63,729 matches
-
lucruri cunoscute și necunoscute ți se derulează prin fața privirii. Până și miresmele și zgomotele și imaginile, chiar și tăcerile îți devin cunoscute și trăite de tine, într-un straniu deja-vu, dintr-o altă existență, dacă ar fi să crezi în teoriile budiste. Destul de ciudat. Parcă ești abandonat în plin fabulos, într-un fel de labirint vegetal în care, după ce colinzi până la sfârșeală coridoarele întortocheate, în căutarea ieșirii salvatoare, constați că ai mai fost cândva pe acolo, și peisajele îți sunt vag
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
labirint.” Marin Sorescu spunea că,, toți suntem curioși să știm cum zboară poezia, cu ce fel de aripi, pe care meridian înnodat la un capăt. La noi, în România, zboară cu aripi de șindrilă, făcând aluzie la Meșterul Manole. În ,,Teoria sferelor de influență” încercam să analizez cu exemple, modul în care poezia se poate naște din atingere cu filozofia ( Lucrețiu), din explorarea vagului și ambiguității (Saint-John Perse), a livrescului, devenit material de construcție, în care oamenii își fac uneori case
PETALE DE SUFLET de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1414136021.html [Corola-blog/BlogPost/384122_a_385451]
-
întreg universul. La fel de clar se exprimă acest universalism în înțelegerea istoriei mântuirii. Eficiența istoriei divine a mântuirii nu se limitează doar la tradiția sfântă a istoriei vechi testamentare a mântuirii. Universalismul istoric mondial al gândirii ortodoxe își găsește întemeierea în teoria Logosului: înainte de Întruparea Sa, Logosul divin a vorbit mai ales prin Proorocii Vechiului Testament, dar El nu a rămas fără mântuire nici în rândurile neamurilor păgâne, și deja Clement Alexandrinul și Origen au hotărât că urmele Logosului divin se găsesc
ORIGINALITATEA, FIDELITATEA ŞI FRUMUSEŢEA ORTODOXIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1399790957.html [Corola-blog/BlogPost/350709_a_352038]
-
locomotivă în lansarea mea pe o traiectorie literară. Pe acest site, cu mare plăcere, am început să-mi redescopăr o parte din colegii de facultate. S-au iscat uneori dezbateri pasionante și deosebit de interesante. La un moment dat, am emis teoria "Ce e scris în gene ne e pus”. Imediat au sărit câțiva colegi: “Asta înseamnă că nu crezi în liberul arbitru, ci într-un destin implacabil”. Fiind moderatorul grupului, mi-am îndemnat colegii să răspundă serios la întrebarea “Există sau
DESPRE DESTIN ŞI LIBERUL ARBITRU de DAN NOREA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1405582019.html [Corola-blog/BlogPost/349019_a_350348]
-
un mod unic. Dacă se reface contextul (imposibil în practică), răspundem exact în același mod.” Mitică: “Liberul arbitru există și este procesul cel mai prioritar la un moment dat T.” Deși par complet diferite, părerea mea este că cele două teorii spun exact același lucru sub altă formă. Mitică face o analogie între om și un calculator cu multitasking. Dar compararea priorităților nu este altceva decat analiza contextului de care vorbea Gena, iar alegerea procesului cel mai prioritar este un mecanism
DESPRE DESTIN ŞI LIBERUL ARBITRU de DAN NOREA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1405582019.html [Corola-blog/BlogPost/349019_a_350348]
-
daca e tipul de lider) își creează anturajul pe care îl consideră cel mai potrivit, conform programării sale. De aici și proverbele " Cu cine te asemeni, te aduni", "Cum e turcul și pistolul"... Apropo’de programe. Cu ocazia asta reamintesc teoria unui alt coleg, Chris: omul e dotat cu rutine care să șteargă amintirile evenimentelor neplăcute. Foarte interesantă observația lui: cei ranchiunoși sunt așa pentru că le lipsesc rutinele respective. Ce ar mai fi de spus este că intuisem asta (paralelismul între
DESPRE DESTIN ŞI LIBERUL ARBITRU de DAN NOREA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1405582019.html [Corola-blog/BlogPost/349019_a_350348]
-
încă de la vârsta de 20 de ani. În poezia "Facerea lumii" scrisă în 1973, ultima strofă sună așa: Iar în final, crezând că e original s-a imitat pe sine însuși (farsorul !) și a creat... calculatorul. Dan D. susține că teoria respectivă este demobilizatoare. Așa e, de aceea nici nu va fi enunțată oficial de cineva. Unii s-ar simți jigniți de comparația cu niste roboței umblători, cu un program prestabilit, care le anulează, aparent, toate meritele. Alții ar avea o
DESPRE DESTIN ŞI LIBERUL ARBITRU de DAN NOREA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1405582019.html [Corola-blog/BlogPost/349019_a_350348]
-
marelui filosof care a ales demnitatea în schimbul vieții. Acesta a fost conceptul său despre viață și așa a înțeles să și-o apere. La noi în țară, acum, ca și din totdeauna, se dau toate pe una. Virtutea este doar teorie. În politică ce să mai spunem... de acolo s-a scurs orice picătură de demnitate. În locul virtuții tronează principiul ,,scopul scuză mijlocele”. Adesea am impresia că atât în cultura laică cât și creștină a apărut ceva complet rupt de societatea
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
se gândesc cei ce se acoperă cu ea, atunci ar trebui să se teamă de sensul traducerii, deseori comentat, și anume: comiterea unor fapte reprobabile, în unele situații poate fi justificată, dar moral, niciodată scuzată. Spui că ,,virtutea este doar teorie, mai ales în politică...” Mie nu mi-a plăcut niciodată acest cuvânt. Eu am apreciat o derivație, virtuozitate, pe care, cum este și cazul, am aplicat-o virtuoșilor din lumea artelor, a interpreților instrumentiști, unde măsura aplicării este dată de
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
fiind foarte bună, în altă epocă poate fi considerată mediocră.Aceasta ținând de schimbarea gustului cititorului și al criticii, datorită evoluției societății și a modului de percepție. Există o relație între lectură și critică, dintre critic și cititor.În Estetica.Teoria formativității, lui Luigi Pareyson, Milano, 1966,p.41-47, se spune că ceea ce în vitro apare ca o succesiune între cititor( pradă emoției lecturii) și critic(care așează între paranteze această emoție pentru a gândi asupra factorilor care au produs-o
CRITICA SE LOVEŞTE ÎN FIECARE CLIPĂ DE METAFIZIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Critica_se_loveste_in_fiecare_clipa_de_metafizic.html [Corola-blog/BlogPost/351513_a_352842]
-
lor. Numai că asemănarea dintre cele două limbi a făcut aproape imposibilă deosebirea cuvintelor din fondul limbii geto-dacilor, de cuvintele împrumutate de la romani. De aici confuzia și capcana în care au căzut marii erudiți ai limbii române care au formulat teoria latinistă. Deși este foarte greu să combați această eroare, sunt convins că tot mai mulți lingviști vor continua cercetările ca să rezolve această problemă spinoasă. Și nu este vorba de separarea cuvintelor latine de cele din fondul vechi geto-dacic, ci de
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
din spațiul carpato-danubian. Afirmațiile lui N. Densușianu și Emil Alexandrescu încă nu pot fi acceptate cu ușurință de specialiști din lipsa unor probe scrise convingătoare. Deși eu cosider că cele prezentate de aceștia sunt suficiente pentru a se renunța la teoria latinistă a limbii române. În continuare, voi încerca să-mi clarific cum a evoluat și s-a perfecționat limba română prin adoptarea neologismelor și încadrarea lor în structura limbii române, scrisă și vorbită. 12. Adoptarea neologismelor Am enunțat în capitolele
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
lor în structura limbii române, scrisă și vorbită. 12. Adoptarea neologismelor Am enunțat în capitolele anterioare câteva umile păreri personale, bazate pe studiile unor erudiți, dintre care subliniez pe N. Densușianu și Emil Alexandrescu. Acștia au militat pentru renunțarea la teoria latinistă a limbii române. În continuare, voi încera să-mi clarific cum a evoluat și s-a perfecționat limba română prin adoptarea neologismelor și încadrarea lor în structura limbii scrise și vorbite. Bonjuriștii și franțuzismele O reală perfecționare a limbii
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
de Biserica Lui. Soluționarea acestei crize majore existente în lume se poate face prin Creștinism. Însă nu unul doar teoretic, declarativ-speculativ, ci un Creștinism trăit în Duhul Sfânt, în Duhul Adevărului, al Înțelepciunii și al Iubirii. Nu avem nevoie de teorie despre Dumnezeu și despre Iisus Hristos ci întâlnire vie cu Dumnezeu și trăire întru El, cunoscând că „toate sunt de la El, prin El și pentru El”(Rom. 11, 36). Realitatea acestei întâlniri și trăiri ne este oferită - în dar - în
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_0.html [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
funcționează. Subiectul este extrem de complex, însă pentru a contura cel puțin o imagine asupra celor spuse, vom face o scurtă incursiune științifică în acest domeniu al explicației și înțelegerii, insistând spre final asupra limitelor acestora. În consecință, amintim faptul că teoriile științifice îndeplinesc numeroase funcții cognitive, metodologice, pedagogice etc. Astfel, teoriile științifice ne oferă informații despre realitatea obiectivă, realitatea subiectivă și realitatea ideală, conceptuală. Cu cât elaborăm teorii mai puternice, cu atât informațiile noastre au un conținut informativ mai bogat. Teoriile
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
puțin o imagine asupra celor spuse, vom face o scurtă incursiune științifică în acest domeniu al explicației și înțelegerii, insistând spre final asupra limitelor acestora. În consecință, amintim faptul că teoriile științifice îndeplinesc numeroase funcții cognitive, metodologice, pedagogice etc. Astfel, teoriile științifice ne oferă informații despre realitatea obiectivă, realitatea subiectivă și realitatea ideală, conceptuală. Cu cât elaborăm teorii mai puternice, cu atât informațiile noastre au un conținut informativ mai bogat. Teoriile științifice sunt elaborate în primul rând din motive metodologice și
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
și înțelegerii, insistând spre final asupra limitelor acestora. În consecință, amintim faptul că teoriile științifice îndeplinesc numeroase funcții cognitive, metodologice, pedagogice etc. Astfel, teoriile științifice ne oferă informații despre realitatea obiectivă, realitatea subiectivă și realitatea ideală, conceptuală. Cu cât elaborăm teorii mai puternice, cu atât informațiile noastre au un conținut informativ mai bogat. Teoriile științifice sunt elaborate în primul rând din motive metodologice și anume pentru realizarea unor sistematizări inductive și deductive, pentru realizarea explicațiilor științifice și mai ales pentru realizarea
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
teoriile științifice îndeplinesc numeroase funcții cognitive, metodologice, pedagogice etc. Astfel, teoriile științifice ne oferă informații despre realitatea obiectivă, realitatea subiectivă și realitatea ideală, conceptuală. Cu cât elaborăm teorii mai puternice, cu atât informațiile noastre au un conținut informativ mai bogat. Teoriile științifice sunt elaborate în primul rând din motive metodologice și anume pentru realizarea unor sistematizări inductive și deductive, pentru realizarea explicațiilor științifice și mai ales pentru realizarea unor predicții sau retrodicții noi. În egală măsură, teoriile științifice au rolul de
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
conținut informativ mai bogat. Teoriile științifice sunt elaborate în primul rând din motive metodologice și anume pentru realizarea unor sistematizări inductive și deductive, pentru realizarea explicațiilor științifice și mai ales pentru realizarea unor predicții sau retrodicții noi. În egală măsură, teoriile științifice au rolul de control, în sensul că, elaborând teorii tot mai tari, putem controla, prin intermediul tehnologiei, din ce în ce mai bine, procese naturale, procese sociale sau propriile noastre procese psihice. Toate acestea sunt posibile pe baza formulării acelor enunțuri numite legi. Legea
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
rând din motive metodologice și anume pentru realizarea unor sistematizări inductive și deductive, pentru realizarea explicațiilor științifice și mai ales pentru realizarea unor predicții sau retrodicții noi. În egală măsură, teoriile științifice au rolul de control, în sensul că, elaborând teorii tot mai tari, putem controla, prin intermediul tehnologiei, din ce în ce mai bine, procese naturale, procese sociale sau propriile noastre procese psihice. Toate acestea sunt posibile pe baza formulării acelor enunțuri numite legi. Legea, dintr-un anumit punct de vedere, reprezintă esența cunoașterii și
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
rezultatelor experimentelor, și astfel anticiparea unor fapte noi, iar celălalt este să explice sau să facă inteligibile faptele care au fost deja înregistrate. Nu trebuie uitat, însă, că descoperirea și descrierea faptelor nu poate fi separată totdeauna total de o teorie despre ele. La rândul lor, predicția și explicația sunt considerate procese fundamental identice ale gândirii științifice, deosebindu-se, din punctul de vedere al unor autori, doar din perspectiva temporală. Predicția privește înainte, de la ceea ce este spre ce va fi, pe când
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
regenerarea spiritului. Deoarece toate conceptele și cuvintele sunt limitate în timp din punct de vedere cultural și orice sistem care le folosește ar putea fi permanent inteligibil doar dacă mediul și ființele la care se aplică ar fi neschimbate, orice teorie, inclusiv teoriile explicației sunt sortite, mai devreme sau mai târziu, transformări, prin noi interpretări sau extinderi. De vreme ce mereu au loc evenimente care sunt noi, cel puțin din punctul de vedere uman și istoric limitat, nu putem realiza nici un sistem perfect
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
Deoarece toate conceptele și cuvintele sunt limitate în timp din punct de vedere cultural și orice sistem care le folosește ar putea fi permanent inteligibil doar dacă mediul și ființele la care se aplică ar fi neschimbate, orice teorie, inclusiv teoriile explicației sunt sortite, mai devreme sau mai târziu, transformări, prin noi interpretări sau extinderi. De vreme ce mereu au loc evenimente care sunt noi, cel puțin din punctul de vedere uman și istoric limitat, nu putem realiza nici un sistem perfect care să
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
din punctul de vedere uman și istoric limitat, nu putem realiza nici un sistem perfect care să cunoască dinainte toate faptele. Mai mult, deoarece totalitatea faptelor poate fi descrisă în mai multe limbi, în diverse concepte și sisteme de gândire, nici o teorie nu va putea să dea dovadă de superioritate absolută față de celelalte. Să presupunem că umanitatea ar putea fi deja în posesia unei prezentări adevărate a cosmosului. Aceasta nu va fi niciodată una completă, care să acopere toate detaliile posibile, nici una
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
merge dincolo de mintea individului, spre o apreciere autentică a minților celorlalți, cu privire la dialogul reciproc al minților. Intoleranța este opusă înțelegerii, fiind refuzul de a intra în dialog, refuzul de a intra într-un proces de auto-reflecție și de a absolutiza teoriile și opiniile proprii. În acest caz, valoarea umană a adevărului este luată în considerare și nu aspectele sale pur intelectuale. În consecință, adevărul nu poate fi în intregime separat de bunătate, de toleranța amintită anterior, într-un cuvânt de adevărul
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]