822 matches
-
deșeurile proprii („propensiune sau înclinație automată” de reciclare). Reluând schema anterioară într-un cadru mai complet, reprezentarea este următoarea: Astfel, cantitatea de deșeuri în orice moment este egală cu cantitatea de resurse naturale utilizate (egalitate asigurată de prima lege a termodinamicii): Relația a fost pusă în evidență de către economistul american Kenneth Boulding într-un studiu care concepea Terra ca o „astronavă” (The Economics of the Coming Spaceship Earth, 1966). Această metaforă sublinia necesitatea de a gândi sistemul economic ca un sistem
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
modelul liniar al interacțiunii economie-mediu poate fi transformat într-un model circular (vezi figura 1.8). La întrebarea de ce nu sunt transformate toate deșeurile în resurse prin activitatea de reciclare proprie economiei, răspunsul ni-l dă legea a doua a termodinamicii (entropia). Mediul are, însă, o capacitate de a asimila deșeurile economiei nereciclate și de a le transforma în produse mai puțin periculoase sau ecologic utile, denumită în lucrările de specialitate „capacitate de asimilare”. Dacă deversarea cantității deșeurilor în natură este
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
este indirect, realizându-se la nivelul unui transportor activ primar ce menține gradientul menționat, necesar pentru funcționarea celui secundar. 5.4. Difuziunea prin membrane Toate moleculele dintr-un mediu fluid (lichid sau gazos) sunt într-o continuă mișcare aleatorie (agitație termodinamică), cu atât mai intensă cu cât temperatura este mai mare. Prin definiție difuzia sau difuziunea este un proces fizic prin care moleculele unei substanțe se împrăștie într-un “mediu de difuzie”. Mai precis, difuzia este o dispersie moleculară termodependentă. Astfel
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
fost livrat cu tot cu mod de întrebuințare, instalatori la domiciliu, ergonomie. Distanța a fost universalul fizic al secolului al XVII-lea; gravitatea, al celui de-al XVIII-lea, căldura, al secolului al XIX-lea și informația, al secolului XX. Geometrie, mecanică, termodinamică, informatică. După mașinile construite conform legilor gravitației sau mașinile pe bază de foc, mașinile de produs informație își provoacă de o jumătate de secol mediul cultural, rumoarea socială și escorta teoretică, avîndu-l pe Hermes ca patron divin și o mare
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de a-și fi asumat nu numai propriile acte, dar și de a-și fi teoretizat în dogme această datorie de instituire, adevărată lege a transformării energiei morale. Ceea ce se cheamă "economia mîntuirii" se poate traduce în termeni profani și termodinamici ca producția unei lucrări (a mîntuirii) prin conectarea unei surse calde la una rece. Fie ea focul Duhului (sau energia divină) comunicată omenirii păcătoase prin mașina-Biserică. Nu scria Ostwald, unul dintre pionierii termodinamicii, că "energia este spirit"? O INSTITUȚIE EXEMPLARĂ
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
se poate traduce în termeni profani și termodinamici ca producția unei lucrări (a mîntuirii) prin conectarea unei surse calde la una rece. Fie ea focul Duhului (sau energia divină) comunicată omenirii păcătoase prin mașina-Biserică. Nu scria Ostwald, unul dintre pionierii termodinamicii, că "energia este spirit"? O INSTITUȚIE EXEMPLARĂ Dacă această rigoare secretă "ne interpelează" (pentru a vorbi creștinește) este pentru că fiecare mesaj, fiecare transmisie naturală este supusă acelorași constrîngeri pneumatice. Pneurile de altă dată nu circulau fără tuburi de aer comprimat
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fi să extrapolăm la Universul material ciclurile diverselor vieți (v. §II.4.3) și în particular regnul mineral (v. §II.4.3.1), am putea considera că aceste cicluri sunt prima reacție a Universului, până la un “punct” material, în direcția “termodinamică” de evoluție spre spiritual - un proces primitiv. Din acel “punct” încoace, există două segmente ale Universului (sau, mai plauzibil, poate au existat dintotdeauna, dar echilibrul “inițial” a fost doar deplasat de către procesul primitiv abia amintit, spre spiritual). Dintre aceste două
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
a dat naștere ideii de creare a unor „organizații de masă bine administrate”, care să acopere Întreaga societate. Credința lui Rathenau În planificarea totală și În raționalizarea producției Își avea originile profunde În legătura intelectuală creată Între legile fizice ale termodinamicii, pe de o parte, și noile științe aplicate ale muncii, pe de altă parte. Mulți specialiști susțineau un „productivism” Îngust și materialist, care privea activitatea umană ca pe un sistem mecanic ce putea fi descompus În transferuri de energie, mișcare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
descrierea biblică a creației, Dumnezeu ordonă crearea cerurilor și a pământului - un act de o eficiență perfectă. Eficiența s-a metamorfozat În forma curentă spre finalul secolului al XIX-lea. Oameni de știință și ingineri lucrau În noul domeniu al termodinamicii, măsurând energia produsă, energia consumată și entropia În mașini. Ei au redefinit eficiența, transformând-o Într-un parametru pur mecanic. De acum Încolo, eficiența va fi considerată ca produsul maxim care poate fi obținut Într-un timp minim, cu o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fizică. Teoria sa privind „structurile disipative”, pentru care a obținut premiul Nobel, oferă anumite răspunsuri la Întrebarea de ce modul nostru de a gândi asupra relațiilor de proprietate și libertate este În proces de schimbare radicălă. Prigogine folosește atât noțiuni din termodinamică, cât și din cibernetică, În analiza sa. El observă că toate viețuitoarele, asemenea multor obiecte inanimate, sunt structuri disipative. Adică, ele Își mențin structura cu ajutorul unui curent continuu de energie prin sistemul lor. Energia menține sistemul Într-o stare continuă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de obligația de a administra natura și de a o trata cu demnitate și respect. Valoarea utilitară a naturii este Înlocuită gradual cu valoarea intrinsecă a naturii. Al doilea Iluminism științific a Început acum aproape un secol. Noile domenii ale termodinamicii și biologiei organismelor, la Începutul secolului al XIX-lea și introducerea principiului de nedeterminare, mecanicii cuantice, filosofiei procesului și ecologiei, În prima parte a secolului XX, nașterea ciberneticii și gândirii sistemice Împreună cu teoria informației, după cel de-al doilea război
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
persoanelor cu handicap (Năstase, 2003). În pofida remarcabilelor succese ale biologiei moleculare, până în prezent nu dispunem de o definiție riguroasă a vieții, astfel că în mod obișnuit ne limităm doar la caracterizarea sistemelor vii prin însușirile lor esențiale, ceea ce permite descrierea termodinamică a acestora. Organizația mondială a sănătății (O.M.S), consideră îmbunătățirea calității vieții unul din scopurile majore ale medicinii moderne. În literatura de specialitate, există termeni specifici pentru persoanele care se abat de la normalitate (ca semnificație generală), privind întreaga dezvoltare
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
deja, teoria matematică a haosului, dezvoltată în mod specific de Ilya Prigogine. Doll a fost fascinat mai ales de „marea alianță” reușită de acesta între fizică și biologie; în esență, este vorba despre concilierea celui de-al doilea principiu al termodinamicii (legea entropiei) cu legile dezvoltării organismelor și evoluției viețuitoarelor, ceea ce a dus la vestita teorie a „nașterii ordinii din haos”, care compatibilizează dezorganizarea (entropică) cu organizarea (negentropică). Doll jr. crede că viziunea lui Prigogine este noul fundament al gândirii postmoderniste
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
descoperirea heliului. În secolul XX, spectroscopia s-a dovedit o tehnică eficientă atât în dezvoltarea teoriei atomice, cât și în astrofizica. Studierea liniilor Fraunhofer i-a permis lui Kirchhoff să elaboreze o teorie generală a emisiei radiației în termeni de termodinamica, cunoscută drept legea lui Kirchhoff. Aceasta avea o formă cantitativa, dar, în rezumat, prevedea că o substanță are o capacitate de a emite lumină egală cu capacitată ei de a absorbi lumină la aceeasi temperatura. Una dintre consecințele legii radiației
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
exprimă incertitudinea înlăturată prin realizarea unui eveniment dintr-un set de evenimente posibile. În 1928, R.V. Hartley (1888-1970) a introdus noțiunea de cantitate de informație. În 1948, Claude Shannon 12 numește măsura informației entropie informațională, prin analogie cu entropia din termodinamică ce măsoară, de asemenea, gradul de nedeterminare a unui fenomen. Astfel, informația este acea cantitate care înlătură total sau parțial starea de nedeterminare, numită entropie, pe baza unui mesaj adresat unui receptor. Claude Shannon (1916-2001) a propus ca unitatea de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
informațională Entropia este definită ca fiind „mărimea fundamentală în teoria informației care indică cantitatea de informație, raportată la un element al mesajului transmis, respectiv, gradul de organizare al unui sistem”. DEX-. Entropia este o noțiune preluată de C. Shannon, din termodinamică și folosită în teoria informației, sub formă a entropiei unui câmp de probabilitate finit, care constituie măsura gradului de nedeterminare a unui câmp de probabilitate dat. În termodinamică conceptul de entropie a fost introdus de Klausus în anul 1865 ca
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
unui sistem”. DEX-. Entropia este o noțiune preluată de C. Shannon, din termodinamică și folosită în teoria informației, sub formă a entropiei unui câmp de probabilitate finit, care constituie măsura gradului de nedeterminare a unui câmp de probabilitate dat. În termodinamică conceptul de entropie a fost introdus de Klausus în anul 1865 ca o funcție de stare a unui sistem închis, care rămâne constantă în cazul unei transformări reversibile și crește pentru orice transformare ireversibilă. Abordarea statistică a teoriei cinetice a gazelor
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
oameni politici. În 1913, devine doctor în medicină al Universității din Budapesta, vădind o precocitate remarcabilă (prima lucrare științifică publicată fiind semnată la 19 ani). În 1917, Polanyi urmează un doctorat în chimie, în care face demonstrația unei teorii despre termodinamică. După un stagiu de intensă cercetare la Berlin, unde studiază difracția razelor x precum și consecințele teoretice ale revoluției cuantice (corespondând cu W. Heisenberg, Max Born și E. Schrödinger), M. Polanyi - evreu convertit la creștinism - este obligat să emigreze la Manchester
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
intelectuală a incertitudinii. Într-o generoasă panoramă a revelațiilor filozofice oferite de modernitatea târzie, Pr. Nicolae Steinhardt jubila în marginea acestei evidențe: „axiomele nu se pot demonstra, simultaneitate nu există, demonul lui Maxwell e o fantezie, principiul al doilea al termodinamicii e ineluctabil, energia se degradează, relațiile noastre cu particulele elementare stau sub semnul incompletitudinii, asupra funcționării organelor noastre nu avem practic nici o influență, limbajul nu e un mijloc sigur de comunicare, inconștientul e rivalul, de nu și dominatorul rațiunii, mecanica
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
București. footnote>, abordarea entropică a proceselor economice, a punerii în valoare a resurselor naturale aduce un spor de clarificare la întrebările: Cum gestionăm o resursă? În ce măsură poate fi exploatată? Pentru cât timp poate fi exploatată? 2.1. Entropia ca noțiune termodinamică Un memoriu prezentat în anul 1824 de Sadi Carnot - preocupat de eficiența mașinilor cu abur - rămâne în istoria științei, deoarece autorul se îndepărtează de la gândirea mecanicistă dominantă până atunci, prin explicarea unui proces bine cunoscut, și anume: „căldura se deplasează
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
sens unic: de la nivelul mai ridicat de concentrare la cel mai coborât sau, într-o formulare, sub formă de principii: - energia universului rămâne constantă; - entropia universului crește continuu. Termenul de entropie, care apare în cel de-al doilea principiu al termodinamicii, formulat anterior, trebuia să clarifice schimbările în calitatea energiei, schimbări care au loc într-un proces termodinamic. Într-un asemenea proces, energia poate fi găsită în două ipostaze: energie liberă sau disponibilă și energie legată sau nedisponibilă. Prima formă pune
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
întâmplă după epuizarea unei resurse? Cine are răspunderea gestionării acumulărilor entropice (deșeurilor) proiectate pe axa timpului? - degradarea calitativă a energiei libere (prin exploatarea economică a unei resurse naturale) nu trebuie privită numai în unitățile de măsură de natură fizică, mecanică, termodinamică, chimică etc., dar și în termeni de ordine și dezordine, cunoscută fiind structura ordonată a energiei libere. <footnote Boltzmann, L. (1964), Lectures on gas theory, Editura Berkeley, citat după Georgescu Roegen, N. (1979), op. cit., p. 336. footnote> După efectuarea unui
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
În timpul vieții, prin schimb de materie, energie și informații, organismul își menține gradul de ordine la un nivel aproximativ constant. Astfel, entropia unui organism poate fi considerată o entropie de echilibru a constituenților din structura organismului<footnote Năstase, G. (1998), Termodinamica sistemelor energoinformaționale, Editura Rapana, București, pp. 128, 138. footnote>. Dacă viața este oscilația în jurul unui punct de echilibru, acest echilibru este menținut de raportul dintre entropie și negentropie<footnote Iancu, A. (1996), op. cit. footnote>. Revenind la resursele naturale, reacția societății
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
nr. 1, Editura Eurolobby, București, pp. 97-102 Mironescu, R. (2003), „Globalizarea în viziunea Parlamentului European”, în Buletin Informativ, nr. 1, Editura România de Mâine, București Mohanu, G., Ardelean, A. (1993), Ecologie și protecția mediului, Editura Scaiul, București Năstase, G. (1998), Termodinamica sistemelor energoinformaționale, Editura Rapana, București Niculescu, M.G., Adumitrăcesei, I.D. (2002), „Globalizare și realizarea intereselor naționale”, în Economistul, nr. 661 (1687/4-5 august) ONU - Population Division (1994), World Population Prospect 1994, New York O’Reily, F., Tomasevic, G. (2012), „Cele mai fragile
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Bogdan? Lua note? - Nu lua note. M-a întrebat doar în ce zile (asta primaoară) ține curs Bogdan, ce materie a făcut până atunci. Că avea o orientare am înțeles din faptul că s-a interesat cine face cursul de termodinamică și dacă prelegerile de fizică nucleară sunt atrăgătoare. Iimbajul pe care-l folosea nu mi-a lăsat nici o îndoială că era tot atât de apt ca și mine cel puțin să urmărească cursurile. Mai mult, doi colegi discutau o problemă de analiză
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]