113 matches
-
criteriile și treaba e gata. Valabilitatea teoriei atârnă însă de practică. Ca să nu spun că nici teoria lui Terian nu stă prea bine pe picioare. Iată, pe scurt, despre ce e vorba. Mai mult de jumătate din criticile pe care Terian le aduce istoriografiei românești sunt neîntemeiate: dezinteres față de factorii sociologici și istorici, slabul apetit pentru analiza de text, carența perspectivei comparatiste, predilecția pentru analogii în detrimentul studierii influențelor directe și așa mai departe. Există studii de toată mâna care contrazic această
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
nu are nici o legătură reală cu literatura însăși de la origini până în prezent. Abia această schemă arată ca un capac de împrumut pus pe o oală al cărei conținut este complet ignorat. Impresia pe care schema mi-o lasă este că Terian n-a citit decât o mică parte din literatura pe care o reorganizează istoric și sociologic. Considerațiile lui „administrative” seamănă cu teza regionalizării actuale a țării peste capul județelor tradiționale. Literatura nu e făcută să fie privită de către critici cu
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
literatura pe care o reorganizează istoric și sociologic. Considerațiile lui „administrative” seamănă cu teza regionalizării actuale a țării peste capul județelor tradiționale. Literatura nu e făcută să fie privită de către critici cu binoclul. Ea trebuie „pipăită”, mirosită, gustată. Degeaba pune Terian tunurile pe impresionism. Critica e în esența ei impresionistă sau nu e deloc. Aceasta nu înseamnă că se dispensează de repere sau de contexte. E ușor de scornit teorii antisistem fără să simți pământul sub picioare. Poți concepe câte istorii
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
de contexte. E ușor de scornit teorii antisistem fără să simți pământul sub picioare. Poți concepe câte istorii literare poftești, chiar și una care să descrie opere inventate, cum pretindea Călinescu, dacă adecvarea la literatură nu te preocupă. Cartea lui Terian e cea mai tristă dovadă. Cum altfel să-mi explic periodizarea cvadripartită pe care o propune? Iată: am avea până prin 1830 o fază premodernă, în care n-ar exista cu adevărat o conștiință a literaturii. De ce 1830? Un an de
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
au acordat mișcărilor tradiționaliste locul crezut potrivit de către fiecare și care n-au confundat totuși poezia tradiționalistă a unui Ion Pillat cu aceea sămănătoristă a Mariei Cunțan. O singură pagină citită din poezia acestora i-ar fi fost suficientă lui Terian ca să evite a-i face să defileze sub același steag. În ciuda generozității cu care înșiră armata literară dea lungul unui secol și mai bine, Terian se dovedește refractar ideii, mult mai firești, a lui Bogdan Lefter cu privire la unificarea modernismului dintre
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
Mariei Cunțan. O singură pagină citită din poezia acestora i-ar fi fost suficientă lui Terian ca să evite a-i face să defileze sub același steag. În ciuda generozității cu care înșiră armata literară dea lungul unui secol și mai bine, Terian se dovedește refractar ideii, mult mai firești, a lui Bogdan Lefter cu privire la unificarea modernismului dintre 1918 și 1948. Etapa a treia ar corespunde realismului socialist. E o falsă etapă, pur politică, cu puține opere de valoare, ieșită din cursul natural
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
argumentat și în trecut că paradigma literară s-a schimbat în anii 1980. Între neomodernism și postmodernism nu e o continuitate. Literatura însăși vorbește! Blandiana și Cărtărescu nu scriu aceeași poezie. Ivasiuc și Chifu nu scriu același roman. Eu și Terian nu avem aceeași idee de critică (așa cum speram după monografia Călinescu). Lui Cernat îi e frică de viul Maiorescu din critica mare românească a ultimilor o sută cincizeci de ani, mie, de fantoma lui Gherea, care bântuie critica tânără actuală
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
11.1932 - s-a născut Zsolt Galvalfi 30.11.1934 - a murit Cincinat Pavelescu (n. 1872) 30.11.1936 - s-a născut Grișa Gherghei 30.11.1943 - s-a născut Paul Eugen Banciu 30.11.1979 - s-a născut Andrei Terian 1.12.1691 - a murit MironCostin (n. 1633) 1.12.1875 - s-a născut Al. Iacobescu (m. 1945) 1.12.1892 - s-a născut Cezar Petrescu (m. 1961) 1.12.1911 - s-a născut Ieronim Șerbu (m. 1972) 1.12
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5093_a_6418]
-
președinte), pe baza unor nominalizări ale unui juriu format din Paul Aretzu, Dan Cristea (președinte), Horia Gârbea, Mircea Ghițulescu, Vasile Spiridon, a hotărît Premiile USR pentru volume apărute în anul 2009: Debut: Stoian G. Bogdan, Chipurile, Ed. Cartea Românească Andrei Terian, G. Călinescu: a cincea esență, Ed. Cartea Românească Literatură în limbile minorităților (nominalizările și premiul au fost stabilite de Comisia pentru minorități): Bogdan Lâszlo, Richardo Reis în Tahiti (roman) Dramaturgie: Nu s-a acordat Literatură pentru copii și tineret: Nu
USR: Premianții anului 2009 by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/6238_a_7563]
-
să se întâmple și cu celelalte două cărți nominalizate, volumele de versuri Corabia de hârtie de Lâszlo Noemi și Un fel de arcadie de Lovetei Lâzâr Lâszlo. Premierea, la categoria debut, a lui Stoian G. Bogdan și a lui Andrei Terian era, probabil, cel mai ușor pronostic al acestei ediții, în condițiile în care cei doi și-au adjudecat până acum cam toate premiile importante la care puteau râvni, premii, de altfel, pe deplin meritate. În fine, dar deloc în cele
USR: Premianții anului 2009 by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/6238_a_7563]
-
am vorbit de cotidiane, în Cotidianul din 23 februarie, Elena Vlădăreanu întreprinde și ea o anchetă pe tema Lupilor tineri ai criticii literare. Răspund cîțiva pui de lup, Luminița Marcu, Simona Sora, Marius Chivu, Raluca Dună, Bogdan Alexandru Stănescu, Andrei Terian, Mihai Iovănel. Sînt de acord cu Luminița Marcu: "Critica literară este un mod dacă nu de a face literatură, atunci de a scrie despre lumea din jur". Și cu Andrei Terian: "Misia socială a criticii, atîta cîtă este, constă în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
Sora, Marius Chivu, Raluca Dună, Bogdan Alexandru Stănescu, Andrei Terian, Mihai Iovănel. Sînt de acord cu Luminița Marcu: "Critica literară este un mod dacă nu de a face literatură, atunci de a scrie despre lumea din jur". Și cu Andrei Terian: "Misia socială a criticii, atîta cîtă este, constă în pledoaria sa pentru literatură". Nu și cu Raluca Dună: "în lipsa curajului de a face literatură, critica e un mod de a te ascunde sub literatura altora". Nu curajul de a face
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
Mircea Horia Simionescu, Ileana Mălăncioiu și Victor Rebengiuc. Marele Premiu Prometheus pentru Opera Prima îi are ca laureați pe Dan Dediu, Cristian Mungiu, Radu Afrim, Diana Rotaru, Cristian Nemescu, Alexandru Rădvan, Alexandru Tomescu, Remus Azoiței și Eduard Stan și Andrei Terian.
Sorin Ilfoveanu şi Mihai Riţivoiu, câştigătorii Marilor Premii Prometheus pentru Opera Omnia şi Opera Prima () [Corola-journal/Journalistic/68590_a_69915]
-
cronicari, sincronă cu literatura postrevoluționară, aptă s-o urmărească și s-o înțeleagă. Și iată că acest nou eșalon s-a format și s-a dispus în teren, numărând azi suficiente nume de încredere și crescândă autoritate. Paul Cernat, Andrei Terian, Mihai Iovănel, Antonio Patraș, Marius Chivu, Marius Miheț, Nicoleta Cliveț, Teodora Dumitru, Bianca Burța-Cernat, Luminița Marcu, Raluca Dună, Oana Soare, Florina Pârjol, Doris Mironescu sunt numai câteva dintre vocile prezentului literar, căutându-și (unele găsindu-și deja) timbrul personal. Mă
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
Dincolo de toți și deasupra tuturor. Cel puțin așa pretinde Alex Ștefănescu în cuvântul înainte al celei mai recente cărți a lui Daniel Cristea-Enache, Lyrica magna. E o exagerare, fără-ndoială. Așa însă, iată, conspirația tăcerii se apropie de final. Andrei Terian e cel dintâi care s-a sesizat. În revista Cultura, acesta a publicat de curând un articol demolator, a cărui singură problemă stă, după părerea mea, în ton. Terian e prea expresiv, își ia fostul coleg de redacție peste picior
Un nou chip de a face critică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5677_a_7002]
-
-ndoială. Așa însă, iată, conspirația tăcerii se apropie de final. Andrei Terian e cel dintâi care s-a sesizat. În revista Cultura, acesta a publicat de curând un articol demolator, a cărui singură problemă stă, după părerea mea, în ton. Terian e prea expresiv, își ia fostul coleg de redacție peste picior cu prea mult entuziasm. Lasă impresia că l-a prins la cotitură și că n-are de gând să-i ierte nimic. Nu-i vorbă, criticul sibian are dreptate
Un nou chip de a face critică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5677_a_7002]
-
Dar unora dintre dumneavoastră, poate, nu le va veni a crede că lucrurile stau chiar așa. Adevărul trebuie spus cât mai sec cu putință. (Îmi cer de pe acum scuze dacă unele din exemplele mele vor coincide cu cele ale lui Terian. Cartea are doar 128 de pagini.) Subtitlul acestui volum e Eseu despre poezia lui Nichita Stănescu. De altfel, de-a lungul său, Daniel Cristea-Enache avertizează în mai multe rânduri că avem de-a face cu o demonstrație. Se prea poate
Un nou chip de a face critică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5677_a_7002]
-
convinge să ne întoarcem la ea". Aviz amatorilor! Nu de proiecte ducem lipsă, ci de sprijinul concret pentru materializarea lor. Ieșim din pasa melancolică parcurgând cronicile literare din Vatra, semnate de trei excelenți critici tineri (Nicoleta Cliveț, Sanda Cordoș, Andrei Terian), precum și rubricile, ca de obicei pline de nerv(i), ținute de Alexandru Mușina (Paralele inegale) și Liviu Ioan Stoiciu (Crispări). O greșeală ireparabilă Revista CUVÂNTUL nr. 87/ 2006 cuprinde un "dossier" pe tema memoriei și uitării care merită citit cu
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
poeziei. Și nu e deloc o întâmplare că, dintre puținele articole ce i-au fost dedicate, cele mai bune și mai empatice sunt semnate de doi critici literari din provincie cu vădită înzestrare eseistică, Al. Cistelecan, în Cultura, și Andrei Terian, în Ziarul de Duminică. Celui din urmă îi aparține, de altminteri, o corectă disociere de principiu. Deși, remarcă Terian, aniversar prin forța lucrurilor, fiind publicat la împlinirea a patruzeci de ani de Echinox, volumul acesta nu e, spre cinstea lui
Argumentul Echinox by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7149_a_8474]
-
și mai empatice sunt semnate de doi critici literari din provincie cu vădită înzestrare eseistică, Al. Cistelecan, în Cultura, și Andrei Terian, în Ziarul de Duminică. Celui din urmă îi aparține, de altminteri, o corectă disociere de principiu. Deși, remarcă Terian, aniversar prin forța lucrurilor, fiind publicat la împlinirea a patruzeci de ani de Echinox, volumul acesta nu e, spre cinstea lui, numaidecât unul festiv. Ce îl salvează de asemenea ispite sunt, paradoxal, două figuri implicite ale excesului. Echilibrul conține, mai
Argumentul Echinox by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7149_a_8474]
-
a părut să fie acceptat, cu bilet personalizat, în „loja“ literaturii. E drept că unele voci critice încercaseră, încă de la apariția volumului de versuri nicolina blues (2007), să-l scoată pe scriitorul ieșean de sub umbrela epigonismului optzecist. De pildă, Andrei Terian, care atrăgea atenția că „pactul pe care O. Nimigean îl stabilește cu precursorii săi este fundamental diferit de acela din optzecismul «canonic»“, întrucât „livrescul nu e doar un arc pentru propulsarea propriei viziuni literare, ci și o componentă necesară a
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
Lucrările studenților, masteranzilor, doctoranzilor și profesorilor din treisprezece universități au abordat din perspective diferte operele acestora. Juriul sesiunii studenților, la Secțiunea Eugen Negrici, a fost format din: Crina Bud, Vasile Spiridon, Rodica Ilie, Ruxandra Ivăncescu, Loredana Opăriuc, Cătălin Ghiță, Andrei Terian, Marius Miheț, iar la Secțiunea Cornel Ungureanu, din: Gheorghe Ardelean, Adrian Lăcătuș, Daniela Petroșel, Dumitru Mircea-Buda, Ion Simuț, Rodica Ilie. Deși programul Colocviului a fost foarte încărcat, trebuie remarcat faptul că orarul a fost respectat cu strictețe, fapt care se
Vitalitatea dezbaterii critice în România by Adriana Bărbat () [Corola-journal/Journalistic/5598_a_6923]
-
au făcut confesiuni. Secțiunea studenților s-a desfășurat în trei secvențe, fiecare secvență finalizându- se cu discuții. Prima zi s-a încheiat cu dezbaterea „Critica de întâmpinare azi”, la care au participat Caius Dobrescu, Mircea A. Diaconu, Ion Simuț, Andrei Terian, Alexandru Mușina, Gheorghe Ardelean, Vasile Spiridon, moderator fiind Andrei Bodiu. În a doua zi s-a desfășurat secțiunea profesorilor, secțiune în cadrul căreia au fost incluși și doctoranzii. După decernarea premiilor, a avut loc dezbaterea pe tema „Continuități și rupturi în
Vitalitatea dezbaterii critice în România by Adriana Bărbat () [Corola-journal/Journalistic/5598_a_6923]
-
importantă pentru că nu e făcută să fie vizibilă, deoarece criticii sunt influențabili, nu au o ideologie, nu sunt consecvenți, sunt provinciali, neavând sisteme de referință în literatura universală actuală. Față de conceptul de critic-star adus în discuție de Alexandru Mușina, Andrei Terian a răspuns că un astfel de critic nu poate exista la noi, deoarece nu mai sunt suplimente literare și nu se diferențiază piața academică de piața comercială, din acest motiv critica literară fiind un hibrid care riscă să plictisească ambele
Vitalitatea dezbaterii critice în România by Adriana Bărbat () [Corola-journal/Journalistic/5598_a_6923]
-
publicații să se orienteze. În dezbaterea despre „Continuități și rupturi în instituția literaturii în ultima jumătate de secol (1961- 2011)”, ideile vehiculate au fost despre conceptele de continuitate și ruptură, ca și concepte manipulabile în sistemul nostru de referință (Andrei Terian), despre necesitatea unei delimitări între instituția de literatură și instituția de piață (Adrian Lăcătuș), despre relația instituțională de tip happening între instituția literaturii și instituția securității (Gheorghe Ardelean), despre imposibilitatea de a trăi din scris în România și despre necesitatea
Vitalitatea dezbaterii critice în România by Adriana Bărbat () [Corola-journal/Journalistic/5598_a_6923]