148 matches
-
se inspiră dintr-o aritmetică concretă ce atribuie numerelor prime o valoare simbolică : „Cum stanțele sau grupele au de acum înainte șapte versuri, structura și succesiunea lor vor combina cele două moduri specifice epopeii italiene, îmbinînd unitatea octavei și continuitatea terținei, prin încrucișarea rimelor și înlănțuirea strofelor. Întotdeauna primul vers al unei stanțe rimează cu ultimul al celei precedente [mai curînd cu penultimul, se pare], a cărei consonanță finală este astfel triplată ca și celelalte două”. Căci dacă, în 1854, Comte
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
al amintirii. Desigur, adjectivele din rima maiestuoasă și fastuoasă, adjectivul statuare și sintagma descriptivă cer vînăt de uragane plin sînt tot atîtea urme evaluative ale unui narator care nu este complet absent din narațiunea sa. În schimb, în cele două terține subiectul enunțării lirice este foarte prezent. Trecătoarea, situată morfologic la distanță față de catrene prin persoana a treia (voalurile-i, ochiul ei, privind-o) este situată, prin numele calității (Făptură fără drum) apoi prin apostrofă, în postura unei interlocutoare imaginare (tu
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
prin numele calității (Făptură fără drum) apoi prin apostrofă, în postura unei interlocutoare imaginare (tu, te, o, tu!). La aceste mărci trebuie adăugate modalitățile sintactice ale interogației (v. 11) și ale exclamației care saturează versul 9 și mai ales ultima terțină. Interogația și exclamația subliniază emoția care marchează deja începutul versului 9 cu întreruperea (Un fulger...) și structura nominală a versurilor 9 și 12. Aceste modalități frastice, alături de forța apostrofei, corespund cu ceea ce Bally așază în rîndul sintaxei afective. Schimbarea timpurilor
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
din Les fleurs du Mal [Florile Răului], 60 sînt sonete, din care majoritatea sînt sonete franțuzești cu cinci rime (A și B, una masculină și una feminină 21, în catrene; C, D și E, alternînd rima masculină și feminină în terține). Mai găsim și un grup de șapte sonete cu schemă englezească, de tipul A une passante [Unei trecătoare] (T18): aBBa, CddC, eFe, Fgg. În raport cu această extindere de la 5 rime de bază din sonetul clasic la 7, există un poem care
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Interogația figurată care urmează este dublată de apostrofarea absentei (făptură fără drum, tu, o, tu) și de ancorarea evenimentului de data aceasta în prezentul enunțării-povestirii. Cele patru forme de enunțare spun toate emoția intensă de care este cuprins naratorul în terține. Întîlnirea din versurile 2-5 este cauza acestei stări și constituie într-adevăr nodul-Pn2 al acestei povești concentrate, în versul 9, într-un "fulger", probabil prin analogie cu "coup de foudre" amoros. Situația finală-Pn5 nu este localizată doar în relativa din
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
structurare a lui T63. Un sonet de Baudelaire: "Parfum exotique" Ca să dăm un alt exemplu de plan convențional, să examinăm un sonet de tip petrarchist din Florile răului. Compus din două catrene cu rime identice (A+b) și din două terține cu rime amestecate (c+D+e), poemul respectă planul canonic al sonetului francez, alternînd canonic rimele feminine (A, D) și masculine: T80 PARFUM EXOTIQUE 11(XXII) Qand, les yeux fermés, en un soir chaud d'automne A Je respire l
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cîntecul pe carel îngînă marinarii. (trad. de Al. Philippide, Florile Răului, ed. bilingvă, GUNIVAS, 2001: 208) (n.tr.).] Sprijinindu-ne pe rime și pe segmentarea tipografică frastică, constatăm că putem considera o primă mișcare care acoperă ansamblul catrenelor. Cele două terține formează și ele tot o singură frază tipografică. Revenirea la aceleași cuvinte odeur de ton sein [mireasma care din sînul tău adie] din v. 2 și ton odeur [mireasma ta] din v. 9, je vois din v. 3 și 10
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
vois din v. 3 și 10 par să confirme diviziunea sintactică în două părți care amestecă de fiecare dată cel puțin trei moduri perceptuale: mirosul, văzul (Q1) și gustul (Q2), în catrene, mirosul, văzul (T1) și mirosul, auzul (T2), în terține. Deși amorsată printr-un refuz de a privi (v. 1), această descriere perceptuală este saturată de multiple percepții: Decupaj poetic: Catrene Terțina 1 Terțina 2 Fraze tipografice: P1 P2 Percepție olfactivă: v. 1 și 2 v.9 v.12 și
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
moduri perceptuale: mirosul, văzul (Q1) și gustul (Q2), în catrene, mirosul, văzul (T1) și mirosul, auzul (T2), în terține. Deși amorsată printr-un refuz de a privi (v. 1), această descriere perceptuală este saturată de multiple percepții: Decupaj poetic: Catrene Terțina 1 Terțina 2 Fraze tipografice: P1 P2 Percepție olfactivă: v. 1 și 2 v.9 v.12 și 13 Percepție vizuală: v. 3 8 v. 10 și 11 Perceție gustativă: v. 6 Percepție auditivă finală: v. 14 Astfel se degajă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mirosul, văzul (Q1) și gustul (Q2), în catrene, mirosul, văzul (T1) și mirosul, auzul (T2), în terține. Deși amorsată printr-un refuz de a privi (v. 1), această descriere perceptuală este saturată de multiple percepții: Decupaj poetic: Catrene Terțina 1 Terțina 2 Fraze tipografice: P1 P2 Percepție olfactivă: v. 1 și 2 v.9 v.12 și 13 Percepție vizuală: v. 3 8 v. 10 și 11 Perceție gustativă: v. 6 Percepție auditivă finală: v. 14 Astfel se degajă un plan
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
18 t-1 Trecutul recent 19 [ + Performativ] [ aller-PR + INF] t +1 [venir de-PR+INF] [ + Imperativ] [ devoir-PR + INF] În acest mod direct de reperaj, parametrii de bază sînt cei ai ancorării deictice primare: eu-tu/voi + aici + acum (ca în terținele din T18, cap. 3, unde deicticul AICI însoțește trecerea de la persoana a treia la a doua, interpelarea trecătoarei sub formă de apostrofă și sintaxa emotivă despre care am vorbit deja). Ancorarea deictică primară are ca bază PR enunțiativ și forma
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
într-un mod mai radical, sînt mai puțin frecvente decît cele două alternanțe precedente. Ca exemplu, în poemul Unei trecătoare de Baudelaire, deja examinat în cap. 3, enunțarea nu variază direct de la polul <4> (în catrene) la polul <1> (în terține), ci este atenuată de o trecere prin <3>, care servește drept tranziție: T18 UNEI TRECĂTOARE Asurzitoare, strada în jurul meu mugea IMP Înaltă și subțire, durere maiestuoasă, În voalurile-i negre de doliu fastuoasă Și mîndră, O FEMEIE trecu prin fața mea
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
te ridici...” (T. Arghezi- Oseminte pierdute) Terțina- strofa alcătuită din trei versuri. Exemplu: "Aș vrea să cânt, săm-brac în mândre rime Norocul rar ce-n cântec nu încape Că nu e vers pe lume să-l exprime”. ( Șt.O.Iosif- Terține) Catrenul -strofa alcătuită din patru versuri. Exemplu: "Amurg de iarnă, sumbru, de metal, Câmpia albă- un imens rotundVâslind, un corb încet vine din fund, Tăind orizontul, diametral”. (G. Bacovia- Amurg de iarnă) Refrenul- cuvânt, vers sau grupare de versuri, repetate
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
și un vers independent. Primele două versuri sunt identice sau aproape identice cu versurile șapte și opt, iar versul independent este identic cu primul vers, versificația limitându-se la două rime. Există și rondeluri din 12 versuri (un catren, o terțină și un cvintet). Exemplu: Rondelul rozelor de Al. Macedonski - sonetul - poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, în general din două catrene și două terține, catrenele având rimă îmbrățișată, iar terținele rimă liberă, variată. Versul ultim are caracter de
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
limitându-se la două rime. Există și rondeluri din 12 versuri (un catren, o terțină și un cvintet). Exemplu: Rondelul rozelor de Al. Macedonski - sonetul - poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, în general din două catrene și două terține, catrenele având rimă îmbrățișată, iar terținele rimă liberă, variată. Versul ultim are caracter de concluzie. ( Sonetul englez, ilustrat de W. Shakespeare, are o metrică, o dispoziție și strofele diferite). Exemplu: Trecut-au anii de M. Eminescu Genul dramatic (<fr. dramatique
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
și rondeluri din 12 versuri (un catren, o terțină și un cvintet). Exemplu: Rondelul rozelor de Al. Macedonski - sonetul - poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, în general din două catrene și două terține, catrenele având rimă îmbrățișată, iar terținele rimă liberă, variată. Versul ultim are caracter de concluzie. ( Sonetul englez, ilustrat de W. Shakespeare, are o metrică, o dispoziție și strofele diferite). Exemplu: Trecut-au anii de M. Eminescu Genul dramatic (<fr. dramatique < lat. dramaticus = "care ține de dramă
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
strigăt fără ecou, prohodire după iubita dispărută sau după „pierduta mamă” („fântâna mea de plâns și poezie”), nota elegiacă fiind dominantă în ultimele cărți. Acum, B. încearcă forme prozodice noi, corespunzând aspirației sale, de tip clasic, la concizie (sonetul, rondelul, terțina). Se poate afirma că partea rezistentă a poeziei lui e reprezentată de evocarea meditativ nostalgică a originilor (subliniată și de Mircea Zaciu) și de erotica paroxistică și elegiacă. Prima temă trece și în ciclul epic început cu romanul Descoperirea familiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
când chipul credinciosului comun, conștient de imperfecțiunea sa funciară, când pe al celui posedat de porniri satanice. Alte trăiri - dragostea de patrie (Cântecul Dunării) și atașamentul față de țăran (Glas din câmp), eșecul erotic, care înseamnă anularea unei posibile existențe desăvârșite (Terține patriarhale, Elegia celor doi) - și îndeosebi trăirile provocate de moarte, de la regretul după bucuriile vieții (Elegie) la melancolia grea (Comoara) și angoasa terifiantă (Vis, Cântec de seară, Scrisoare), de la împăcarea resemnată, filosofică (Geamăna, Euthanasie) la afirmarea victoriei prin intensitatea vieții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
ceea ce G. socotea a fi lucrarea lui de căpetenie, tălmăcirea Infernului lui Dante. Efortul său a fost de a nu trăda înțelesurile poemului, de aceea versificația originală suportă, în versiunea pe care o încearcă, o tratare mai lejeră, în care terținele dantești nu sunt păstrate. Vocația lui G. este însă aceea de povestitor. Natură sentimentală, el se înfățișează în primele sale nuvele ca un romanțios, stăpânit de reflexe livrești. Amoruri răvășitoare, nefericite se petrec într-o ambianță nefirească, în care (precum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
lirică, sonetul este forma cea mai dificil de realizat - dificultatea constând în forma fixă și obligatorie pe care genul o impune. Această formă constă în faptul că sonetul trebuie să aibă (obligatoriu) 14 versuri, dispuse în două catrene și două terține. Și, ca aritmetica acestui gen literar să se exprime cu toată forța ei serială, fiecare vers trebuie să se afirme în dimensiunea a 11 silabe. E de remarcat că nu toate limbile au capacitatea de a acoperi versul sonetului cu
Editura Destine Literare by GEORGE ASTALOȘ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_254]
-
plăcere. Iată pentru început Orașul iluziilor: "Printre clădiri în ruină,/ resemnate,/ câini vagabonzi,/ copii în zdrențe / delincvenți suprarealiști/ trăiesc zodii bizare;/ fantomatici,/ bântuie iluziile./ lepră timpului, opresiva,/ malaxează urbea,/ clipă. În continuare, sensibil, un poem filiform, neintitulat, dispunând de 13 terține: "marele ceas/ pietre reci/ nici o rază// speranța/ cuibărita în ochi/ tremura// îmi dăruiai/ culori răvășite/ lacrima// m-a-nselat soarele/ o linie rece/ trecerea ta// spiritul gloriei/ ponderea absolutului/ tăcere// cenușă inserării/ pierzandu-te/ în suflet te adun// deodată/ aud timpul/ în
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13756_a_15081]
-
a celor 12 stihuri (ultimele două versuri ale sonetului marchează concluzia „morala”, verdictul divin, asupra fenomenalului/ „phainomenon-ului” din lume: sunt/trebuie să se facă evidente accentele definitive/implacabile, divin-vaticinare) - pe de alta: 2 - NUNTA-HIEROGAMIA, întru SFERA PLATONICIANĂ, dintre catrene și terține! (Sonetul de întemeiere, cel italiano-provensal - este profund creștin, fiind conceput chiar sub Semnul CRUCII: catrenul 1 își caută terțina 1, catrenul 2 își caută terțina 2 - ÎNCRUCIȘÂNDU-SE!) Magia stihului/stilului lui THEODOR RĂPAN constă, esențial, chiar din Instaurarea Incantației
Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
sunt/trebuie să se facă evidente accentele definitive/implacabile, divin-vaticinare) - pe de alta: 2 - NUNTA-HIEROGAMIA, întru SFERA PLATONICIANĂ, dintre catrene și terține! (Sonetul de întemeiere, cel italiano-provensal - este profund creștin, fiind conceput chiar sub Semnul CRUCII: catrenul 1 își caută terțina 1, catrenul 2 își caută terțina 2 - ÎNCRUCIȘÂNDU-SE!) Magia stihului/stilului lui THEODOR RĂPAN constă, esențial, chiar din Instaurarea Incantației Vieții întru Demnitatea Frumosului - Incantație prin care Orfeu și Hristos sunt ajutați să recupereze lumea noastră „modernă”, căzută, adică
Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
accentele definitive/implacabile, divin-vaticinare) - pe de alta: 2 - NUNTA-HIEROGAMIA, întru SFERA PLATONICIANĂ, dintre catrene și terține! (Sonetul de întemeiere, cel italiano-provensal - este profund creștin, fiind conceput chiar sub Semnul CRUCII: catrenul 1 își caută terțina 1, catrenul 2 își caută terțina 2 - ÎNCRUCIȘÂNDU-SE!) Magia stihului/stilului lui THEODOR RĂPAN constă, esențial, chiar din Instaurarea Incantației Vieții întru Demnitatea Frumosului - Incantație prin care Orfeu și Hristos sunt ajutați să recupereze lumea noastră „modernă”, căzută, adică (dacă ne raportăm la episodul Grecia
Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
în acest caz „mirovoi” nu vine de la mir = pace, ci de la „mir” cu sensul de „lume”. Titlul unui poem, ce s-ar traduce „Cântecel de victorie”, A. O. îl abate de la matrice, spre a-i spune: „Un cântec al victoriei”. Terțina din finalul acestui text spune despre argila arsă în negrul cuptor, care nu se știe de ce în românește este, direct... ceramică: „Ceramică frumoasă să o arzi în cuptor,/ Ceramică frumoasă roșie”. Să ne înțelegem: în cuptor sunt arse vase din
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]