732 matches
-
astea, atât de anapoda, să mai duci și această cruce în spinare... Numai mamă să nu fii!” Îi trecu prin fața ochilor chipul blând al fetei când s-a întors de la spital, acum vreo lună în urmă. A venit la tanti Terezia și a cuprins-o cu brațele, strângând-o cu multă duioșie. Apoi a sărutat-o, ca și cum i-a fost dor de atâtea zile cât a stat la spital. Nu poate să vorbească, abia de scoate câteva onomatopeie. Dar are o
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357014_a_358343]
-
țigară. Nu erau interesați nici cât e negru sub unghie de speța în care ei fuseseră chemați. Se prefăceau că nu văd cum mama se chinuia să aducă fata spre mașină. Cu chiu cu vai Andreia este urcată în ambulanță. Terezia asista neputincioasă, dar revoltată, la această scenă. Auzi țipetele nevricoase ale asistentei: − Dacă nu dai mâna la mine, stăm aici până mâine dimineață! Sigur atunci asistenta ar fi vrut să-i ia tensiunea fetei, dar, în general, copiii simt când
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357014_a_358343]
-
Voi nu meritați nici aceste salarii tăiate cum le aveți acum! Rușine să vă fie! Bărbatul chiar s-a rușinat și a plecat iute la colega de breaslă. Ce au discutat numai ei știu, dar s-a întors spășit la Terezia și i-a zis un "sărut mâna"cu un glas care parcă cerșea iertare și pocăință. Uitându-se după mașină, Terezia simți un gust amar și o lehamite față de tot ceea ce înseamnă medicina noastră cea de toate zilele. Dacă așa
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357014_a_358343]
-
a plecat iute la colega de breaslă. Ce au discutat numai ei știu, dar s-a întors spășit la Terezia și i-a zis un "sărut mâna"cu un glas care parcă cerșea iertare și pocăință. Uitându-se după mașină, Terezia simți un gust amar și o lehamite față de tot ceea ce înseamnă medicina noastră cea de toate zilele. Dacă așa s-au comportat în fața casei femeii, cum aveau să se comporte la spital, unde sunt mari și tari?! Și mai ales
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357014_a_358343]
-
Bazinul Văii Miniș și principalii afluenți - 4.3.1. Râul Miniș; 4.3.2. Pârâul Ponor; 4.3.3. Pârâul Steier; 4.3.4. Pârâul Poneasca; 4.3.5. Izbucul Coronini; 4.3.6. Izbucul Caraș; 4.3.7. Pârâul Terezia; 4.3.8. Pârâul Anina;); 5. Flora și fauna în habitatul biogeografic alpin (cu subcapitolele: 5.1. Habitatul biologic în zona Anina - 5.1.1. Flora; 5.2. Fauna; 5.3. Administrarea, protejarea și conservarea habitatului biogeografic din Munții Aninei
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
de cărți în spate. Așa a ajuns și la sârbi. Cartea se numea „Primăvară face pozne” și era adorabila. A pătruns prin toate bibliotecile școlare, orășenești, municipale, județene, comunale, sindicale. O adevarată călătoare. Dacă ar fi s-o așez pe terezie, cântărește cât toate cele aproape o sută de cărți la un loc, pe care mi-am așternut numele. Cum ziceam, eram foarte bucuroasă că mi-a ieșit cartea. Și cum orice bucurie trebuie plătită scump, am plătit. Cu moartea tatei
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354658_a_355987]
-
cu migală filele trecutului. La 3 kilometri de Sebeșul de Sus se află o altă localitate în care mai răsună și astăzi vocile istoriei: Racoviță - care a devenit cunoscută grație înființării graniței militare transilvane de către împărăteasa imperiului austro ungar, Maria Terezia în 1765; încă din 1698, înainte de militarizarea completă a satului, Racoviță, ca de altfel toate localitățile aparținând Regimentului de Graniță de la Orlat, s-a confruntat cu puternice conflicte interconfesionale datorate procesului de unire a Mitropoliei Ortodoxe de Alba Iulia cu
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Ediția nr. 173 din 22 iunie 2011 Toate Articolele Autorului (4/17 sep. 1896- 15 febr. 1992) Fiu al Moldovei, născut la Dorohoi, la 4/17 septembrie 1896. Tatăl său, Teofil Olinescu, profesor de limba germană, bucovinean din Adâncata, mama, Terezia, născută Kernbach, dintr-o familie de medici germani. Face școala primară la Dorohoi, gimnaziul la Pomârla (1907-1911), liceul la Botoșani (1911-1915, Școala de Arte Frumoase la Iași, (1919-1921), unde îl are ca profesor la clasa de sculptură pe maestru I.
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (MARCEL OLINESCU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341814_a_343143]
-
De nu-l citești ce scrie, Îți trage chiar și-o... labă! Cu marmeladă unge Măliga din tărâțe Și-apoi cu furca-mpunge, Că-i doar poet cu... fâțe! El scrie poezie Și tonții îl admiră; De-l pui pe terezie, Îndată se expiră. Când comentează prostu’ Îl ierți că n-are vină Și-L rogi pe Tatăl nostru: “Primește-l, în grădină!” Dă-mi Doamne-un pic de minte, Să nu-mi doresc vreo carte! Doar blidul plin cu linte Și
”GOGOAŞE NEDOSPITE” de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340191_a_341520]
-
Lexiconul de la Buda. Din aceeași dorință de a ridica limba română la nivelul celorlalte limbi oficiale ale imperiului, dar și dintr-o evidentă înclinație literară, el a compus o Odă întru pomenirea mutării cei de-a pururea a Augustei Mariei Tereziei, publicată în 1780 și semnată M. Lucrarea Retorică adecă Învățătura și întocmirea frumoasei cuvântări, editată de P.-M. în 1798 (și a cărei alcătuire i-a fost mult timp atribuită), este o traducere anonimă mai veche după Francisc Scufos, Téhni
PIUARIU-MOLNAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288832_a_290161]
-
și utilă a fost prelucrarea Economia stupilor (1785), în care, ca și în cele câteva lucrări de medicină, P.-M. aduce importante contribuții la stabilirea terminologiei științifice românești. SCRIERI: Odă întru pomenirea mutării cei de-a pururi a Augustei Mariei Terezia, Sibiu, 1780; Economia stupilor, Viena, 1785. Ediții: Retorică adecă Învățătura și întocmirea frumoasei cuvântări, Buda, 1798; ed. îngr. și pref. Aurel Sasu, Cluj-Napoca, 1976. Traduceri: Claude François Millot, Istorie universală adică de obște, care cuprinde în sine întâmplările veacurilor vechi
PIUARIU-MOLNAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288832_a_290161]
-
Baiandurian K., 4 apartamente, București, str. Pop de Bășești 21. 940. Blidescu Lucretia și Constantin, 17 apartamente, București, str. Mendeliev 8, str. Dr. Lister 29. 941. Brumarescu Dan, 3 apartamente, București, str. Vasile Lascăr 8, str. Cazarmei 54. 942. Breger Terezia, 23 apartamente, București, str. Matei Basarab 12, str. Decebal 3. 943. Bruman Gheorghe, 22 apartamente, București, str. Av. I. Marasescu 2, str. Occidentului 1. 944. Bork Maria, 20 apartamente, București, str. Cornel Botez 5, 10; Câmpina, str. V. Alecsandri 28
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
unei populații îmbătrânite (media de vârstă era de 50,1 ani în anul 2002) -, dar oamenii dovedesc o deschidere reală față de modelele europene pe care le pot adopta; acolo unde integrarea europeană a satului românesc se „cântărește” la fântâna Mariei Terezia din centrul satului, la primărie și duminica, la biserică; acolo unde majoritatea populației este de naționalitate maghiară (90,5%, în anul 1992), dar afirmă o identitate socială română; acolo unde oamenii au ales un nou primar, din cauza PUG-ului, și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
La căminul cultural sunt organizate frecvent manifestări cultural-artistice, întâlniri ale pensionarilor, ședințe ale formațiunilor politice. 2. La biserică, unde preotul se implică în viața culturală a satului și inițiază acțiuni de întrajutorare care implică participarea enoriașilor. 3. La fântâna Mariei Terezia, în parcul din fața primăriei și a căminului cultural. Parcul funcționează de două ori pe săptămână și ca piață agro-alimentară. Tot aici se organizează sărbătorile verii - Zilele Zerindului, Cupa Regională de Fotbal - și ale toamnei - Ziua Secerișului, Balul Strugurilor. În parc
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
, Vasile (17.VI.1940, Lemniu, j. Sălaj - 12.XII.2002, Nicula, j. Cluj), eseist și prozator. Fiu al Tereziei (n. Hossu) și al lui Ioan Avram, țărani, A. urmează Liceul Clasic din Cluj și, între 1962 și 1967, Facultatea de Filologie la Universitatea din Timișoara și la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj. Este, succesiv, redactor, șef de secție și secretar
AVRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285504_a_286833]
-
rămas. I-a băut cu Spiridon și cu Chirică. Pe urmă cârciumarul a plecat la târguit, a umplut prăvălia cu făină și cu mălai, a cumpărat salam și zahăr, calupi de săpun, drojdie de bere, luminări de seu galben, o terezie cum trebuie și a scris și o firmă nouă: COLONIALE ȘI DELICATESE. La Stere. A așezat-o pe o rână a casei, să se vadă de departe. Au aflat vecinii, lucrătorii, gunoierii și lăptarii. Iar s-au pus pe vorbă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Europa. În acest period, pe care cu drept cuvânt îl numim al ideii monarhice, vedem în Franța pe Ludovic al XIV, în Prusia pe Frideric II, în Rusia pe Petru cel Mare și pe Catarina II, în Austria pe Maria Terezia și pe Iosif II. Și tocmai aceste state le vedem și astăzi cele mai puternice în Europa. În ele s-au întemeiat stabilitatea administrativă și judecătorească, în ele am văzut înflorind mai cu samă artele frumoase și științele, în ele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
populației românești. Un agent al guvernului unguresc zvârle dintr-o școală zidită de români băncile afară, esmite pe învățător și pe preot, își bate joc de un sat de grănițeri cari depururea au luptat pentru Casa de Austria, cărora Maria Terezia le-a cusut cu mâna ei proprie o flamură cu inscripția "Virtus romana rediviva ", - făcut-au caz presa austriecească de aceasta? Nici vorbă. Dar un prefect în România cutează a opri pe un evreu de a vinde băuturi spirtoase într-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mișcarea. 327 {EminescuOpXV 328} ["STAREA DE LINIȘTE E O STARE DE ECHILIBRU... "] 2275B Starea de liniște e o stare de echilibru. Ea nu e nici bună, nici rea, precum a = a espresia pentru echilibru. Sunt două greutăți puse în două terezii opuse - limba arată drept la mijloc. Orice impresi[e]* din afară cade însă într-una din terezii a = a [plus] x. Numaidecât x caută scapare din ecuație, fie în țipăt, fie în vorbă, fie în gândire reflexivă. X devine agentul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
o stare de echilibru. Ea nu e nici bună, nici rea, precum a = a espresia pentru echilibru. Sunt două greutăți puse în două terezii opuse - limba arată drept la mijloc. Orice impresi[e]* din afară cade însă într-una din terezii a = a [plus] x. Numaidecât x caută scapare din ecuație, fie în țipăt, fie în vorbă, fie în gândire reflexivă. X devine agentul unei mașini intercalate. [ECHILIBRU ȘI PLICTIS] 2275B Er hat sich abgehaspelt - s-a dăpănat și se redeapănă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
amicii noștri, mulți puțini câți i-avem și cu cari suntem chemați a împărtăși aceeași soartă în dezgustătoarea viață publică de la noi, n-ar putea veni mâine seară să uite împreună cu noi, pentru câteva momente, această viață prin farmecul Sorii Terezii. [3 aprilie 1881] MOARTEA LUI NICOLAE I Vorbind de moatea țarului ne servim de o broșură oficială, scrisă în limba rusească și intitulată: Ultimele ore ale vieții împăratului Nicolae I. Acest prinț a fost un suveran foarte religios, un auster
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Gabriela, fiica lui Kovacs Francisc și Viorica, născută la data de 12 ianuarie 1971 în localitatea Deta, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Germania, Schlesvig Holstein 2260 Niebell, Uhlebullerstr. 87, Kreis, Nosdfriesland. 70. Kelemen Laszlo, fiul lui Ludovic și Terezia, născut la data de 7 iunie 1955 în localitatea Mereni, județul Covasna, România, cu domiciliul actual în Suedia, Kristianstad, str. Grindvagen nr. 2 b. 71. Balint Nicolae, fiul lui Adalbert și Joana, născut la data de 11 ianuarie 1934 în
HOTĂRÎRE nr. 66 din 12 februarie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108345_a_109674]
-
lui Cîrpaci Ștefan și Bonescu Maria, născută la data de 20 martie 1933 în Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, România, cu domiciliul actual în Franța, La Ferte St. Aubin 687, Chemin Lateral, Loiret 45 240. 138. Paul Mathias, fiul lui Mathias și Terezia, născut la data de 22 august 1953 în localitatea Covaci, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Germania, Frankfurt/Main, Bolongarostr. nr. 101. 139. Rusu Carmen Marcela, fiica lui Rusu Gheorghe și Regina, născută la data de 14 ianuarie 1964
HOTĂRÎRE nr. 66 din 12 februarie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108345_a_109674]
-
171. Seiler Marianne, fiica lui Tehiss Mihail și Anna, născută la data de 22 decembrie 1949 în localitatea Criș, județul Mureș, România, cu domiciliul actual în Germania, Augsburg 8900, Kitzenmarktstr. nr. 11. 172. Heim Ecaterina, fiica lui Ardelean Alexandru și Terezia, născută la data de 21 decembrie 1934 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, cu domiciliul actual în Suedia, Katrineholm, str. Nyhemsgatan nr. 40. 173. Heim Gheorghe, fiul lui Paul și Irina, născut la data de 29 martie 1932 în localitatea Beltiug
HOTĂRÎRE nr. 66 din 12 februarie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108345_a_109674]
-
Jensen Georgeta, fiica lui Stoicescu Ștefan și Ionescu Maria, născută la data de 2 mai 1934 în Tulcea, județul Tulcea, România, cu domiciliul actual în Danemarca, Sorgenfri, str. Solsikkemarken nr. 29, Ljungby. 183. Argyilan Sandor Pal, fiul lui Alexandru și Terezia, născut la data de 6 iulie 1942 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, cu domiciliul actual în Suedia, 64136 Katrineholm, str. Vastgotagatan nr. 23 C. 184. Argyilan Sara Ileana, fiica lui Gati Valentin și Ecaterina, născută la data de 5 aprilie
HOTĂRÎRE nr. 66 din 12 februarie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108345_a_109674]