieră. Nefiind de acord cu echivalența dintre factual și non-literar, precum și cu aceea dintre ficțional și literar, Cecilia Maticiuc se întreabă, pe bună dreptate, dacă putem considera ca definitivă convingerea multor comentatori ai scriitorului rus
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]