189 matches
-
bazele renumitei biblioteci pestane care îi poartă numele. El ctitorește o instituție de cultură capabilă să ofere necesarele contacte în interiorul arealului est-central și sud-estic, precum și să poarte un viu schimb de valori cărturărești cu Occidentul. În biblioteca sa se va tezauriza tot ceea ce este esențial în materie de carte iluministă și tot aici se va crea un cadru propice studiilor istorice și filologice inițiate în primii ani ai secolului al XIX-lea de Kovăchich György. Sub aceeași cupolă se vor întâlni
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
deși cu o tehnică și cu un instrumentar de lucru ireproșabile, riscă să afirme. Istoria culturii are implicații extraordinare la toate nivelele de exprimare. Ea este un suport temeinic, deoarece vorbește de dăinuirea vieții și creației omenești. Nu degeaba cartea tezaurizează conținutul ei. În expoziția de istorie modernă a Muzeului Unirii din Alba-Iulia se află o foarte reușită schiță a drumurilor parcurse și a contactelor stabilite de cărturarii blăjeni cu centrele de cultură de pe întreg spațiul românesc, precum și cu acelea din
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
o trăsătură cu totul inedită a faptului de cultură: adâncimea, dimensiunea a treia. În situația unui hipertext, se fac trimiteri către alte texte, se ipostaziază ieșiri către alte cuante informaționale care ele însele trimit către alte adrese în care se tezaurizează ceva. „Clicând” pe un cuvânt-cheie sau pe un nume, mergem într-un alt spațiu informativ, cu noi incitări. Se poate concretiza și o situație mai avansată, hipermedia, ce vine cu o a patra dimensiune - timpul. Selecționând un anumit element grafic
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Sheba era în genunchi în fața lui Connolly care își expunea splendoarea. Când am pus fotografiile la loc, îmi tremurau mâinile. Sheba îmi jurase de mai multe ori că a distrus orice urmă a relației ei cu Connolly. Și iat-o, tezaurizind imagini pornografice cu băiatul în geantă. Instinctul îmi spunea să le distrug, dar nu puteam s-o fac fără să-i atrag astfel atenția Shebei că i-am umblat prin lucruri. Cu silă, am pus fotografiile la loc în geantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
se alege și el cu o halcă din viitorul hoit al acestei țări. Este binecunoscut faptul, că vinurile din Moldova se comercializează bine in Elveția. Și nu numai acolo. Au beciuri de zeci de kilometri pe sub pământ în care sunt tezaurizate milioane de sticle valoroase ca și aurul. Ce credeți că o să facă vreun marțafoi, venit de aiurea, care va pune mâna ca și pe la noi pentru o sumă derizorie pe bogățiile Moldovei? Va scuipa cu dispreț, pe mândria acestor oameni
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ci și ilară. Am izbucnit în râs când am văzut ce se întâmplase și, după ce a înțeles că nu râdeam de ea, Rachel mi s-a alăturat. Dacă ar fi să aleg un moment, o amintire pe care să o tezaurizez în minte din toate momentele pe care le-am petrecut împreună cu ea în ultimii douăzeci și nouă de ani, cred că acesta ar fi. Mâinile lui Rachel erau mult mai mici decât ale mele. Dacă ea nu putea scoate aparatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
petrecea cu mine, În imediata mea apropiere, cu apropiații mei - mai ales cu apropiatele - iar golurile nu mai Întrerup, ca “Înainte”; doar ciuruiesc. Insist, revin: din acea dimineață-sărbătoare am Început să acumulez; să adun; să strâng, să pun bine, să tezaurizez: astfel am devenit atât de bogat... Și nu-i exclus ca impresia-certitudine de duminică să se datoreze, de ce nu?, sărbătorii Începutului; sfeștaniei. Iar pentru ca ziua aceea să fie dublu marcată, aș putea spune că era 29 iunie, ziua onomastică a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ajuns la anii la care ar trebui să anvizajeze un doctorat luat cu brio, o catedră universitară obținută pe merit, el se risipește în cozerie cu personaje politice de mâna a doua, frecventând lumea parcă numai cu scopul de a tezauriza de peste tot informații derizorii ? O tentativă la fel de vană ca umplerea butoiului Danaidelor și care, în sufletul magistrului, deșteaptă tot mai mult bănuiala ușurătății ? Și de ce oare sau, mai exact, de unde această mică-înviorătoare-bucurie care refreșisează fața suptă a Profesorului Mironescu, în timp ce
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
morala producției: munca în calitate de realizare de sine, morala reproducerii, singura sexualitate legitimă. Pe scurt, morala ca "economie" a eului și a lumii. Astfel, acel otium premodern este urmat de negotium modern. Totul este supus negoțului, la ceea ce se contabilizează, se tezaurizează, se comercializează. Până la uitarea căii atât de misterioase, insesizabile a "reziduului": luxul, surplusul de viață, excesul, intensitatea, prețul lucrurilor fără preț care fac specificitatea existenței. Este vorba, de altfel, tocmai de uitarea unui astfel de "reziduu", după cum au arătat-o
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
în care va încolți o comoară primitivă de solidaritate, de generozitate, de asemenea. Numai că trebuie să acceptăm o astfel de primitivitate și să nu luăm un aer dezgustat în fața a ceea ce nu se repetă, și deci nu poate fi tezaurizat pentru viitor. Deontologiile care guvernează moravurile triburilor contemporane sunt complet efemere. De asemenea, sunt haotice. Au în ele ceva animalic și eludează, astfel, normativitatea rațională. Nu sunt mai puțin dogoritoare, și exprimă foarte des atmosfera sufocantă a vieții cotidiene în
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
o viață de om! - care atestă rezonanța autorului la tot ceea ce alcătuiește lumea cea aievea, și, mai ales, lumea-nchipuirii, așa cum le numește Eminescu în Memento mori, cele două coordonate ale universului oricărui creator de frumos, ale căror date sunt tezaurizate aici, indiferent de locul pe care le așază în ierarhia sa axiologică ochiul comun. Aproape involuntar, când este abordată creația artistică a cuiva, consacrat drept critic literar, sunt actualizate în minte considerațiile lui Titu Maiorescu, din studiul Poeți și critici
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
sau doar păreri, senzații - în care se materializează cotidianul, constituie profilul existenței pe care Victoria Milescu, pe de o parte, o contemplă, iar pe de altă parte, și o asumă, trădând o dorință irepresibilă (exprimată gerunzial: aplaudând viața) de a tezauriza totul, în gând și în cuvântul liric, într-o cursă nestăvilită, prin spațiul citadin al celui numit demult și amintit acum nostalgic-ironic Micul Paris, fundalul (vizibil ori doar presupus), în primul rând, al poemelor din volumul Sub steaua câinelui - Editura
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
tuberculi etc. ale unor plante. Legumele constituie o foarte bună sursă de energie pentru organism datorită glucidelor pe care le conțin. Alături de sucurile de fructe, consumul sucurilor de legume este și el extrem de bun pentru sănătate. Fructele, cerealele, legumele, verdețurile, ”tezaurizează” multiple valori nutritive necesare organismului uman. Am putea face și o clasificare a lor: rădăcinoase (morcovi, pătrunjel, țelină, ridiche, sfeclă roșie); bulbifere (ceapă, usturoi); tuberculiere (cartofi); vărzoase (varza albă, varza roșie, varza creață, varza de Bruxelles, conopida) fructoase (roșii, vinete
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
anilor 1900, sunt în spatele bisericii, ascunși printre bălării, sub crucile de lemn putrezite. Doar mama mea mai trăiește (are peste 100 de ani) și poate să-mi mai povestească câte ceva despre oamenii care au fost. Și dacă toată viața am tezaurizat în slovă viața cea de toate zilele cu oamenii ei, nu se putea să las în uitare tocmai satul meu Cursești, din comuna Pungești, județul Vaslui. Și mam apucat să răscolesc arhive, alături de Ion N. Oprea (el lucrând la o
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93048]
-
Vâlcu își turnă încă un păhărel de vișinată. Al maiorului rămăsese aproape neatins. ― Un mobil material, șopti contabilul, literalmente, nu văd. Panaiteștii sânt oameni modești. Câștigau destul de bine, dacă ne gândim la felul în care își petreceau nopțile, dar nu tezaurizau. Sânt convins că în viața lor n-au pus mâna pe un libret de economii. Și-apoi nu pricep cum ar fi preluat Valerica Scurtu singură acel bun material ― să-i zicem ștafeta ― de la Panaitescu, cum ar fi moștenit-o
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
digestii necunoscute. Fiorosul Marcel înmagazina în burdihanul său Politica! (Mărunțită, bineînțeles, în tratate și articole cu aplicabilitate apăsat dîmbovițeană.) Deși, în aparentă contradicție cu proveniența sa, Fiorosul era marxist. El fusese cel despicat în două la aterizarea Satanei. Relu Înmiresmatul tezauriza Religia. (Cu aplecare spre 31 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI treptat, într-un contur ferm, și dezvăluind, cu claritate de ilustrată, imaginea unei mâini îngrijite, culegând, cu grație de spadasin, petece de hârtie dintre clăbucii unei arături din dreptul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pe spetezele laterale, cu degetele unindu-se, sub formă 119 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI La orele 6,15 (începînd să-mi fărâmițez colecțiile), am întors din drumul către serviciu pe primul meu binefăcător - cel în apartamentul căruia am tezaurizat colecția mea de discuri, cu exemplare unice din vinil, cu benzi magnetice rare și partituri. În grația celui de-al doilea mi-am custodiat biblioteca. Sub bibliorafturile celui de-al treilea, pozele, arhiva mea de familie și brevetele de invenție
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-și învăța copiii ordinea, rânduiala, spiritul de conservare, economia, moderația în cheltuieli. Nu există religie care să nu tune împotriva fastului și luxului. Este foarte bine, dar din alt punct de vedere, ce este mai popular decât aceste propoziții: A tezauriza înseamnă a seca venele poporului. Luxul celor mari face viața ușuoară celor mici. Risipitorii se ruinează, dar îmbogățesc statul. În ceea ce-i este inutil bogatului încolțește durerea săracului. Iată, în mod cert, o flagrantă contradicție între ideea morală și ideea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
asemenea materiale se demonstrează realizarea schimbului de produse și bani între locuitorii de la gurile Siretului și Prutului cu cei din dreapta Dunării. Chiar și în cazul că monedele ar fi aparținut unor elemente străine, cum s-ar putea interpreta pentru acelea tezaurizate la Cudalbi și Movileni, semnificația majoră rămâne aceeași: zona era locuită în perioada respectivă de către o populație sedentară autohtonă, căci numai alături de o astfel de populație se puteau stabili grupurile alogene, ce își căutau și găseau cele necesare vieții pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
română”, „Paloda”). Era evidențiat faptul că „între colaboratorii lui Făt-Frumos se văd figurând trei harnici învățători de la Zorleni - Tutova, unde, anume în Slobozia-Zorleni a lui Alecu Calimahi, înainte de 1820 era școală cu dascăl sistematicesc din Ardeal.” Biblioteca municipală „Stroe Belloescu” tezaurizează numerele de reviste Făt Frumos din anii 1904 și 1905. * Făclia Făclia, revista Liceului pedagogic Bârlad, numerele 1‐3 în 1970. În comitetul de redacție: elevii - Barbu Iulius, Apostol Aurelia, Alexa Constantin, Cameniuc Adelamina, Munteanu Iulian, Pletea Safta, Filimon Ecaterina
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nu pot fi eu! Iluzia timpului imobil se spulberă fulgerător, ca și aceea a obiectivității apriorice (și utopice) a jurnalului intim: dacă autorul Însuși nu-și poate recunoaște chipul sau gândurile, cu atât mai puțin va fi el capabil să tezaurizeze ceva din realitatea „obiectivă”, exterioară! Proba auto-recunoașterii subiective conduce, așadar, la ideea ficțiunii involuntare. Derularea temporală a scrierii scoate de sub autoritatea scriitorului materia textuală pe care acesta Își Închipuie că o domină până În cele mai mici amănunte. Zona incontrolabilă, aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Paradoxul face ca, În acest caz, metoda să se substituie funcțiilor obișnuite ale poeticii inductive. Jurnalul intim nu mai e doar o pură realitate, după cum nu reușește să fie Încă pură ficțiune. Nedeterminat ontologic și axiofob (el nu ierarhizează, ci tezaurizează; nu ordonează, ci adună; nu sistematizează, ci polarizează), el are toate virtualitățile operei literare, fără să aibă și certitudinile acesteia. Altfel spus, obsedat de căutarea unei identități, plutește În aburii unei alterități la rândul ei vagă, informă și inconsistentă. Luând
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
sine arta controlului sufletului nostru, îndemnându-l și conducându-l când direct, când cu abilitate spre înțelegerea valențelor vieții cotidiene, cât mai ales pe realizatorul unei cărți, pentru mulți înseamnă banca ʺmanagementului emoționalʺ al anilor străbătuți, o carte a omenescului tezaurizat, din care despovărarea morală stă la dispoziția fiecăruia, dacă îndrăznim să o cit im. Cartea este și o deslușire a manifestărilor sentimentale ale fiecăruia, cu soluții date în cauze emoțional diverse, dar necesare de cunoscut, întrucât, folosindu-le, le îmblânzim
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
anilor 1900, sunt în spatele bisericii, ascunși printre bălării, sub crucile de lemn putrezite. Doar mama mea mai trăiește (are peste 100 de ani) și poate să-mi mai povestească câte ceva despre oamenii care au fost. Și dacă toată viața am tezaurizat în slovă viața cea de toate zilele cu oamenii ei, nu se putea să las în uitare tocmai satul meu Cursești, din comuna Pungești, județul Vaslui. Și m-am apucat să răscolesc arhive, alături de Ion N. Oprea (el lucrând la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
să avem în mână în fiecare zi cărțile sfinte și să ne îndreptăm ochiul înțelegerii spre minunatele scrieri ale sfinților, ne vom hrăni mintea cu învățături adânci, cu profunde cugetări care înalță și înflăcărează, căci „în capetele sfinților s-au tezaurizat cele mai presus de cuvânt”<footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Despre Sfânta Treime..., cuv. V, p. 228. footnote>. Ni se vor întipări astfel pe latul minții noastre spusele lor și ne vor pătrunde adânc în inimă. Dumnezeieștile învățături ale Părinților
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]