105 matches
-
circumscriere). Fig. 4 Modelul keplerian al Sistemului Solar bazat pe corpurile solide paltonice. Se observă clar sfera cea mai exterioară (orbita lui Saturn) care închide cubul; sfera (orbita lui Jupiter) care închide tetraedrul; și sfera (orbita lui Marte) închisă în tetraedru. Mysterium Cosmographicum, Thübingen, 1596. Fig. 5 Detaliu al modelului keplerian. Se observă sfera (orbita lui Marte) care închide dodecaedrul, sfera (orbită Terrei) care închide icosaedrul, sfera (orbita lui Venus) care închide octaedrul și, ultima, sfera (orbita lui Mercur) închisă în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
erau pentru Platon ideile (eidē, întruchipări) care stăteau la baza structurii materiei și care defineau comportarea fizică a elementelor cărora ideile le aparțineau. Astfel, în doctrina lui Platon (dar și a pitagoricienilor că Philolaos) observăm următoarele: 1. Piramida simplă (tetraedrica) (tetraedrul, poliedrul cu 4 fete plane: 4 triunghiuri; cel mai simplu poliedru regulat care ordonează spațiul geometric), cu vîrfurile sale ascuțite, reprezenta cea mai mica particulă a elementului Foc (format, așadar, din triunghiurile despre care vorbește Blake). 2. Cubul (hexaedru, poliedru
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
unitate față de cel al planetelor cunoscute: "Dumnezeul geometric" a atribuit cele cinci corpuri "platonice" distantelor exacte dintre orbitele planetare: 1. sferei dintre Saturn și Jupiter HEXAEDRUL (cubul) cu 6 fete care reprezintă elementul "Pămînt"; 2. sferei dintre Jupiter și Marte TETRAEDRUL cu 4 fete și forma de piramida care reprezintă elementul "Foc"; 3. sferei dintre Marte și Terra DODECAEDRUL cu 12 fete care reprezintă elementul "Eter" sau "Foc ceresc" sau "chintesența" (quinta essentia, al 5-lea element); 4. sferei dintre Terra
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sfere în sfere, între două sfere succesive aflîndu-se un corp platonic (modelul se desfasoara concentric) astfel: orbita lui Saturn (1) [cea mai exterioară sfera din sistemul solar] > > cub înscris în orbită lui Saturn > > sfera în cub: orbita lui Jupiter (2) > > tetraedru înscris în orbită lui Jupiter > > sfera în tetraedru: orbita lui Marte (3) > > dodecaedru înscris în orbită lui Marte > > sfera în dodecaedru: orbită Terrei (4) > > icosaedru înscris în orbită Terrei > > sfera în icosaedru: orbita lui Venus (5) > > octaedru înscris în orbită
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
un corp platonic (modelul se desfasoara concentric) astfel: orbita lui Saturn (1) [cea mai exterioară sfera din sistemul solar] > > cub înscris în orbită lui Saturn > > sfera în cub: orbita lui Jupiter (2) > > tetraedru înscris în orbită lui Jupiter > > sfera în tetraedru: orbita lui Marte (3) > > dodecaedru înscris în orbită lui Marte > > sfera în dodecaedru: orbită Terrei (4) > > icosaedru înscris în orbită Terrei > > sfera în icosaedru: orbita lui Venus (5) > > octaedru înscris în orbită lui Venus > > sfera în octaedru: orbita lui Mercur
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
om separă cele două grupuri. Căci, după cum am demonstrat imediat în continuare, solidele din primul grup trebuie să se afle dincolo de orbită Pămîntului, iar cele din al doilea grup înăuntrul [acesteia] [...] Astfel am fost determinat să atribui Cubul lui Saturn, Tetraedrul lui Jupiter, Dodecaedrul lui Mare, Icosaedrul lui Venus și Octaedrul lui Mercur [...]." Făcînd aceste atribuiri Kepler lua Terra și orbită Terrei ca punct de reper: pornind de la această orbită a Terrei puteau fi determinate toate celelalte orbite planetare: se închidea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
vasele de aur ale egiptenilor spre a construi o sfințenie pentru Dumnezeul meu, departe de hotarele Egiptului" (apud. Roob, op. cît., p. 624). Tot în această lucrare, ca și în Mysterium Cosmographicum înainte, Kepler a asociat solidele platonice cu elementele: tetraedrul era formă focului, octaedrul formă aerului, cubul formă pămîntului, icosaedrul formă apei și dodecaedrul formă cosmosului ca întreg sau eter. Această asociere este veche, Platon chiar referindu-se la Timaeus din Locri care afirma că Universul era cuprins de un
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
254) Cuburile de lumină: expresia reflectă paradoxul transformării energiei (luminii/spiritului/focului platonician) în elementul platonician Pămînt (reprezentat ca fiind cub, care este simultan și simbol al stabilității). De altfel, potrivit sistemului compozit al lui Platon, din combinarea a doua tetraedre (care pentru Platon reprezenta elementul Foc) rezultă cubul (care pentru Platon reprezenta elementul Pămînt): în termeni platonicieni, doi atomi de Foc formează un atom de Pămînt. În termenii lui Blake și Böhme, din energie-foc rezultă, prin condensare, materia fizică stabilă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
venerata deoarece conținea triunghiul (3) și pătratul (4), figuri cu echilibru perfect (cf. Alexandrian, Istoria filosofiei oculte, p. 128). În termeni platonicieni, 7 este format din combinarea triunghiului și pătratului, adică forme geometrice simple ce stau la baza corpurilor următoare: tetraedru (atomul de Foc) și, respectiv, cubul (atomul de Pămînt). Cifră 7 este astfel că o axă a lumii, constituită din Focul Sorilor și Pămîntul Planetelor ce gravitează în jurul Sorilor. În jurul acestei axe a lumii se desfasoara astfel ritmurile. Timpul postcosmogonic
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
decadă), era considerat a fi o descriere a cvadraturii cercului. Decadă era astfel o reprezentare a macrocosmului, cuprins paradoxal în tetradă (numărul 4), deoarece tetrada conferea lucrurilor "extensiunea matematică cu trei dimensiuni" (numărul 4 este primul număr piramidal, care reprezintă tetraedrul sau piramida simplă; el este izvorul pitagoreic al vieții, combinarea de stihii din natură, "izvorul Naturii", sacrul Tetraktys). (Pentru Philolaos 1 este punctul; 2 linia; 3 triunghiul; 4 piramida; punctul, linia, triunghiul și piramida conțin numărul 10 și își găsesc
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Kepler, ca proporție matematică atribuită sferei dintre Jupiter și Marte; și cub-hexaedru în calitate de corp al elementului Pămînt și că proporție atribuită de Kepler sferei dintre Saturn și Jupiter. Piramida are în componență triunghiul, de aceea este corelata elementului platonic Foc (tetraedrul). Blake descrie aici mișcările matematice simple ale "maselor" de materie/energie călătorind prin spațiul cosmic vid, și avînd tendințe similare cu cele ale atomilor componenți și aflîndu-se pe traiectorii dintre orbitele lui Jupiter și Marte (tetraedru), respectiv pe traiectorii dintre
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
corelata elementului platonic Foc (tetraedrul). Blake descrie aici mișcările matematice simple ale "maselor" de materie/energie călătorind prin spațiul cosmic vid, și avînd tendințe similare cu cele ale atomilor componenți și aflîndu-se pe traiectorii dintre orbitele lui Jupiter și Marte (tetraedru), respectiv pe traiectorii dintre orbitele lui Saturn și Jupiter (cub-hexaedru). Vezi și John Milton, Paradisul pierdut, Cartea a II-a (p. 70): "Satan nici nu statu să-i mai răspundă/ Ci, bucuros oceanul sau că-și află/ Limanul, cu ardoare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
3 fete care sînt 3 trapeze (baza triunghi), al doilea are 4 fete care sînt 4 trapeze (baza pătrat). Blake poate viza astfel traiectorii aflate undeva în sfera dintre Jupiter și Marte, avînd în vedere că Johannes Kepler descoperise că tetraedrul cu 4 fete și forma de piramida, care pentru pitagoreici semnifică elementul "Foc", corespunde sferei dintre Jupiter și Marte. [Vezi detalii supra, nota Triunghiuri, cuburi, (ÎI, 169)]. 98 (ÎI, 284) Romburi, Romboide: Referire la octaedru, poliedrul cu 8 fete plane
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
împărțim cercul în cinci părți egale înscriem un pentagon regulat sau unul stelat. În spațiu, un volum mărginit de fețe poligonale se numește poliedru. Poliedrul divin se numește dodecaedru și are 12 fețe pentagoane egale. Cele cinci poliedre regulate posibile (tetraedru, hexaedru, octaedru, dodecaedru și icosaedru) au valoare inițiatică, primele patru corespund pământului, apei, aerului, focului, teorie păstrată de alchimiști. O relație importantă o reprezintă durata de patru ani între Olimpiade, decalate acum între cele de iarnă și de vară. Contează
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
numerice ale bazei stadionului apare în lumina simbolisticii pitagoreice a numerelor și a idealismului, întrucât derivă din pentagramă și presupune 12 pentagrame, ce se ating pe o latură și sunt legate printr-o spirală, este arhetipul ideal al creșterii dinamice; tetraedrul (piramida cu patru fețe) reprezintă focul, octaedrul reprezintă aerul, icosaedrul (20 de fețe, triunghiuri echilaterale) reprezintă apa, cubul reprezintă pământul, iar dodecaedrul este întreg universul, fiind numărul, esența și forma universului. Competițiile stau sub un simbol al Cosmosului, stadionul ca
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
antieclipsat sineclipsat gauche(180 0 ) (60 0 , 300 0 ) 240 0 120 0 Izomeria conformațională la compuși ciclici Pentru a analiza conformația ciclurilor se iau în calcul următoarele tipuri de tensiuni: a) tensiunea angulară (Bayer) - devierea de la unghiul normal al tetraedrului b) tensiunea Pitzer (conformațională, de torsiune) - devierea de la conformația intercalată mai săracă în energie c) tensiunea sterică van der Waals; 1,3-diaxiale (interacții Gauche); interacții dipol-dipol; Conformația ciclohexanului forma scaun nu are tensiune angulară deoarece unghiul își menține valoarea de
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
planară apare la compușii de tip „ansă”. 4. Chiralitate elicoidală la proteine Configurația absolută redă aranjamentul steric real al substituenților la centrul chiral (Bijvoet 1956). REGULI: 1. se stabilește prioritatea celor patru substituenți legați la centrul chiral; 2. se privește tetraedrul din partea opusă a vârfului cu substituentul cel mai mic; 3. se notează sensul descreșterii substituenților; 4. dacă succesiunea substituenților decurge în sensul acelor de ceasornic are configurația Rectus(R); 5. dacă succesiunea substituenților decurge în sensul trigonometric are configurația Sinister
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
Nan Madol, Arran, sau obeliscul de la Vatican (vezi Michael Pye, Kirsten Dalley, Civilizații dispărute și secrete ale trecutului, Lifestyle, București, 2014, de unde am selectat informațiile). În templele antice, amplasamentele, proporțiile, unghiurile erau asociate cu mișcarea energiei. Spre pildă, plasînd un tetraedru într-o sferă, unghiul sub care primul atinge suprafața sferei este de 19,47 grade, un unghi ce facilitează manifestarea energiei. Nu întîmplător, această cifră este și latitudinea la care se manifestă cei mai puternici vulcani, cum sunt: Mauna Kea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
în aparență pasiv. Cravata trăgea, nu-i așa, spre cravată, - de gâtul meu tânăr, apoi tot mai uscat, atârnaseră câteva zeci, de toate culorile, dar mai ales sobre, ca și cum le-ar fi purtat un triunghi, ori un pătrat, ori un tetraedru, erau - am spus undeva - un fel de cravate pedagogice. Dar au servit o dată chiar de lasouri aruncate către bezmeticele cirezi din mine, spre hergheliile speriate, împrăștiate de nu știu ce vânt, de nu știu ce mici, mari cutremure, îmbulzindu-se, încălecându-se, în nechez
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
mele de literat. Ceea ce atrage după sine dorința de promiscuitate. Și nu-mi servește la nimic să pun la punct neștiințificul, adică pe literații noștri, de ce un poet ce trece ca eminent poate să ignore cum se face volumul unui tetraedru sau cum se produc anotimpurile, sau care este legea reflexiei luminii, și să pun la punct pe aliterații noștri, adică științificii, de felul în care un eminent geometru sau chimist poate să nu distingă un sonet de un alt gen
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
care era de bănuit că va avea loc curând, se cerea întâmpinat cu sediul înfrumusețat pe dinafară, la termen și cu un deviz estimativ. Așadar, bucățile afectate de schije din blocurile de calcar trebuiau înlăturate cu dalta și înlocuite cu tetraedre din calcar proaspăt adus din carieră; fixate în dibluri și îmbinate, ele se potriveau perfect. Cum se numea clientul? Să presupunem că era Dresdner Bank, care, rebotezată de curând, devenise Rhein-Ruhr-Bank. Din vremea asta a rămas o singură fotografie. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cu care inerția somnolenței voia să te întunece; dincolo arată o potecă sigură în spatele taberei de întuneric; îți încheie armura slăbită de lovituri și din izbândă, în izbândă, te conduce în cortul bogățiilor lui Darius: diamantele proprietăților geometrice, tăiate după tetraedru, cub, octaedru, icosaedru. * Domeniul de cercetări al d-lui G. Țițeica e, mai ales, geometria diferențială. Ca să țineți o idee despre obiectul ramurii acesteia de matematice, închipuiți-vă o tablă mare de zinc. Un soare permanent ar îndoi, încălzind-o
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Este o procesualitate transformațională ce implică și creșterea cantitativă a cunoștințelor și rafinarea lor calitativă, ca sinteză mereu reînnoită a referențialelor gândirii, ca dinamică în fapt a contextelor înțelegerii și explicației. Cunoașterea este eminamente nedesăvârșită și prin faptul că implică tetraedre conceptuale, proba și ca expresie a determinărilor lumii conștiente în reperele cvadridimensionale ale continuumului spațio-temporal. Se știe (fără să fac apel la o simbolistică prea contestată de pozitivismul scientist care încă configurează comunitatea teoreticienilor) că formele perfecte (ce sugerează substanțierea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cristalele, care nu cunosc forme tetraedrice. Sugestia cuplării căilor de cogniție transcendentală și contextuală specifice magistralei complexității ar ajunge la completitudine doar dacă ar face posibilă o cristalizare naturală, adică la apariția unor forme cu mai multe elemente caracteristice decât tetraedrul. Desigur, această constatare a neterminării lucrării reprezentată de cunoaștere, a imposibilității de a încheia perfect, chintesențial, formarea (și formula) sintetică este în acord cu progresul limitelor cogniției, care se și înscrie în contexte, dar și circumscrie contexte. Orice acțiune din
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a nu se încheia când se referă la dimensiunea fizică, obiectuală, dar nu are posibilitatea de a se încheia când vizează dimensiunea spirituală. Așa se face că magistralei complexității, deși virtualizează cristalul, îi este imposibil să-l substanțializeze din două tetraedre. Forma ideală a lui Platon nu este ideală! Reflexivitatea cunoașterii este mereu o tendință, nu o realizare perfectă. Cunoașterea nu ajunge niciodată să lichideze necunoașterea. Ideea de cristalizare sugerată (inspirată) de natură ne apropie de ceea ce logicienii numesc paraconsistență (Bunge
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]