553 matches
-
obiectului de studiu. Ea este o știință socială care caută certitudini subiective suspectate de a fi aproximări ale adevărului la soluțiile complementare soluțiilor date de psihologie, pe de o parte, și sociologie, pe de altă parte, ca vecine ce străjuiesc teritorialitatea spirituală a economicului. Pentru această misiune, Economia se impregnează de spiritul antropologiei și își sprijină construcția pe schelele logicii situaționale. Principala obiecție în legătură cu gradul redus de științificitate care caracterizează Economia se întemeiază pe rezultatele neconcludente în materie predictivă, mai ales
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cea tehnologică se află prin urmare o relație de conectare și de reversibilitate. De exemplu, utilizatorul Internetului este un nomad, un „barbar” hoinărind între două spații, cel digital și cel fizic, conturând prin însăși traiectoria discontinuă a perindărilor sale o teritorialitate virtuală, intermediară între spații și interacționând cu acestea sau interacționându-le până când acestea își pierd unicitatea sau polaritatea. Spațiul virtual, în multitudinea ipostazierilor sale, intră permanent în relație cu ființa umană, cu memoria și sentimentele sale, cu conștiința și simțurile
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Bogart joacă o scenă care nu a fost niciodată filmată pe peliculă. Ca un alt exemplu, Mona Hatoum produce în 1994 „Corps étranger”, o instalație video de la Centrul Pompidou din Paris, inserând microcamere prin orificiile propriului trup pentru a explora teritorialitatea corporalității feminine. Iar Jane Prophet creează în 1998 CD-ROM-ul „The Internal Organs of a Cyborg”, divagând vizual-scriptic pe tema implantului și a augmentării chirurgicale (vezi Prophet și Hamlett, 2000, pentru astfel de ilustrăriă. În această direcție, diverse expoziții se adresează
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
indicatori în acest sens, fiind un element static-cantitativ de caracterizare (vezi Capitolul 3.3.2. Noțiunea de potențial geopolitic în definirea centralității: state putere, statepivot și state periferice). Fără pretenția unei relevanțe exhaustive în privința conturării unei imagini de ansamblu asupra teritorialității statale și fără a exprima trăsături calitative de fond, criteriul dimensional dă măsura locului pe care îl ocupă fiecare stat în spațiul politico-geografic planetar, relevându-i potențialitatea posibilă sub aspect spațial. În condițiile în care spațiul politico-geografic la nivel mondial
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
în stil(o)ul și (idi)omul *fanților și nimfelor dintre Copou și Repedea 2. Entre(-gent, -jambe) sau despre regulile pilotării navelor pe apele gândirostiviețuirii naționale și despre cei care le fac respectate 45 ANEXE CLASIFICATE 69 (r)extra TERITORIALITATEA idiomatică a înotătorului de cursă lungă (Des)cântul ivirii pe lume și jocurile na(ta)ționale ale viitorului jArgonaut de Bach-Louis. O ficțiune freudo-lacanistă .69 1. Imersiune în apele unor fărâme de jurnal pentru (a)uzul psihaunautelor moro(n)izate
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Centrului de Monitorizare a Imaginarului) 1. Organizarea unui acțiuni de (re)cunoaștere pentru orientarea sexuală a lui ElPi 2. Repertoarul fantasmatic al Marinei din Hexagon ce urmează a fi adaptat pentru cursurile de civilizație de la Bach-Louis State University (r)extra TERITORIALITATEA idiomatică a înotătorului de cursă lungă sau Despre oglinzile retrovizionare dintre Bahlui și Sena(tul) Marinei Francofone precum și despre alte minunate povești aflate din înscrisurile lui Elpi sau din cele făcute pe spatele lui de psihonauții care au jurat pe
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
noi și voi sunt destul de rare. Aventura existențială și aventura livrescă sunt trăite cu toată suferința și patima unei ființe de carne care se dăruiește în carnea cuvintelor, dovedind că literatura nu ne constrînge să-i asociem un principiu de teritorialitate, deschizîndu-se, dimpotrivă, asupra unui imens spațiu de contact, un spațiu al lui între, unde imaginarul limbilor face legea. Textele lui Marius Daniel Popescu sunt locuite de plurilingvism într-o manieră subterană, iar de dialogism, într-o manieră evidentă, în călătorii
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de factori conjuncturali, care duce la o stratificare globală de so cietăți și comunități tot mai angrenate în ordi nea globală și, pe de altă parte, de societăți și comunități tot mai marginalizat e, la ruperea relației dintre su veranitate, teritorialitate și puterea statală. De finită ca proces de extindere, adâncire și grăbire a interconectării piețelor glo bale, globalizarea este situată într un continuum spațio temporal al schimbării, cu „legarea și extinde rea activității indivizilor peste regiuni și co nti nente
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
să anuleze specificu l, ci ca un fenomen care conservă, afirmă și potențează națiunile. Dacă ne referim la necesitatea globalizării fin anc iare, din punctul de vedere al granițelor teritoriale, am constata c ă s uveranitatea, puterea sta tală și teritorialitatea sunt, astăzi, complex int errelaționate, prin apariția de noi forme non teritoriale de organizare financiară, în domeniul global - corporații multinaționale, agenții internaționale, mișcări transnaționale -, ce obligă statul națiune să fie mult mai dinamic în relațiile sale cu lumea exterioară, să
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Lacoste, profesor emerit la Universitatea Paris VIII, a înființat în 1989 Institutul Francez de Geopolitică și revista de geografie și geopolitică “Hérodote” și a reintrodus în anii ’70 geopolitica în școala franceză, debarasată de stigmatul nazismului. A promovat conceptele de teritorialitate și reprezentare, menite a evidenția raporturile de forțe din regiunile analizate și a criticat totodată propensiunea pentru modele din teoriile și practica de lucru a lui Roger Brunet. Împreună cu soția sa, Camille Lacoste (de formație etnolog), a realizat cercetări îndelungate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
alte cuvinte știe că acolo se poate apăra cu ușurință de imixtiuni, căci și la acești deficienți mintali este valabil principiul, probabil înnăscut, că primul ocupant are prioritate și că dreptul său trebuie respectat". (Eibl- Eibesfeldt, 1995, p. 110) Dar teritorialitatea trebuie privită în contextul mai larg al nevoii de adăpost, deci de stabilitate și de identificare a indivizilor cu specificul adăpostului respectiv. O formă de luare în posesiune a unui adăpost este aceea a "marcării" lui, adică a individualizării prin
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
prevenit sau evitat, incestul dintre mamă și fiu este de negândit sau tabu; * viol, dar viol prescris; * luarea colectivă a deciziilor; * etichetarea; * reguli privind moștenirea; * generozitatea este admisă, se oferă daruri; * măsuri de redresare a greșelilor, sancțiuni; * gelozie sexuală; * rușine; * teritorialitate; * anumite forme de violență prescrisă; * vizitarea; * comerț; * altele. C. Mit, ritual și estetică: * gândire magică; * folosirea magiei pentru a prelungi viața, a câștiga iubirea; * credințe despre moarte; * credințe despre boală; * credințe despre noroc și nenoroc; * divinizarea; * încercări de a controla
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
intensitatea, ritmul, pauză și tăcerea; > apariția fizică semnele referitoare la corp, inclusiv coafura (tunsoarea), îmbrăcămintea, cosmeticele și parfumul, semne care pot fi manipulate; > haptica semnele de contact, precum frecvență, intensitatea și tipul de atingere; > proxemica semnele spațiale, inclusiv distanță interpersonala, teritorialitatea și alte relații de spațiere; > cronemica utilizarea timpului că un sistem de mesaj, inclusiv punctualitatea, durata timpului petrecut în compania altei persoane și timpul de așteptare > artefactele obiecte manipulabile din mediu, care pot reflectă mesajele celui care le-a inițiat
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
o manieră similară lui John Ruggie, Cox și Gill văd scopurile sociale ale statului ca fiind subordonate logicii de piață a capitalismului, separând economia de societate și producând o ordine mondială complexă în care există o tensiune crescândă între principiile teritorialității și interdependenței (Cox 1993: 260-3; Gill 1996). O parte dintre consecințele acestei globalizări economice sunt, după cum au menționat Cox (1999) și Gill (1996), polarizarea bogaților și a săracilor, creșterea anomiei sociale, o societate civilă inactivă, creșterea populismului exclusivist (grupuri de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
doar prin stat, sau să se bazeze pe el pentru o protecție violentă". Trebuie observat, totuși, că postmodernismul, ca o critică a totalizării, opune conceptele de identitate și comunitate doar în măsura în care ele sunt legate în mod dogmatic de noțiunile de teritorialitate, limitare și excludere. Scopul postmodernismului a fost înotdeauna să conteste atât asumpțiile epistemologice cât și pe cele politice de totalitate și suveranitate și, deci, să pună întrebări cu privire la localizarea și caracterul politicului. Concluzie Postmodernismul aduce mai multe contribuții la studiul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a vieții sănătoase (nerespectarea regulilor de igienă, alcoolismul, consumul de tutun, de droguri, accidentele care pot fi prevenite); este limitat accesul la servicii medicale din cauza deficitului serviciilor de prevenție și tratament ambulatoriu, a dispariției sistemului de îngrijire medicală bazat pe teritorialitate; cei cu o stare proastă a dentiției nu pot îndrăzni să meargă la stomatolog dacă tarifele sunt prohibitive etc. Lipsa educației din cauza sărăciei poate declanșa sărăcia (modelele explicative din sociologia educației evidențiază "cercul vicios" care leagă lipsa educației de nivelul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
asumate 246. Statul și conducerile orașelor au vegheat asupra coerenței acțiunilor întreprinse în cele mai diverse domenii: producție, ocupare, locuire, educație, sănătate, prevenirea violenței, asigurarea securității urbane. Principiile au fost: globalitatea, integralitatea, transversalitatea (legătura inextricabilă între urban, social și economic), teritorialitatea (trecerea de la cartier la oraș și la intercomunalitate), contractualizarea (statul își păstrează prerogative, dar își asociază colectivitățile teritoriale), discriminarea pozitivă (politici în favoarea unor teritorii, a unor "zone prioritare")247. Istoricii orașelor franceze au identificat câteva mari perioade în devenirea politicilor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
vedere ansamblul de teritorii sau regiuni organizate, din punct de vedere administrativ și politic, Într-un stat. Fiecare stat are un sistem fiscal propriu, cu o structură, comportament și obiective bine determinate. Luarea În considerare a parametrului spațial corespunde principiului teritorialității impozitului, care este În concordanță cu suveranitatea statului În dreptul de a institui, urmări și Încasa impozite. La rândul său, parametrul temporal corespunde principiului anualității bugetului la care se prelevă impozitul, fiind determinat de anualitatea exercițiului financiar și bugetar. Prin urmare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Abandonând latinitatea pură a românității, care in extremispresupunea chiar identitatea romanității cu românitatea, Șincai stabilește un alt principiu care se va impune ca modalitate de fixare a punctului de geneză a istoriei românilor: interacțiunea dintre sangvinitatea, limba, civilizația romană și teritorialitatea dacică. Fuziunea dintre cele două elemente, la care se va adăuga și spiritualitatea creștină, marchează nașterea românității. Principiul postulat de Șincai va fi puternic cimentat în conștiința istorică românească prin opusul magnum al lui Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Dacia este cronografiat de Maior ca venind odată cu "descălecarea românilor în Dacia" în urma cuceririi romane (Maior, 1990). Totuși, Maior simte nevoia de contextualizare istorică, astfel că narațiunea istoriei românilor pornește, în lucrarea sa, de la momentul contactului primordial al romanității cu teritorialitatea dacică reprezentat de primele războaie ale romanilor cu dacii din timpul lui Iulius Cezar. Patru decenii după Șincai și Maior, Alexandru Papiu-Ilarian (1852, p. 2), prelungitor al paradigmei ardelene în Școala latinistă, recalibra momentul cronogenetic al istoriei românilor în anul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui Papiu-Ilarian: Istori'a Romaniloru din Daci'a Superiore. Istoria este a romanilor, teritoriul le revine dacilor. Esența identității române, în perspectiva Școlii Ardelene și a celei latiniste, este conferită, așdadar, de ancorarea romanității (sangvinice, lingvistice, juridice, culturale etc.) în teritorialitatea dacică. Reprezentat grafic, modelul identitar propus de intelectualii ardeleni este alcătuit din axa verticală a timpului reprezentată de romanitate și din axa orizontală a spațiului reprezentând teritorialitatea dacică. Punctul zero al acestui grafic simbolizează ceea ce am numit a fi "momentul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
latiniste, este conferită, așdadar, de ancorarea romanității (sangvinice, lingvistice, juridice, culturale etc.) în teritorialitatea dacică. Reprezentat grafic, modelul identitar propus de intelectualii ardeleni este alcătuit din axa verticală a timpului reprezentată de romanitate și din axa orizontală a spațiului reprezentând teritorialitatea dacică. Punctul zero al acestui grafic simbolizează ceea ce am numit a fi "momentul cronogenetic" al poporului român, reprezentat de intersectarea romanității cu spațiul dacic (pentru Șincai acesta este anul 86 e.n., pentru Papiu-Ilarian acesta devine 106). În Istoria Romaniloru (1853
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
strămoși. Kogălniceanu pleacă de la principiul solului (jus soli) în fixarea momentului cronogenetic al istoriei poporului român, în opoziție cu practica curentă a Școlii Ardelene de a privilegia fie principiul sângelui (jus sanguinis) (Samuil Micu), fie principiul conjugării dintre romanitate și teritorialitatea dacică (Gheorghe Șincai, Petru Maior). Astfel, dacii sunt recuperați și integrați parțial în tabloul identitar al românilor, care prin această includere se va îndepărta decisiv de paradigma latinității absolute stabilite de Școala Ardeleană. Odată cu această asumare a dacilor, are loc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fost formulat de Samuil Micu (și apoi perfecționat de A.T. Laurian) prin fixarea începutului istoriei poporului român în originea Romei. Al doilea principiu este cel al interacțiunii (Gheorghe Șincai) sau al conjuncției (Petru Maior) dintre latinitatea romană și teritorialitatea dacică. În acest sens, Șincai fixează momentul cronogenetic al istorie românilor în anul 86, odată cu prima interacțiune sau contact dintre cele două elemente, în timp ce Maior setează anul 105, momentul în care se produce suprapunerea dintre latinitatea romană și teritoriul dacic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Tocmai prin această "nuanță aparte", conferită de înrâurirea slavică, poporul român prezintă "o posibilitate de civilizație și cultură unică în mijlocul marei familii romanice" (Giurescu, 1942, p. 75). Unicitatea identitară românească, până acum conceptualizată ca rezultat al conjuncției dintre latinitate și teritorialitate dacică, va fi singularizată suplimentar, prin evidențierea unei triple conjuncții: i) latinitate; ii) teritorialitate dacică; iii) slavonism. Latinitatea ortodoxă în spațiul dacic devine astfel formula unicității românești: "Latini răsăriteni suntem numai noi" (Patrașcanu, 1937, p. 10). Influența slavică a penetrat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]