253 matches
-
o pasăre omnivoră, consumă rozătoare, hrană vegetală, dar și hoituri. Iarna, mai cu seamă exemplarele tinere se adună în carduri pe lângă câte-un hoit găsit în peregrinările lor haotice! Pădurile au un important rol de modelare a climatului, realizând o termoreglare prin reducerea extremelor termice. Temperatura din molidiș este mai puțin fluctuantă și cu extreme mai reduse decât cea din exterior. Terenul deschis se caracterizează printr-o umiditate mai redusă decât pădurea închegată. În munții înalți care înconjoară Maramureșul, cele 13
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
și a activității sexuale. Hipotalamusul controlează deasemenea temperatură corporală, foamea și setea. În viața intrauterină hipofiza se dezvoltă în interiorul hipotalamusului, acestea având o legătură foarte importantă. Este constituit din mai mulți nuclei: Este centrul reglării vegetative, având funcții foarte importante: termoreglare, foame și sațietate, comportamentul hidric și alimentar, actele instinctive și manifestările vegetative instinctuale (frică, furie), reglează ritmul somn-veghe, coordonează activitatea glandelor endocrine, influențează metabolismul.
Hipotalamus () [Corola-website/Science/311348_a_312677]
-
La acești pacienți s-a speculat posibila corelație intre rezistența arteriolară crescută (care ar putea explica si prevalența mai mare a hipertensiunii arteriale) și insulinorezistența caracteristica lor. Având in vedere cele doua componente importante ale microcirculației piciorului, respectiv circulația de termoreglare, care se face prin shunturile arteriovenoase, mai abundente la nivelul pulpei degetelor și circulația capilară nutritivă, s-a formulat ipoteza conform căreia creșterea circulației prin shunturile arteriovenoase, datorită pierderii tonusului simpatic, "fură" din circulația nutritivă. Este insă demonstrată creșterea fluxului
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
au permis să se deplaseze cu ușurință în cele mai diverse medii de viață-subteran, terestru, aerian și acvatic. Mamiferele au o musculatură bine dezvoltată. Mușchii sunt foarte dezvoltați, în special mușchii membrelor fiind dezvoltați. Mușchii scheletici ai vertebratelor participă la termoreglare, la comunicare și la locomoție. Ei se leagă de oase prin tendoane și sunt acționați voluntar de către creier. Sistemul nervos îndeplinește mai multe funcții și anume: asigură integrarea sistemelor de organe în cadrul organismului, asigură integrarea organismului în mediu. Aceste funcții
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
mamei circa 24 de luni înainte de a se naște. Având sistemele de organe mai dezvoltate ca la alte organisme, mamiferele au un metabolism mai ridicat. Datorită acestuia, cât și blănii, ele au tot timpul o temperatură internă ridicată, iar datorită termoreglării (dilatarea sau comprimarea capilarelor, transpirația) temperatura este constantă. Multe mamifere s-au adaptat la mediile lor de viață, creându-și metode mai ușoare de termoreglare. Iepurele de deșert își folosește urechile pentru a răci sângele, elefanții își fac vânt cu ajutorul
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
Datorită acestuia, cât și blănii, ele au tot timpul o temperatură internă ridicată, iar datorită termoreglării (dilatarea sau comprimarea capilarelor, transpirația) temperatura este constantă. Multe mamifere s-au adaptat la mediile lor de viață, creându-și metode mai ușoare de termoreglare. Iepurele de deșert își folosește urechile pentru a răci sângele, elefanții își fac vânt cu ajutorul urechilor pe când animalele care trăiesc la Poli înmagazinează grăsimea, au extremitățile mai mici și blana mai deasă. Majoritatea mamiferelor nasc pui vii, complet dezvoltați. Există
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
sau laterale) sunt foarte lungi (28,3-34,1 % din lungimea corpului), particularitate reflectată în denumirea genului — "Megaptera". Marginile lor anterioare sunt îngroșate și poartă 10 „negi”. Dimensiunile exagerate ale înotătoarelor pectorale sunt explicate de participarea lor în locomoție și în termoreglare. Înotătoarea dorsală este destul de scundă, atingând 30-35 cm în înălțime, în schimb este groasă și musculoasă; se situează în jumătatea posterioară a corpului. Marginea ei anterioară coboară lin spre corp, uneori fiind umflată, iar cea posterioară este abruptă, de regulă
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
intrat în atmosfera terestră unde s-a consumat la 4 ianuarie 1958. Sistemul de comunicație era echipat de două radioemițătoare cu puterea de 1 W, capabile să transmită presiunea și temperatura azotului din incinta capsulei, pentru verificarea principiilor presurizării și termoreglării folosite. Cele două emițătoare erau suficient de puternice pentru a permite radioamatorilor să capteze celebrul „bip-bip” al satelitului cam peste tot pe planeta noastră pe frecvențele radio de 20,005 și 40,022 MHz. Lansarea lui Sputnik 1 a avut
Sputnik 1 () [Corola-website/Science/319535_a_320864]
-
Cercetările de câmp au demonstrat că atrăgând insectele stabilimentul sporește numărul victimelor prinse în pânză. Un alt studiu a arătat că păianjenii reduc construirea acestor decorațiuni, dacă simt prezența prădătorilor. Sunt și alte ipoteza ce afirm că decorul participă la termoreglare, reprezintă un exces de mătase care este utilizată în așa fel sau nu are nicio funcție practică, având mai degrabă un rol estetic. Ipoteza cea mai nouă presupune că aceste structuri au un rol de stabilizare a pânzei în timpul vibrației
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
în cele din urmă ajungându-se la un consens. Datorită ei, acești dinozauri puteau să-și recunoască specia și să diferențieze sexele, dar și să producă niște sunete, cu ajutorul cărora comunicau. De asemenea, creasta avea un rol esențial și în termoreglare. Parasaurolophus este unul dintre cei mai rari dinozauri cu „cioc de rață”. Ca și la mulți alți dinozauri, scheletul de Parasaurolophus nu este cunoscut complet. Specia P.Walkeri are o lungime estimată la 9,5 metri. Craniul său este de
Parasaurolophus () [Corola-website/Science/321874_a_323203]
-
Lichidul care nu este reabsorbit la capătul venos al capilarului este reintrodus în circulație prin intermediul vaselor limfatice . Sângele are mai multe funcții: respiratorie, nutritivă, excretorie, menținerea echilibrului hidroelectrolitic și acido-bazic, conexiunea organelor pe cale umorală, apărarea organismului având rol și în termoreglare și hemostază. pH sângelui este alcalin (7.38) se menține prin funcțiile respiratorie, renală, hepatică, digestivă sângele intervenind prin sistemele tampon. Principalele sisteme tampon ale sângelui HCO3Na/HCO3, HPO4Na2/H2PO4Na, sistemele proteice plasmatice și eritrocitar (hemoglobina). Cel mai important sistem
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
CO2) -funcția nutritivă (transportul glucidelor, aminoacizilor, grăsimilor) -funcția excretorie (transportul produșilor de catabolism) -menținerea echilibrului hidroelectrolitic și al pH -conexiunea pe cale umorală a diferitelor țesuturi și organe -funcția de apărare prin anticorpi și mecanismele imunologice celulare -funcția hemostatică -participă la termoreglare 1.3.2.Proprietățile sângelui. Culoarea roșie a sângelui se datorește hemoglobinei din hematii. Sângele oxigenat are o culoare roșie vie dată de oxihemglobină, în timp ce sângele venos ce conține hemoglobină redusă are o culoare roșie violacee. Densitatea în jur de
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
atât neuroni inspiratori cât și expiratori. In punte există centrul pneumotaxic care are rolul de a influența succesiunea inspirație expirație. Centrii nervoși superiori situați în hipotalamus, sistemul limbic și scoarța cerebrală realizează adaptarea comportamentală și voluntară a respirației intervenind în termoreglare, stările afectiv-emoționale sau în activitățile voluntare. Numeroase reflexe influențează activitatea respiratorie : reflexele Hering-Breuer și paradoxal Head inițiate de distensia sau colabarea plămânilor, reflexele proprioceptive și chemoreceptoare. Reflexele chemoreceptoare sunt declanșate de la nivelul unor receptori periferici (sino-carotidieni și aortici) și centrali
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
2.Centrii nervoși superiori. Activitatea centrilor respiratori bulbo-pontini este modulată prin influența numeroaselor impulsuri provenite din alte teritorii ale sistemului nervos central realizând adaptarea comportamentală și voluntară a respirației în diferite condiții fiziologice. Hipotalamusul intervine în modificările respiratorii legate de termoreglare la unele specii animale, în cursul febrei sau al unor modificări hemodinamice. Animalele cu blană lipsite de glande sudoripare (câine) prezintă o hiperventilație intensă pentru a evita supraîncălzirea. Vehicularea unor volume crescute de aer prin căile aeriene superioare produce o
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
exclusiv pe aceste sisteme, crescând hemoglobina din sânge; eficientizarea funcției respiratorii (creșterea schimburilor gaze cu mărirea absorbției de oxigen, îmbunătățirea transportului acestuia la țesuturi și utilizarea mult mai eficientă a lui, mai ales în condiții de efort); eficientizarea funcțiilor de termoreglare și de excreție (eliminarea rapidă și substanțelor „deșeu”, rezultate ca urmare a proceselor interne, a excesului de căldură); eficientizarea funcțiilor psihice, cu efect direct asupra creșterii calității proceselor psihice (datorită „oxigenării” structurilor nervoase superioare). Practicat cu regularitate, pe anumite perioade
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
condițiilor igienice. Factorii naturali de călire contribuie, în mare măsură, la creșterea rezistenței generale a organismului, la menținerea și întărirea stării de sănătate, prin asocierea cu practicarea joggingului. Desfășurarea joggingului în aer liber, în condiții atmosferice diverse, solicită funcția de termoreglare a temperaturii corporale, contribuie la fixarea calciului în oase, la creșterea funcției hematopoetice, are efecte în creșterea rezistenței la îmbolnăviri. Condițiile igienice în care se desfășoară activitatea de jogging contribuie și ele, în mare măsură, la sporirea efectelor lui. Ele
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
nivelului de căldură de aproximativ 11 ori mai mari decât în repaus (Lyttle, R.B., 1979, Williams, C., Moore, C., 1983, Rodgers, B., Douglas, S., 1998, O’Conner, B., & al. 2002 ș.a.). Acestei creșteri de căldură, organismul îi opune funcția de termoreglare (funcție prin care organismul își menține temperatura optimă, prin intermediul câtorva procese interne, cele mai cunoscute expirația, perspirația și transpirația). În timpul expirației, are loc eliberarea de dioxid de carbon dar și de vapori de apă, aceștia din urmă fiind o modalitate
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
umiditate din atmosferă. Astfel, dacă umiditate este ridicată și afară este și foarte cald, organismul nu mai poate elimina apa, deoarece aerul exterior corpului este deja saturat în apă, având ca efect rămânerea transpirației pe piele, împiedicând în acest fel termoreglarea (datorită căldurii, corpul produce în continuare transpirație pentru a elimina excesul de căldură). Într-o astfel de situație, efortul va deveni din ce în ce mai greu de realizat, deoarece corpul nu se mai poate răci prin transpirație. Relația dintre temperatură, umiditate, jogging și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
căldurii, corpul produce în continuare transpirație pentru a elimina excesul de căldură). Într-o astfel de situație, efortul va deveni din ce în ce mai greu de realizat, deoarece corpul nu se mai poate răci prin transpirație. Relația dintre temperatură, umiditate, jogging și realizarea termoreglării o vom prezenta detaliat într-o lucrare viitoare, a noastră, ținând cont de faptul că implică evidențierea mai multor aspecte: temperatură scăzută umiditate relativă ridicată, temperatură scăzută umiditate relativă scăzută, temperatură ridicată - umiditate relativă ridicată, temperatură ridicată - umiditate relativă scăzută
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
detaliat într-o lucrare viitoare, a noastră, ținând cont de faptul că implică evidențierea mai multor aspecte: temperatură scăzută umiditate relativă ridicată, temperatură scăzută umiditate relativă scăzută, temperatură ridicată - umiditate relativă ridicată, temperatură ridicată - umiditate relativă scăzută. Revenind la subiectul termoreglării în jogging, este cunoscut de foarte mult timp faptul că în timpul efortului fizic specific alergării în tempo cu intensitate submaximală, mai ales vara, temperatura unor organelor interne crește foarte mult, iar cea a corpului, în ansamblul său, se apropie de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
mult timp faptul că în timpul efortului fizic specific alergării în tempo cu intensitate submaximală, mai ales vara, temperatura unor organelor interne crește foarte mult, iar cea a corpului, în ansamblul său, se apropie de 38-40 C0, aspecte ce implică o termoreglare complexă. Dan Iulian Alexe 56 Răcirea corpului prin scăderea temperaturii interne ca urmare a eliminării vaporilor de apă prin transpirație poate determina apariția anumitor probleme, dacă transpirația este abundentă. Studiile fiziologice au demonstrat faptul că un volum ridicat de transpirație
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
efort lucrul mecanic va fi mai slab, iar rezultatul se va observa în diminuarea vitezei de deplasare și în scăderea capacității de a continua efortul la anumită intensitate. Fig. nr. 33, 34 și 35 - Transpirația și modalități de realizare a termoreglării în practicarea joggingului la temperaturi mai ridicate, cu umiditate ridicată (vara) În concluzie, alegerea momentului de practicare a joggingului și măsurile ce se impun, trebuie să țină cont de posibilitatea realizării unei termoreglări optime. Astfel, se va ține cont de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
35 - Transpirația și modalități de realizare a termoreglării în practicarea joggingului la temperaturi mai ridicate, cu umiditate ridicată (vara) În concluzie, alegerea momentului de practicare a joggingului și măsurile ce se impun, trebuie să țină cont de posibilitatea realizării unei termoreglări optime. Astfel, se va ține cont de: ora din zi și temperatură; nivelul de umiditate; existența unor surse de lichide pentru rehidratare; asigurarea unor mijloace de a elimina de pe piele transpirația în exces (deținerea unui prosop, echipament sportiv de calitate
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
mai ales la nivelul picioarelor (este bine cunoscută tendința acestora de a se „umfla”); diminuarea stresului și anxietății (efect general pe care toate activitățile sportive îl determină); alergarea în apă se poate efectua fără a supraîncălzi organismul (temperatura apei influențează termoreglarea) și astfel, susțin specialiști, starea fătului nu este afectată. Ca orice activitate sportivă indicată femeilor gravide, practicarea joggingului acvatic, pe lângă avantaje și dezavantaje, are și anumite limite, unele extrem de fine. Ne referim aici la dozarea alergării în apă, la experiența
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
punct de vedere al acoperirii nevoilor calorice prin alimentație, la sportivi trebuie să se ia în considerare următoarele cerințe: - necesarul energetic bazal (calculat la 1 kcal/kg/oră) - necesarul energetic ce decurge din activitatea sportivă zilnică - necesarul energetic cerut de termoreglare (cca. 8-10% din rația zilnică) - necesarul energetic reclamat de acțiunea dinamică specifică (cca. 10% din rația zilnică - 6-8% pentru glucide, 2-5% pentru lipide și 20-30% pentru proteine) - pierderile rezultate din prepararea alimentelor (5-10%) - necesarul energetic reclamat la tineri de procesele
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]