173 matches
-
Cine să te ierte când tu însuți nu știi pentru ce-ai vrea să fii iertat! Ocoleam biserica aceea dus parcă de imaginea turlelor Văcăreștilor încărcate de nea, cu blânda frumusețe a celeilalte biserici, din fosta pușcărie, îndurându-și blajină ticăloasa ei omorâre, tăcută, maiestuoasă, copleșitoare ca o deschidere de ceruri. M-am așezat, într-un târziu, pe o bancă în chioșcul clopotniței. Funia lungă o înnodase clopotarul de stâlpul de lângă mine. La capătul ei, un nod gros, ca o măciucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
În fața priveliștii tuturor acelor nenorociți uitați de Dumnezeu și de dracul, a ținut neapărat să-și doneze onorariul măicuței Emilia, ca să li se dea cîte o gustare de ciocolată cu gogoși, fiindcă ei asta Îi alunga Întotdeauna suferințele vieții, această ticăloasă peste ticăloase. — Io tare mi-s simțitoare. Uită-te și ’mneata, dom’ Fermín, la sărăcuțul ăsta... Nu vrea decît să-l Îmbrățișezi și să-l mîngîi. Ți se rupe ini... Am urcat-o pe Rociíto Într-un taxi cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
tuturor acelor nenorociți uitați de Dumnezeu și de dracul, a ținut neapărat să-și doneze onorariul măicuței Emilia, ca să li se dea cîte o gustare de ciocolată cu gogoși, fiindcă ei asta Îi alunga Întotdeauna suferințele vieții, această ticăloasă peste ticăloase. — Io tare mi-s simțitoare. Uită-te și ’mneata, dom’ Fermín, la sărăcuțul ăsta... Nu vrea decît să-l Îmbrățișezi și să-l mîngîi. Ți se rupe ini... Am urcat-o pe Rociíto Într-un taxi cu un bacșiș bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
mort fumos...Înotăm tăcuți în acest cortegiu al morții... Deasupra înecatului, văd tronând moartea, ca pe o femeie înnebunită de frumusețe... Din când în când îi mușcă pătimaș din buzele, ștergându-și gura arsă cu mâna descărnată... -Ai câștigat iar, ticăloaso! Ajungem la mal. Unul dintre băieți are păr pe mâini și într-un gest plin de cinism, întinde mâna spre colega mea, cerându-i să facă cunoștință. Ea fuge și strigă la mine supărată. E liniște în viață și în
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
epuizării... Mi-e atât de aproape ziua aceea, încât dacă aș întinde mâna, aș atinge-o. Din clipa aceea, pentru mine viața și moartea sau legănat în același balansoar. Îmi privesc mâinile și-mi vine să-mi strig: -Ești o ticăloasă! Ai împins cu mâinile tale moartea! Ce mai vrei de la viață? Privesc mâinile și parcă aș vedea niște ramuri împodobite cu aripi de molii uscate. Mi le apropii de gură și simt cum mi se scutură în adânc, un balsam
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
m-am schimbat foarte mult și acum îmi susțin prietenii. Sigur, am adăugat, asta nu mai contează pentru tine acum. Ar fi fost foarte bine ca lucrurile să fi stat așa în urmă cu doi ani, când eram așa o ticăloasă... Și am ținut-o tot așa. Cuvintele mele se loveau de zidul impenetrabil de tăcere pe care Luke îl ridicase între noi. La un moment dat, s-a mișcat pe scaun, așezându-se pe-o parte și lăsându-și brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
pună centurile de siguranță. Când mă apropii, are loc recunoașterea reciprocă. Doamne. Mi se usucă deodată gura. Credeam că am o zi proastă, dar asta îi pune clar capac. Femeia în cauză e Celeste-Jane Leddy, care era cea mai mare ticăloasă din școala mea. Doamne, nu am mai văzut-o... ei, de ani. Nu de când a fost exmatriculată pentru că a încercat să aprindă cu un chibrit coada unei tipe. Nu am știut niciodată ce s-a ales de ea în cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
lui Ammaji și-l înfipseră sus într-o creangă, rupseră spițele de la umbrela lui Sampath, lăsând-o stricată și plină de găuri. Traseră jos rufele de pe tufele de lantana, unde fuseseră lăsate la uscat. Pinky scutură o creangă înfrunzită strigând: — Ticăloaselor! Duceți-vă înapoi în junglă, unde vă e locul, însă ele săreau în cercuri, pe jumătate drapate cu haine, trăgând sariuri și cearceafuri și piese de lenjerie după ele, rupând materialul în fâșii, împrăștiindu-i accesoriile pe vârfurile copacilor ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
sferă argintie cu contururi neregulate, legată de jur Împrejur cu un odgon de oțel pe care Îl destrămasem și-l prelucrasem până ce părți din el ajunseseră să arate ca un năvod Încâlcit, prin ochiurile căruia sfera lucea stins. O vreme, ticăloasa de Chestie Îmi năpăstuise zilele, stând chircită În mijlocul podelei ca un broscoi țâfnos aflat Într-o pasă foarte proastă; știa că nu e terminată și asta nu-i plăcea deloc. Problema era, Însă, că eu nu știam de ce anume avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Action Man care adună praful Într-un colț al dulapului cu jucării al Lindei, Lesley, i-am atras eu atenția. Lesley se bosumflă, așa cum făcea de fiecare dată când nu pricepea prea bine ce i se spunea. Și e o ticăloasă nenorocită! continuă ea nestânjenită. Ați auzit ce i-a spus lui Jeff deunăzi? I-a zis că ar trebui să-i dea În judecată pe cei care fac băuturile alea pentru sportivi, pentru că el tot slăbănog e și că, din partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
mai ia de mine, dar ea tot Îmi căuta nod În papură. Așa că, În final, i-am spus să mă scutească. Vacă bătrână și frustrată. — Da, am auzit că v-ați certat la ea În birou. — A fost atât de ticăloasă! Stătea pur și simplu și se uita mirată la mine! I-am zis că Derek Îi spusese să mă lase În pace și că i-aș fi recunoscătoare dacă s-ar ține de cuvânt În loc să facă remarce personale la adresa mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
zdravăn cu o imensă clamă de plastic aurie. Am ajuns-o din urmă la colț. — Am auzit fără să vreau ce ai zis mai devreme, la sală, am zis eu ca să mă dau bine pe lângă ea. Lesley e așa o ticăloasă uneori, nu? Naomi Își Întoarse capul spre mine și răspunse pe un ton dușmănos: — Ce știi tu despre asta? — Și pe mine mă scoate din minți, am dat eu din umeri. Enervează la culme pe toată lumea. — Ducă-se În mă-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
haina, m-am uitat la el cu inocență. — Vrei să te ajut să te Îmbraci? — Nu mă atinge, zise el, smulgându-mi-o din mâini. — Daphne ți-a cumpărat-o? Nu-ți vine prea strălucit, să știi. Am cunoscut destule ticăloase la viața mea, Sam, strigă el, dar tu ești de-a dreptul... — Mulțumesc, i-a răspuns pe un ton dulce. — Acum plec. N-ar fi trebuit niciodată să calc pe aici... Ideea a fost a ta, nu a mea, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
eliberându-mi buzele cu o smucitură, dar el Își ținea mâinile atât de strâns pe fundul meu, că abia de-am reușit să mă las pe spate suficient cât să-l privesc. Încă n-am spus „start“... — Tacă-ți gura, ticăloasă mică, replică el, fulgerându-mă cu ochii săi albaștri. Dacă ai de gând să-ți scoți hainele, ai la dispoziție treizeci de secunde, după care ți le smulg eu. Dă-i bătaie. Mă eliberă fără tragere de inimă, probabil ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Daisy să plângă și să înșire vrute și nevrute. Când termină, o întreb: — Ești sigură că vrei să faci asta pentru Finn? Vorbesc eu cu el... Nu, trebuie să-l susțin, zice imediat. Da? — N-aș putea să-l las singur cu ticăloasa de Vanessa, care va încerca să-i sucească din nou mințile. Doar ai auzit și tu ce discurs are! Ce e drept, e drept. La ultima noastră întâlnire, Finn a adus o casetă cu niște mesaje ale Vanessei pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
a întors să o susțină pentru că avea probleme. Rezultatul a fost că și-a compromis cursa. E vorba de Anita? mă prefac eu, deși știu foarte bine la cine se referă. Da, chiar ea. O tipă drăguță și prietenoasă. NENOROCITA! TICĂLOASA! Aș vrea să strig să mă audă toată lumea. Eram sigură că pusese ochii pe el, am văzut-o, dar s-a comportat ireproșabil și acum iată că îi face avansuri. Eu n-aș fi putut alerga alături de el nici cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
acasă, în fața mamei, am făcut o adevărată criză isterică. M-am aruncat pe jos în hol și-am plâns ca un copil, cu gesturi de furie disperată, cu mocheta adunată în jurul meu. Mama a încercat să mă potolească, blestemînd-o pe "ticăloasa de Gina, care i-a adus băiatul în halul ăsta..." Abia după vreo jumătate de oră am fost în stare să stau liniștit pe scaun, dar nu puteam mânca nimic. Mi se părea că va trebui să mă distrug, că
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
în chiloți de baie, apăru dintr-odată la marginea bazinului. Diane își smulse mâna, lăsându-și mănușa în mâna preotului. Se întreba dacă George o fi văzut-o. Dar George se cufundase în bazin lăsându-se de aburi. — Bătrână imbecilă, ticăloasă! exclamă părintele Bernard. Sper să se înece. Cu un aer distrat îi înapoie Dianei mănușa. Eu predic veștile bune. Nimeni nu-mi dă ascultare. Mântuire automată. Fără pierdere de timp, fără dificultăți. Răsucești un buton și-ți umpli sufletul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ce scrie în zapisele lor, le-am dat,... preaosvințitului dumnezăiescului părinte, chir Dosithei, patriarhul svintei cetăți... a... Ier(u)s(a)Iimului... Și pentru această smerită,... puțină milă care... din tot sufletul nostru am închinat pentru a ni să scrie ticăloase și nedesto<i)>nice numele noastre și a părinților noștri la cartea vieții ca să avem pomană vecinică...” ― Cât privește întoarcerea vorbelor pe dos și pe față, l-ai ghicit bine, fiule. Ar mai fi de întrebat ce vrea să însemne
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
gloanțe de revolver curmară viața rivalului. ...Acum se judeca procesul. Toți eram de părere că acuzatul avea să fie achitat, chiar dacă crima fusese premeditată. Doamna Bogdan însă (Amely, cum îi spuneam) osândea cu înverșunare pe soția infidelă. ― Cum a putut, ticăloasa, spumega ea, cum a răbdat-o inima să jure în fața icoanei că-i nevinovată?... ― Nu, Amely, nu trebuie s-o condamni astfel, zise Mihaela, nu știi ce s-a petrecut în sufletul ei... ― Eu cred că nu s-a petrecut
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
reparațiile casei care erau pe sfârșite, o întrebam ce tapet i-ar plăcea pentru salonaș, o consultam de unde să ne procurăm mobila. Uneori, îi priveam pe furiș chipul senin, cu aerul ei inocent de copila. Mânia mă aprindea brusc: " Ah, ticăloasa!" Ce putere stranie mă împiedica să dezlănțui urgia? De ce nu-mi răcoream sufletul care mă ardea, în loc să continui acel joc stupid de om iertător care întoarce răul prin bine? Oare conștiința că era bolnavă (deci într-o stare de inferioritate
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Adevărat. Dar tu i-ai spus că e nepoata lui Beethoven? Lui Frau Proserpina i-ai spus? — Nu! Unchiul Juan Lucas mi-a interzis să-i spun. E Însurat cu mămica... Nu, poate că minciuna asta gogonată nu venea de la ticăloasa asta, dar În orice caz ea era o ticăloasă. Bătrînelul Înțelept avea părerile lui nestrămutate despre Frau Proserpina. — Vecinii ei bineînțeles că o să vină la recital, nu-i așa? — Nu știu, băiețel, nu știu... Dar tu și cu mine o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
lui Beethoven? Lui Frau Proserpina i-ai spus? — Nu! Unchiul Juan Lucas mi-a interzis să-i spun. E Însurat cu mămica... Nu, poate că minciuna asta gogonată nu venea de la ticăloasa asta, dar În orice caz ea era o ticăloasă. Bătrînelul Înțelept avea părerile lui nestrămutate despre Frau Proserpina. — Vecinii ei bineînțeles că o să vină la recital, nu-i așa? — Nu știu, băiețel, nu știu... Dar tu și cu mine o să asistăm negreșit la faimosul recital. Îl rugă să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ea s-a apropiat de el... măi, și ce bonetă avea și ce breton, că așa se pieptăna, și-l Înlănțuie cu brațele și-i zice cu glas de miere: „Nu mă săruți, Will?“ Ei, Doamne! cînd te gîndești, ce ticăloasă (mi-am dat seama mai tîrziu). Dacă-i sucea gîtul atunci, pe loc, bine-i făcea! Și zice: „Oare n-am putea să fim prieteni, Will?“ - asta după tot ce făcuse, mă rog, și-l Încîntă și-l ademenește acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
în sufletul tău, în concepția ta despre lume, în mintea ta. Nu va tolera pentru nimic în lume așa ceva! Și jena cu care vorbea mama lui despre faptul că avea să-l protejeze! Toate semnele indicau spitalul Caritas. — O, Fortuna, ticăloasă nenorocită ce ești! Începu să se învârtească, legănându-se ca o rață, prin mica lor casă. Zdrahonii cu brațe tari folosiți de spital își aveau privirea ațintită asupra lui. Ignatius Reilly, porumbelul de lut. Dar era posibil ca mama lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]