6,310 matches
-
membrilor nu trebuie să aibă o valoare minimă și pot avea orice natură: bani, bunuri, clientelă, prestații profesionale, acțiuni, drepturi de proprietate intelectuală. Membrii grupului de interes economic răspund nelimitat pentru obligațiile grupului și solidar, în lipsa unei stipulații contrare cu terții co-contractanți. Prin derogare de la această regulă, atunci când actul constitutiv o permite, un membru nou al grupului poate fi exonerat de obligațiile acestuia, născute anterior aderării sale. Hotărârea de exonerare este opozabilă terților de la data menționării în registrul comerțului și a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
care a contractat. Asocierea în participație se poate proba doar prin înscris. Convenția părților determină forma contractului, întinderea și condițiile asocierii, precum și cauzele de dizolvare și lichidare a acesteia. Asociații sunt: • reprezentantul, adică asociatul care intră în raporturi contractuale cu terții, față de care se obligă personal și nelimitat; • asociații sau participanții, care rămân de obicei oculți, fiind ignorați de terți. Profitul și eventualele pierderi rezultate din derularea afacerii vor fi partajate între cei doi asociați. Orice clauză care stabilește un nivel
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
și în favoarea emitentului, dovadă împotriva destinatarului. Acceptarea expresă sau tacită a facturii reprezintă un act juridic care obligă pe comerciantul acceptant la plată. Acceptarea facturii trebuie să fie manifestarea voinței persoanei care angajează pe comerciantul persoană juridică în raporturile cu terții. Corespondența comercială Prin corespondență comercială se înțelege orice fel de înscrisuri (scrisori, telegrame, note, fax, e-mail etc.) intervenite între comercianți în scopul perfectării, modificării sau stingerii unor obligații comerciale. Înscrisurile expediate și primite de comerciant, care constituie corespondența comercială, fac
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
societatea dominantă a grupului, care plan se impune prin votul în adunarea generală a subsidiarei și prin dreptul de reprezentare legală a societăților din grup care este încredințat exclusiv persoanelor care reprezintă în cadrul grupului societatea dominantă. Chiar și contractele cu terții, dacă depășesc o anumită valoare sau au însemnătate deosebită pentru grup sunt încheiate în numele societății subsidiare, dar prin voința exprimată în adunarea generală sau la nivel de directori a societății dominante. În cazul contractelor de distribuție sau franciză cu greu
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de a invoca nulitatea. Voința de a renunța trebuie să fie certă. Confirmarea își produce efectele din momentul încheierii contractului și atrage renunțarea la mijloacele și excepțiile ce puteau fi opuse, sub rezerva însă a drepturilor dobândite și conservate de terții de bună-credință. 6. Adaptarea contractului. Dacă o parte este îndreptățită să invoce anulabilitatea contractului pentru eroare, dar cealaltă parte declară că dorește să execute ori execută contractul așa cum acesta fusese înțeles de partea îndreptățită să invoce anulabilitatea, contractul se consideră
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
dispoziție care consacră principiul relativității efectului puterii obligatorii a contractului. Potrivit principiului relativității, contractul nu produce efecte decât între părțile contractante, așa cum prevedea și vechea reglementare, în art. 973 din vechiul Cod civil. Deoarece n-au participat la încheierea contractului, terții nu pot fi ținuți la executarea unor obligații și nici să exercite drepturi (res inter alios acta, aliis neque nocere, neque prodesse potest). Terții sunt acele persoane care nu au luat parte direct sau prin reprezentant la încheierea contractului. Doar
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
vechea reglementare, în art. 973 din vechiul Cod civil. Deoarece n-au participat la încheierea contractului, terții nu pot fi ținuți la executarea unor obligații și nici să exercite drepturi (res inter alios acta, aliis neque nocere, neque prodesse potest). Terții sunt acele persoane care nu au luat parte direct sau prin reprezentant la încheierea contractului. Doar părțile contractante au calitatea de creditor și debitor. Reținem principiul potrivit căruia, un contract nu are nici un efect față de terți 210. Totuși terții nu
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
potest). Terții sunt acele persoane care nu au luat parte direct sau prin reprezentant la încheierea contractului. Doar părțile contractante au calitatea de creditor și debitor. Reținem principiul potrivit căruia, un contract nu are nici un efect față de terți 210. Totuși terții nu pot ignora realitatea juridică creată de contract. Mai mult terții se pot prevala de efectele contractului, însă fără a avea dreptul de a cere executarea lui, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Contractul este opozabil terților, care nu pot aduce
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
sau prin reprezentant la încheierea contractului. Doar părțile contractante au calitatea de creditor și debitor. Reținem principiul potrivit căruia, un contract nu are nici un efect față de terți 210. Totuși terții nu pot ignora realitatea juridică creată de contract. Mai mult terții se pot prevala de efectele contractului, însă fără a avea dreptul de a cere executarea lui, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Contractul este opozabil terților, care nu pot aduce atingere drepturilor și obligațiilor născute din contract. La moartea profesionistului persoană
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
fraudă, dol sau violență, sau când părțile au un început de dovadă scrisă, împrejurare în care este admisibilă și proba testimonială, inclusiv prezumțiile. Dovada simulației poate fi făcută de terți sau de creditori cu orice mijloc de probă. Efectele simulației. Terții pot promova acțiunea în simulație împotriva contractului public sau împotriva contractului secret. Problema care se pune este ce efecte va produce simulația odata constatată. Vom distinge efectele simulației în raporturile dintre părți și succesorii universali ai acestora; efectele simulației față de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
lor universali sau cu titlu universal va produce efecte tot contractul secret. Contractul secret nu va produce efecte nici măcar între părțile contractante dacă nu îndeplinește condițiile de fond cerute de lege pentru încheierea sa valabilă. b) Efectele față de terți. Față de terții de buna credință contractul secret este inopozabil. Pentru ei are valoare contractul public, aparent, în care este cuprinsă voința declarată a părților, deși ea nu este cea reală. Contractul secret nu poate fi invocat de părți, de către succesorii lor universali
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
poate fi invocat de părți, de către succesorii lor universali, cu titlu universal sau cu titlu particular și nici de către creditorii înstrăinătorului aparent împotriva terților care, întemeindu-se cu bună-credință pe contractul public, au dobândit drepturi de la achizitorul aparent. În schimb, terții pot invoca împotriva părților existența contractului secret, atunci când acesta le vatămă drepturile. În ce privește efectele simulației în raporturile dintre terți, problema apare atunci când se naște un conflict între terți, interesul unora fiind să invoce contractul public față de părți, iar al celorlalți
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
asemenea, aplicarea riguroasă a distincției tradiționale antrenează anomalii în vastele domenii ale răspunderii profesioniștilor. Acestea țin esențial de faptul că neexecutarea unei obligații profesionale comportă frecvent consecințe prejudiciabile care ating fie clientul, cu care profesionistul este legat prin contract, fie "terții" (utilizatorii care nu sunt clienți direcți). Or, distincția între regimul contractual și cel delictual va justifica aplicarea unui regim sensibil diferit "terților" față de cel aplicabil cocontractanților atunci când calitatea victimei nu ar trebui să influențeze nici tratamenul aplicat făptuitorului nici indemnizația
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Stanciulescu, L., Nemeș, V., Contracte civile și comerciale, Ed. Hamangiu, București, 2009. Chirică, D., Tratat de drept civil. Contracte speciale, vol. I, Vânzarea și schimbul., Ed. C.H.Beck, București, 2008. Cornu, G., Vocabulaire juridique, Quadrige, 2007. Deleanu, I., Părțile și terții. Relativitatea și opozabilitatea efectelor juridice, Ed. Rosetti, București, 2002. Delebecque, Ph., Pansier, F.J., Droit des obligations. Fințescu, I.N., Curs de drept comercial, vol. I, București, 1929. Flour, J., Aubert, J.-L., Savaux, E. Les obligations, t.2, L acte juridique
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
ed. a 2-a, L.G.D.J., Paris, 2001, pp. 1033 și urm.; Viney, G., Introduction á la responsabilité, ed. a 3-a, L.G.D.J., Paris, 2008, pp. 490-527, pp. 563-611 și urm.; L. Pop, op. cit., pp. 133, 134; I. Deleanu, Părțile și terții. Relativitatea și opozabilitatea efectelor juridice, Ed. Rosetti, București, 2002, pp. 43 și urm.; L. Pop, "Raspunderea civilă contractuală pentru fapta altuia", în Dreptul nr. 11/2003 pp. 66 și urm.; I. Deleanu, "Grupurile de contracte și principiul relativității efectelor contractului-răspundrea contractuală
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
permanent prin adaosuri doctrinare, respectiv depuneri normative care le dau greutate specifică sporită și le asigură individualizarea pronunțată în cadrul dreptului privat. Tendința de publicizare a dreptului societar, ca garanție pentru ordinea juridică comercială și pentru securitatea raporturilor juridice asumate de terții de bună-credință se manifestă prin suprareglementare normativă și redimensionarea instituțiilor juridice tradiționale de drept privat. Dreptul societăților comerciale are tendința de a rescrie în folosul propriu instituțiile juridice împrumutate din dreptul civil pentru sublinierea raporturilor juridice pe care vrea să
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
15 zile de la data punerii în întârziere creditorii sociali se vor putea îndrepta împotriva asociaților. În aceste tipuri de societate conducerea revine adunării generale care, în principiu, adoptă hotărârile cu unanimitate de voturi. Administrarea și reprezentarea societății în relațiile cu terții se face de către unul sau mai mulți administratori, asociați sau terți iar controlul activității economico-financiare de regulă, se realizează de către asociați, aceștia având posibilitatea să desemneze unul sau mai mulți cenzori. Dizolvarea societății în nume colectiv poate fi determinată atât
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
au aceeași răspundere ca și asociații din societatea în nume colectiv, adică răspund solidar și nelimitat pentru obligațiile sociale, inclusiv cu patrimoniul propriu; ei lucrează sub comanda comanditarilor și sunt cei administrează efectiv societatea și o reprezintă în relațiile cu terții. asociații comanditari, care răspund numai în limita aportului la capitalul social; ei finanțează societatea, au puterea de comandă în societății, fără a participa în mod direct la coordonarea și administrarea patrimoniului acesteia. Celelalte caracteristici prezentate pentru societatea în nume colectiv
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
care a contractat. Asocierea în participație se poate proba doar prin înscris. Convenția părților determină forma contractului, întinderea și condițiile asocierii, precum și cauzele de dizolvare și lichidare a acesteia. Asociații sunt: reprezentantul, adică asociatul care intră în raporturi contractuale cu terții, față de care se obligă personal și nelimitat; asociații sau participanții, care rămân de obicei oculți, fiind ignorați de terți. Profitul și eventualele pierderi rezultate din derularea afacerii vor fi partajate între cei doi asociați. Orice clauză care stabilește un nivel
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
constituie prin simpla încheiere a contractului fără să fie necesară parcurgerea unei proceduri legale de autorizare sau îndeplinirea vreunei alte formalități. Această formă de societate are caracter de societate comercială doar între semnatarii contractului de societate, deoarece în relațiile cu terții nu există, iar din momentul divulgării ei se transformă în societate în nume colectiv 33. c. Societatea comercială și grupul de societăți Grupul de societăți este format din două sau mai multe societăți teoretic autonome, dar supuse, în fapt, unei
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
De remarcat că actele pentru care nu s-a efectuat publicitatea cerută de lege sunt valabile și produc efecte juridice; ele însă nu sunt opozabile terților. În mod excepțional, constituirea societății poate fi opusă terților, dacă societatea face dovada că terții cunoșteau înmatricularea societății în registrul comerțului și deci constituirea societății. Cunoșterea de către terți a constituirii societății acoperă lipsa îndeplinirii formalității de publicitate. Potrivit art. 50 alin. (2) din L.S.C. operațiunile efectuate de societate înainte de a 16-a zi de la data
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Monitorul Oficial a încheierii judecătorului-delegat nu sunt opozabile terților, care dovedesc că au fost în imposibilitate de a lua cunoștintă despre ele. Este o măsură de protecție a terților pentru că există situații când datorită timpului scurt scurs de la efectuarea publicității, terții nu au luat cunoștință de constituirea societății. În acest scop legiuitorul acordă un termen de 15 zile, de la data efectuării publicității pentru a lua cunoștință de constituirea societății. Dacă în acest interval de timp societatea încheie anumite acte juridice, terții
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
terții nu au luat cunoștință de constituirea societății. În acest scop legiuitorul acordă un termen de 15 zile, de la data efectuării publicității pentru a lua cunoștință de constituirea societății. Dacă în acest interval de timp societatea încheie anumite acte juridice, terții pot face dovada că la data încheierii actelor juridice în cauză nu au cunoscut constituirea societății și pe cale de consecință nici actele juridice încheiate de societate, făcând o atare dovadă, nu le sunt opozabile. Terții pot invoca însă actele sau
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
societatea încheie anumite acte juridice, terții pot face dovada că la data încheierii actelor juridice în cauză nu au cunoscut constituirea societății și pe cale de consecință nici actele juridice încheiate de societate, făcând o atare dovadă, nu le sunt opozabile. Terții pot invoca însă actele sau faptele cu privire la care nu s-a îndeplinit publicitatea, în afară de cazul în care omisiunea publicității le lipsește de efecte, arată art. 51 din L.S.C. Publicitatea reglementată de lege privind anumite acte și fapte juridice este menită
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
a îndeplinit publicitatea, în afară de cazul în care omisiunea publicității le lipsește de efecte, arată art. 51 din L.S.C. Publicitatea reglementată de lege privind anumite acte și fapte juridice este menită să protejeze pe terți. Îndeplinindu-se formalitățile se prezumă că terții au luat cunoștință de acestea și deci le sunt opozabile. Întrucât cerințele sunt instituite în favoarea lor, terții, dacă sunt în cunoștință și totodată și interesați, pot să invoce actele și faptele respective, chiar dacă nu s-au îndeplinit formalitățile respective. În
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]