85 matches
-
vizită la bordul navei pentru: - a controla certificatele și documentele menționate în anexa nr. 10; - a controla dacă condițiile generale și de igienă de la bordul navei, inclusiv: - puntea de navigație; - spațiile de cazare și de stocare/procesare hrană; - puntea, inclusiv teuga; - zona/magaziile mărfurilor; - camera mașinilor, îndeplinesc regulile și standardele internaționale general acceptate; - a verifica, dacă aceasta nu a mai fost făcută anterior, dacă deficiențele constatate de către o autoritate la o inspecție anterioară au fost remediate în acord cu timpul specificat
AMENDAMENT nr. 32 din 11 mai 2010 la Memorandumul de înţelegere de la Paris privind controlul statului portului, astfel cum a fost adoptat în conformitate cu paragraful 7.2 din secţiunea a 7-a a memorandumului, în data de 11 mai 2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231455_a_232784]
-
pentru manevra de acostare sau remorcaj, să le repartizeze la posturile de manevră și să ajute ofițerul secund pe timpul acostării, ancorării și remorcajului; ... k) la fundarisirea și virarea ancorei (acostare și plecare de la cheu sau geamandură), să se găsească pe teugă (la prova) și să conducă toate operațiunile legate de manevrele respective; ... l) după ce nava a acostat, să conducă activitatea de legare definitivă a navei la cheu; ... m) să controleze zilnic (indiferent dacă nava este la ancoră, geamandură sau cheu) legăturile
REGULAMENT din 18 decembrie 2009 (*actualizat*) serviciului la bordul navelor aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249782_a_251111]
-
definită ca distanța în linie dreaptă dintre punctul cel mai din față al prorei și punctul cel mai din mai din spate al pupei. În sensul prezentei definiții: (a) prora trebuie să fie considerată ca incluzând structura etanșă a carenei, teuga, etrava și parapetul din față, în cazul în care vasul este prevăzut cu aceste elemente, excluzându-se însă bompresurile și contrașinele; b) pupa trebuie să fie considerată ca incluzând structura etanșă a carenei, cadrul pupei, puntea, rampa pentru traul și
jrc1144as1986 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86283_a_87070]
-
decât ton și rechin uriaș. 13. Lungimea unei nave este lungimea totală, definită ca distanța în linie dreaptă dintre cel mai îndepărtat punct al prorei și cel mai din spate punct al pupei. Prora este inclusă în structura de carenă, teugă, etravă și parapetul de înaintare, dacă se potrivește, dar se exclud bompresele și ramele de siguranță. Pupa este inclusă în structura de carenă, cadrul transversal de etambou, pupa, traul și parapet, dar se exclud ramele de siguranță, mașina de propulsie
jrc3420as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88579_a_89366]
-
5.1) Tabelul A1 (5.2) Tabelul B1 (5.3) Tabelul C1 EHAM Amsterdam/Schiphol 3 P EHBK Maastricht-Aachen 2 2005P 2005P EHEH Eindhoven/Welschap 2 2005P 2005P EHGG Eelde/Groningen 1 EHRD Rotterdam/Zestienhoven 2 2005P 2005P EHTE Deventer/Teuge 1 2005 EHTW Enschede/Twenthe 1 2005 Derogările parțiale se aplică pentru câmpurile "locuri disponibile pentru pasageri" și "informații referitoare la transportatorul aerian". Austria: Lista aeroporturilor comunitare și derogări (1) Codul de aeroport OACI (2) Numele aeroportului (3) Categoria aeroportului
jrc6137as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91309_a_92096]
-
pasageri, la ambarcațiuni sau la construcția suprastructurilor ușoare. Pe navele mari, orice punte de lemn este întărită prin corzi longitudinale sau transversale din tole de oțel. Unele punți metalice sunt în întregime, sau numai parțial, pardosite; puntea dublului fund, puntea teugii și dunetei, puntea de comandă și puntea ambarcațiunilor sunt integral pardosite. În funcție de mărime și destinație, o navă poate avea una sau mai multe punți ale corpului și punți de suprastructură, care poartă denumiri diferite după poziția sau rolul lor. Navele
Punte (de navă) () [Corola-website/Science/302950_a_304279]
-
structură, una din aceste punți poate îndeplini mai multe roluri. Astfel, la navele cu o singură punte, puntea superioară este și punte principală, punte de bord liber, punte de tonaj etc. Punțile de suprastructură acoperă fie una din suprastructurile principale — teugă, castel central, dunetă — când au o construcție mai rezistentă și îndeosebi puntea castelului central, fie suprastructuri ale castelului central sau rufurilor, când au o construcție mai ușoară: puntea de promenadă, puntea bărcilor, puntea de navigație etc. Punțile de suprastructură sunt
Punte (de navă) () [Corola-website/Science/302950_a_304279]
-
Terhorst - Terkaple - Terlinden - Termunten - Termunterzijl - Ternaard - Terneuzen - Teroele - Terschelling - Terschelling Baaiduinen - Terschelling Formerum - Terschelling Hee - Terschelling Hoorn - Terschelling Kaart - Terschelling Kinnum - Terschelling Landerum - Terschelling Lies - Terschelling Midsland - Terschelling Oosterend - Terschelling Seerijp - Terschelling West - Terschuur - Tersoal - Terwinselen - Terwispel - Terwolde - Terzool - Teteringen - Teuge - Texel - Thesinge - Thij - Tholen - Thorn - Tibma - Tiel - Tiendeveen - Tiengemeten - Tienhoven (Utrecht) - Tienhoven (Zuid-Holland) - Tienray - Tietjerk - Tijnje - Tilburg - Tilligte - Tinallinge - Ținte - Tirns - Tjalhuizum - Tjalleberd - Tjarnsweer - Tjerkgaast - Tjerkwerd - Tjuchem - Tolbert - Tolduik - Tolkamer - Tollebeek - Tonden - Tongeren gld - Tongeren ov - Tongerlo - Toornwerd - Treebeek - Tricht
Listă alfabetică de localități din Țările de Jos () [Corola-website/Science/304841_a_306170]
-
de la Insulele Santa Cruz. "Shōkaku" părea să fie o variantă mai mare a portavionului "Hiryū", fiind cu 35,3 m mai lung, cu 4,6 m mai lat și având o suprastructură de dimensiuni mai mari. Ca și la "Hiryū", teuga era ridicată la nivelul hangarului superior pentru a îmbunătăți vederea asupra mării. "Shōkaku" avea și o proră mai rotunjită și mai evazată care permitea pistei să rămână uscată oricare ar fi fost condițiile de vreme. Etrava lui "Shōkaku" era o
Portavionul japonez Shōkaku () [Corola-website/Science/324361_a_325690]
-
Calibrul tunurilor crescuse. Vasele din timpul războaielor napoleoniene erau dotate pe puntea principală cu tunuri de 32 de livre, pe puntea superioară cu tunuri de 18 livre și cu tunuri de 9 până la 12 livre pe suprastructuri (pe semidunetă și teugă). Prin contrast, tunurile marinei erau de 24 sau 32 de livre (uneori încă două tunuri „carronade” de foarte mare calibru pe suprastructuri). Fregatele mari era vase cu două punți cu 50-60 de tunuri, iar cele mai mici cu o singură
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]