207 matches
-
se aștern puri nemotivata absență lasă buzele arse jivinei pe moarte urlând în pustiu de explozia cuvântului ce îl ascund sub ruine înerbate de uitată cetate reîntregindu-te sub pleoape închise prin lumina din vis fără țintă alerg în surdina- mecanismului ticăind obosit de cleiul-rugină strângând împrăștiate rămășițe în drum către tine din mine să adun într-o continuă vină neștiută- cutezanță de pradă căzută în capcană dezvelesc troiene să adun scormonind parfum de gutui în ace de vorbă încremenit în pivnița-viață
TOAMNE CU PRIMĂVERI TÂRZII de CAVALERUL RĂTĂCITOR în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351541_a_352870]
-
buzunar sau de salon, cu cadrane aurite sau argintate, împodobite cu figurine grațioase sau cu fine sculpturi, toate vă invită tainic la o călătorie în timp. În acordurile subtile ale celor câtorva ceasuri care se încăpățânează să își îndeplinească menirea, ticăind armonios, veți descoperi că ceasurile își pot găsi un loc foarte potrivit în tablouri. Aceste exponate, aparținând stilului Biedermaier, sunt prezentate sub același nume:“Tablouri cu ceas”, unele fiind înzestrate cu animații. Pesemne că arareori ați avut ocazia să priviți
MUZEUL CEASULUI DIN PLOIESTI de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356318_a_357647]
-
Acasa > Poezie > Cantec > CÂNTĂ, COBZARE ... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1177 din 22 martie 2014 Toate Articolele Autorului Cântă, cobzare, cu foc! mi-e sufletul de noroaiele lumii murdar și aripa frântă, iar ceasul agonic al zilei ticăie-n zadar. Hai, cântă, cântă! alină-mi durerea albită în tâmplă, de-atât nenoroc... ah! de-amar și de of până-n zori să tot joc. Strunește-ți cobza, ușor, din umbra înserării mă ridică și inima-mi tresalte, cânte, - ca
CÂNTĂ, COBZARE ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354983_a_356312]
-
05 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Până unde se întinde pânza nevăzută a speranței Încotro-și îndreaptă firele țesute cu neîntinare? Întrebări la care nimeni nu găsește un răspuns ferice Și cu toate-acestea, sufletul se-mbracă-n binecuvântare. Până când mai ticăie al inimii ceasornic ne-nțeles? Încotro-și trimite sunetele alungindu-se în aer? Un răspuns e greu să dai când faldurile depărtării ard Și când vremea nestatornică mai toarce din al vieții caier. Cum să te înalți din tina ancestrală
PÂNZA NEVĂZUTĂ A SPERANŢEI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362746_a_364075]
-
să arunce moartea spre oricine într-o clipă. Cu cât punea laolată mai multe pietre topite cu atăt moartea devenea mai violentă. Inventând moartea subită, i-au spus bombă și din clipa aceea o bombă cu ceas a început să ticăie în capul omului și al planetei La început găsea așa de ușor pietrele de care avea el nvoie, chiar în gropile rămase la așezarea planetei, apoi s-a apucat să sape el gropi sfredelind pământul și lăsând în urma lui hăuri
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR ( MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353271_a_354600]
-
acelei insule de vis astăzi toate drumurile sunt închise toate ușile toate peisajele femeile s-au încuiat în case și au aruncat dragostea pe fereastră astăzi parcă toată lumea merge de-ndăratelea, am viziuni apocaliptice cerul se întoarce pe dos toate ceasurile ticăie de la dreapta la stânga parcă ne soarbe o gaură neagră un necunoscut a tăiat lebedele lacul a rămas gol plin de broaște balerinele s-au trezit fără cap degas încearcă să le împăieze muzeul este închis pentru totdeauna chipurile umane nu
ASTĂZI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352974_a_354303]
-
poruncă, somnul i-a sărit, devenind fetița vioaie și curioasă de altădată. Cu băgare de seamă, s-a apropiat de ceea ce părea a fi un cal alb cu un corn în frunte și l-a studiat cu atenție. Inima îi ticăia de emoții nedeslușite, iar curiozitatea o împingea înainte, tot mai aproape de el. Stropii de pe coama lui aveau sclipiri diamantine. Copila nu mai văzuse asemenea minune față de care simțea o ciudată atracție. După câtva timp a plecat, promițându-și că va
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
să îl pun? Pietre ard în soare parcă-ar fi himere Liniștea coboară doar cu a Ta vrere. Colbu-i supărat n-are cin să-l scurme Amintiri se-aștern peste a lui urme Se mai scriu dureri, uneori pe ceas, Ticăie algebric, asta i-a rămas... În livadă vișini au crengi aplecate, Mâinile bătrâne, rar sunt mângâiate Graurii mănâncă fără pic de teamă, Cei mai importanți nu îi iau în seamă. În biserici albe sunt icoane vii, Care țin Canonul și
DE VEGHE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357738_a_359067]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > ACUM EU EXIST. NU MĂ PĂRĂSI! Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 517 din 31 mai 2012 Toate Articolele Autorului Ostenite-s limbile pământului, care ticăie-n fiecare ceasornic stricat, ce-l are cel ce-n toate-i priceput pe masa vremurilor. Oțelul venei albastre se mișcă-n mașinăria uriașă, lepădat de speranță. Tocul timpului scrie pe răbojuri semne neînțelese, ce-ndatornicește suflete. Scâncetul pruncului din miezul
ACUM EU EXIST. NU MĂ PĂRĂSI! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358726_a_360055]
-
Udeanu Publicat în: Ediția nr. 203 din 22 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Păcate sure coborând din noapte Se fac părtașe zborului de flutur, Din tei înmărmuriți în ceas de șoapte O rugăciune-n gând m-apuc să scutur. Luceafăr ticăind pe ceasul serii Se-nvârtoșează singur de lumină, Un corolar marin din largul mării Rezolvă-un arc de cerc in carantină. Cu geana mea pe geana lor senină Ne-am dăruit promisiuni cuvinte, Ce pleacă și ce vine din lumină
LEGĂMINTE de FLORENTINA UDEANU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360706_a_362035]
-
manager de magazin. Alo? Boom. Fâs. Incidentul din Akihabara v-a amintit cu siguranță de ce s-a întâmplat la Nisa, pe 14 iulie. Nu e un articol despre terorism, ci despre neprevăzutul din fiecare dintre noi, bomba cu ceas care ticăie surd și pe care o purtăm zi de zi sub zâmbet. În fiecare lună, un individ ia prefecturile la rând și sună la toate școlile și grădinițele să anunțe că la 3:45 le va arunca în aer. Sună sau
Micuța domnișoară Sano și misterioasele bufnituri din camera ei. Cum sunt privite bolile psihice în Japonia () [Corola-blog/BlogPost/338280_a_339609]
-
când moartea-l cuprinde? O fi vinovat cineva? O fi scris undeva? De ce se-ntâmplă aici pe Pământ / De ce viața dureaz-un minut! Ești trist sau vesel? Ești copil sau bătrân? / Aceeași soartă o ai / De creștin! Ploua. Un ceas neprietenos ticăia plictisitor, fără rost. Cerul furios vărsa potop peste câmp. Frunzele plângeau pe dealuri. Pomii suspinau în bătaia vântului. Câinele chinuit de stropi scâncea încâlcit în lanț. Își chema stăpânul căutând mângâierea mâinii cel hrănea. Într-un pat îngust un bătrân
Ultimul ceas () [Corola-blog/BlogPost/339940_a_341269]
-
privighetori. Am visat că abia îmi mișcam picioarele, le simțeam din lut. Ochii abia mai vedeau, limba îmi era grea și aluneca precum un somon, în gât simțeam un măr, m-am trezit. Așa era, totul era adevărat, doar inima ticăia, mi-a spus, stai liniștit, sunt cu tine. Lângă Spitalul Colțea un cerșetor se bâțâia cu o viteză inimaginabilă. Mâinile, capul, genunchii, toate au mișcări oscilatorii. Oamenii nu prea îl băgau în seamă considerând că este un simulant. Are în
TOTODATĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341489_a_342818]
-
de spice și să-i pun la plăcută vedere Domnului la ceas de rugă, la ceas de iertare. omul vine și pleacă fără să tulbure clipa pe masa de lemn mălaiul aburind, strachina, mâna mamei turnând laptele lingura de lemn ticăind ca un ceas care nu se mai oprește printre îmbucături îl văd la ferestra cerului pe Dumnezeu plângând la gândul că o dată va trebui să ne despartă. Referință Bibliografică: Lacrima lui Dumnezeu / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
LACRIMA LUI DUMNEZEU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341819_a_343148]
-
înfățișare, de general, mareșal ori de putoare. Are puteri magice, toiag de profet, Oskar și Erick stau la coadă la bufet. Am uneori o poftă nebună să discut cu Domnul la telefonul din lună. Minune, retrăiește-ți viața, încearcă, inima ticăie, parcă se ceartă. Nu se vede capătul coridorului, nu te-ncrunta, prăjește oul condorului. Și dovleceii se căsătoresc, așa este cel puțin în Vest. Cu trenul de noapte ajungi precis în clasa a șaptea. O mimoză urcă pe zidul lichid
JUSTIŢIE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341164_a_342493]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > COPIII SUNT O BUCURIE (VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ-EBRAICĂ) Autor: Adina Rosenkranz Herscovici Publicat în: Ediția nr. 1700 din 27 august 2015 Toate Articolele Autorului COPIII SUNT O BUCURIE Cât un purice ți-e inima acum... Ticăie ,freamătă, sare; Înainte,înapoi, înainte,înapoi Și-ți cade-n pantaloni apoi! Cel mic te-ngrijorează. Imaginezi scenarii de coșmar; Grefe...vei fi tu oare potrivită? Și dacă nu tu , atunci cine? Și e și supărat pe tine. O fi
COPIII SUNT O BUCURIE (VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ-EBRAICĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343964_a_345293]
-
fost un timp Supărat pe tine, Și tu te-ai detașat de el. O fi și vina ta? Te-ai rupt sufletește Și inima-ți amărâtă S-a stafidit, a împietrit, A înghețat... Cât un purice ți-e inima acum... Ticăie, freamătă,sare; Înapoi, înainte, înainte, înapoi Și-ți cade-n pantaloni apoi! ילדים, זו שמחה לבך פרעוש קטן, קופץ, מפרפר וחוזר. לבך במכנסיים... הקטן נמצא בבדיקות. התחלת לדמיין תסריטי בלהות, תסריטי השתלות. האם תתאימי את? ואם לא, אז מי כן
COPIII SUNT O BUCURIE (VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ-EBRAICĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343964_a_345293]
-
din avânt, Iar cântecul își pierde din cuvânt, Când lacrimile toamnei curg șiroaie. Dar noi rămânem drepți în vijelii, Nu ne doboară încă vreo furtună, Chiar dacă nopțile sunt mai pustii Și-n suflet ne tot fulgeră și tună. Când ceasurile ticăie târzii, Apune soare, dar răsare lună FELINAR Apusul varsă peste cer găleți De purpură aprinsă și de foc, Începe binecunoscutul joc, În care poți să arzi sau să îngheți. Când soarele nu-și mai găsește loc, Să ne trimită razele
PATRU SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343088_a_344417]
-
împrăștiate peste tot, ridic cearceaful căzut pe dușumea - cum de a ajuns acolo? - și-l azvârl pe patul vraiște, mă aplec într-un genunchi și privesc cu interes sub pat, dar degeaba. Mă holbez la ceasul care se încăpățâna să ticăie ca nebunul și care arăta - culmea! - opt fără douăzeci. Și nici nu m-am spălat, nu m-am bărbierit, nu m-am îmbrăcat, n-am făcut nimic. Iar la opt fix trebuie să fiu la serviciu. Găsesc în cele din
COŞMARUL UNEI ZILE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343550_a_344879]
-
-l beșic cu urzica! Mi-am luat rămas bun de la ea și gata de somn.Era răcoare în cameră și somnul m-a răpit imediat.Camera din mijloc, mirosind a busuioc, un ceas mare adus de bunicul de pe front care ticăia acolo lipit pe perete, patul tare în care mi-aș fi dorit să dorm două zile întregi.Numai că... -Scoală-te! Scoală-te că e ora 3! -Tot tu ești? Așa de repede s-a făcut ora 3 ? Nu se poate
AMELY P2.. FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343647_a_344976]
-
ZIUA TA FEMEIE, de Stejărel Ionescu, publicat în Ediția nr. 2250 din 27 februarie 2017. mă culc, sunt slobod la trezire, sunt un rebel ca orișice nebun și duc departe viața în nemurire denaturat sunt , dar om bun, ceasul mai ticăie în turnul nopții timpul s-a oprit și odihnește în vale mai stau o clipă să îmi număr sorții, rămân în minus cu ai dumitale, mă duc spre lac sunt nuferii înfloriți și șipotește iar izvorul în noapte sunt anii
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
fost visul, îmi dai o gură când ochiul tău începe iar să plângă. Citește mai mult mă culc, sunt slobod la trezire,sunt un rebel ca orișice nebunși duc departe viața în nemurire denaturat sunt , dar om bun,ceasul mai ticăie în turnul nopțiitimpul s-a oprit și odihnește în valemai stau o clipă să îmi număr sorții,rămân în minus cu ai dumitale,mă duc spre lac sunt nuferii înflorițiși șipotește iar izvorul în noaptesunt anii primăverii înbobocițimă uit la
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
mai ascunde în oamenii vii. Pe mai departe nu sunt, pe mai aproape nu ești Călătoare prin tine, cu tine, am învățat să iubesc... Cum nu există lumină să nu-și poată pătrundă umbra Așa nu există secundă să nu ticăie a timp. De-o vreme, s-a rătăcit toamna de mine în mine Precum un orb ce și-a auzit întunericul în lumină Precum un surd ce și-a văzut neauzul în auz Precum un poet ce și-a regăsit
TOAMNA DE MINE de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378354_a_379683]
-
a ratat viața, a scăpat de la moarte, dar cu ce preț! Abia apucase să tragă și el un pui de somn de o oră, mai avea de făcut vizita la saloane și toată ziua va fi lângă iubirile lui. Îi ticăia inima și mai tare numai gândindu-se la asta. Îi iubea pe amândoi cu toată ființa și știa că Dumnezeu i-a oferit un dar neprețuit. Își sorbea gânditor cafeluța făcută de Ana, asistenta șefă. Era tare, numai bună să
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378430_a_379759]
-
Poezie > Amprente > PEISAJ HELIOTROPIC Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016 Toate Articolele Autorului Neștiutoare, ți-am sacrificat viața suflete Clipă de clipă, ăn de an Crezând în altceva decât în tine, firește, Inima-mi ticăia într-un ceas de catran. Goală de tine, am plâns pe umăr de noapte Dar zâmbet pe buze dimineață mi-a pus, Mi-ai trimis iubire pe mesageri de stele Către altă viață, lacătul mi l-ai deschis. Am pășit
PEISAJ HELIOTROPIC de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378480_a_379809]