165 matches
-
știutelor și neștiutelor singur stăpân peste toate fricile lumii rege al junglei în care te complaci să respiri să ucizi pentru a supraviețui să calci în picioare un vis abia născut odată cu scâncetul primei frunze fără viață pe aleea unui tic-tac aproape de infarct diminețile de august prevestesc pustiul din mine eu-veșnică toamnă născută din implozia unei lacrimi în ea însăși să n-o vezi nici tu nici marea în fața căreia îngenuchez și o rog să mă cheme să nu mă prindă
DIMINEŢI DE AUGUST FĂRĂ TINE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372382_a_373711]
-
bine să nu-i superi pe cei mari. Liniștea din casa bunicii părea să se joace de-a v-ați-ascunselea, întreruptă doar de năvălirea la intervale regulate a larmei bătăilor de pendul, pentru ca apoi să o auzi numărând iarăși, cu același tic-tac monoton ce părea să caște, printre florile peste care cu fereală pășeau căprioarele din tablourile bucolice, brodate pe peretarii prinși în ținte lângă pat. Și-n pacea adâncă, Ana auzea cum târșindu-și pașii de pluș, se furișa tot mai aproape
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
în cuvântul inspirat, pe care îl înalță inițiatului, răbdător și chinuit de umbrele teluricului, poeta spune: Văd horă în flăcări ... Adun sânziene ... / E ceas de ursită. Lumini marțiene Răsar ca iubirile, unind și planete, / În 9 august. I-aud și tic-tacul, buchet de flașnete. Ea însăși prin tot ceea ce vede este o inițiată și declară ascuns o legătură neștiută cu lumea de sus, pe care o așteaptă în taină să vină, pentru că numai atunci visul ei, ca al tuturor gânditorilor inițiați
ST. LUCIAN MURESANU CRONICA SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346831_a_348160]
-
Ce rămân în suflet încrustate, În somnul nostru zbuciumat, Cu vise care mor în noapte. Mi-a murit orice visare, Nu mai beau nici vinul dulce, Nici pelin cu gust amar, Las gândurile să se culce. Inima în lungul ei tic-tac, În zile înnorate sau nopți târzii, Nimic să pare nu-i pe plac, Dar toate astea, nu le știi. Referință Bibliografică: Trăim / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 422, Anul II, 26 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
TRĂIM de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346839_a_348168]
-
Cum am intrat în casă a sunat telefonul. Era Tina. -Da! Bine, te aștept.Da, da, a plecat. Vine mâine după amiază, după ce ține prelegerea la Universitate. M-am așezat la calculator și am început să scriu la acest roman. Tic-tacul ceasului din hol marca fiecare secundă interferând cu vibrațiile taxtaturii. Prin minte îmi treceau zeci de întâmplări prin care am trecut. Altele văzute în meseria mea de profesor, funcționar și apoi de ziarist. Pe scară se aude cum se deschide
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
Acasa > Poezie > Delectare > TIC-TACURI Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Răstoarnă-te peste timpanul meu, Să-ți simt tic-tacul atriilor false. Azi, am nevoie de un Prometeu, Să-mi fure jarul dintre pulpe arse. Strivește
TIC-TACURI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375805_a_377134]
-
Acasa > Poezie > Delectare > TIC-TACURI Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Răstoarnă-te peste timpanul meu, Să-ți simt tic-tacul atriilor false. Azi, am nevoie de un Prometeu, Să-mi fure jarul dintre pulpe arse. Strivește-mi cu sărutu-ți misogin, Toți fluturii și macii de pe ii. Pe sânii grei să umbli cabotin, La tâmple să-mi prinzi iarăși fantezii. Răstoarnă
TIC-TACURI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375805_a_377134]
-
șarpe,căci păcate va trebui să cumpărăm c-o levă. Mă tem că înserarea din retine, Te va întoarce iar din drumul iluzoriu. Voi încerca să aflu de fapt,ce te reține , Când eu am inventat minutul provizoriu. Referință Bibliografică: TIC-TACURI / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2077, Anul VI, 07 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Nedea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TIC-TACURI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375805_a_377134]
-
noaptea cea cu vrăjitoare noi să ne ghicească în zaț, din pulbere de stea apoi să ne iubim pe pături de convoi, și despuiați, și goi să ne pitim de moarte, eu și cu tine până în mizul nopții să ascultăm tic-tacul în turn cum ora bate, din zațul de cafea să ne ghicim noi sorții, apoi la o alarmă ce sună în miez de noapte să punem viața noastră pe tapet și-n ritmul de fanfară când toboșarul bate, sergentul dă
VIAŢA, UN REGRET de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379216_a_380545]
-
pictează Și-mi acoperă anii tinereții. Un ceas alb de iarnă Cândva îmi fură din suflet Foc,să-și facă căldură, Omăt de gânduri topesc încet. Din anotimpuri am furat ceasuri Ferecându-le într-un castel de iubire, Al vieții tic-tac mi-e pururi Ritm și șansa de evadare! Referință Bibliografica: Ceasul mi-a furat timpul / Gabriela Docuță : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1919, Anul VI, 02 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Docuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CEASUL MI-A FURAT TIMPUL de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369239_a_370568]
-
marginea nopții...(Iubite). În raport cu el rămâne demnă :``Èu alerg spre trecut``.., deși amintirea devine grea :`` Mă ninge arama`` ...``Roata vieții își continuă nestingheritul drum`` (Brumă de rugină). Există un joc al clipei : Zboară timpul parcă-i nebun... Natura se trezește, Tic-tacul ``cenușiu`` răsună ``monoton`` . Există un timp moral, al trecutului și de el se leagă ``Uitarea`` cu filmul amintirilor ce plâng (Ritm de vreme). Stăm sub el, depindem de cronos :: ``Mai lasă-mi o clipă de dulce plăcere, vreme,/ Să beau
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
de vorbă la Bojdeuca din Țicău cu Eminescu” spuse, dându-ne amănunte. Cobor privirea asupra biroului și îmi imaginez cum au prins aici viață atâtea scrieri. Dar îmi atrag atenția câteva prețioase obiecte prin care, parcă, îi simțeam prezența. Aud tic-tacul ceasului, care i-a măsurat orele, minutele sau secundele nașterii poemelor nemuritoare. Alături, inelul marelui poet, cu inițialele sale, gravate adânc. Inițiale folosite de Eminescu, după mărturiile contemporanilor, drept sigiliu. Parcă simt atingerea degetelor sale subțiri și respirația aceea unică
”INSULE” EMINESCIENE LA IAȘI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374273_a_375602]
-
situează în imediata apropiere a lui Ștefan Baciu. Caracteristice sunt prospețimea dicției, cu imagini exuberante și autentic lirice, portretizând o lume și decoruri străbătute, ca și evocarea permanentă a originilor: „Mâine vom fi trestia de zahar/lângă țeposul ananas/sau tic-tacul șopârlei în noapte/dialogul păsării, cioc roșu/[...]/ toaca de la Cozia,/atârnând soarele/ în fiecare picătură de roua...”. Cum nimic nu a dispărut din memorie, lumea este metamorfozata acum - remarcă Horia Stamatu - „într-un fel de «euharistie cosmică»”. Sentimentul nostalgiei, profund
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
care se exercită agnozia; funcțiilor intelectuale în general; afectează transmiterea mesajului între aria corticală senzorială și ariile parasenzoriale. Agnozia auditivă pentru sunete: se cere bolnavului să recunoască cu ochii închiși zgomotele produse de căderea unei monede, o legătură de chei, tic-tacul ceasului, mototolirea unei hârtii, de unele animale. Unii bolnavi nu deosebesc vocea unui bărbat de cea a unei femei; vocea unui bătrân de a unui copil. Agnozia verbală: se cere pacientului să recunoască vocile diferitelor persoane sau, mai bine zis
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de prea multele gândite și rostite prea puțin Teribilul marelui nimic entuziasmul s-a subțiat o arătare leșinată aripi în convulsie s-au prăbușit în hăul umanei erori trepidații seismice în golul ce-l port în loc de stomac orologiul pendulează gâfâit tic-tac clipele s-au pierdut în viitor cândva leoaică tânără sufletul meu mugea prin savane sfâșia prejudecăți din carne până la măduvă bizară fiară omul gol cel care se pierde pe sine în labirintul propriilor născociri cândva mai existau ariadne acum și
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
pentru a păstra pentru totdeauna în mine acea imagine. Oftez știind că nu-mi va folosi la nimic și revin la masa mea de lectură. — Șefu’, se-apleacă Tiberiu. Nu mai merg la „Turist“. Au stricat berea. Consum acu’ la „Tic-Tac“. Undeva, în fundul berăriei, la „Gambrinus“, va fi altă masă a mea. Privesc acum într-acolo, nu știu că peste ani mă voi oploși în zona aceea, lângă soba înaltă, aproape de draperiile celor două ușițe ducând spre toalete. Îmi va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
va produce în acea librărie. Am mers cu câțiva prieteni, ne-am avântat până în capătul acelei săli și le-am arătat triumfător prima mea carte. Partea a doua a ceremoniei de lansare a avut loc, cum era și firesc, la „Tic-Tac“. Mi-a fost lene să scriu. Nu voi reuși niciodată să scriu ceea ce vreau. Ficțiunea e mai puternică, atotputernică, mai ales când folosesc vocea unui narator care hălăduiește prin mine... După ce m-am deșertat, am adormit fără nici o remușcare. Totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
noi“, „Gambrinus“, cu petrecerile și frumusețile risipite, „Spicul“, Cișmigiul, apoi, pe partea cealaltă, pe colț, clădirea unde fusese anticariatul de unde am cumpărat prima Biblie, deasupra redacția Vieții Studențești și a Amfiteatrului, mai apoi în sus, pe Bulevard, cârciumile „Tomis“ și „Tic-Tac“, lactobarul unde servea Tanti Rozi, cinematograful „Victoria“, magazinul Beldiman, fosta librărie a Academiei, C.E.C.-ul de odinioară, transformat în „Havana Club“, iar acum în Cazino, cofetăria de pe colț, fostele consignații de pe Academiei, cazinoul „Trocadero“, a fost și acolo un restaurant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de Lia. Într-o după-amiază, tot așa, pe la început de februarie, am așteptat-o în stația tramvaielor de la Cișmigiu. Am vrut să traversăm Cișmigiul, apoi ea s-a răzgândit, spunea că voia să-și cumpere ceva de la o mercerie de lângă „Tic-Tac“. Îmi povestea de-ale ei, cu vorbe aiurea, nehotărâte și absente. Se gândea la ceva, simțeam, și nu știa ce să facă, să-mi spună sau nu. O simțeam, o ghiceam. Nu era greu să o cunoști când ascunde ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
tine. — Eu dădeam examen cu el. — Și eu n-o să dau? Nu mai dai, că-l trimite lector în Olanda. Atunci l-am înjurat cu tot năduful. Lia s-a oprit, m-a împins spre o vitrină (era chiar de la „Tic-Tac“) și a izbucnit în râs. — Uită-te să vezi ce față de bou ai! Îți place? Ești curajos? Ce naiba ești? Dincolo, în local, la o masă lângă fereastră, un domn uscățiv, osos, cu o față de tuberculos, pământie, se juca cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
osos, cu o față de tuberculos, pământie, se juca cu un pahar cu băutură. Îl ținea între palme și-l învârtea ușor pe masă, de parcă ar fi vrut să-l încălzească. Peste mulți ani, când aveam să vin și eu la „Tic-Tac“, aveam să-l cunosc pe domnul acela, Nea Dumi Ochiîntors, fochistul din blocul de peste Bulevard, moștenitorul caselor. Aveam să beau cu el, ascultându-i poveștile dintr-o vreme și dintr-o lume pe care nici nu le bănuiam. Domnul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
că trebuie să se întoarcă iar și iar acasă. Nu am înțeles ce-a fost între noi. Coborând acum, mi se pare că încep a înțelege. Înțelegere zadarnică, precum darurile toate. Le primești doar. 11tc "11" Adeseori, pe fereastra de la „Tic-Tac“, pierdut în uitarea unor clipe goale, dându-mă lor din însuși golul zilelor mele, mă urmăream cum încă traversam Bulevardul, atârnat de mâna unei fete care mă tot trăgea spre trotuarul celălalt. Terminasem clasa a XI-a. Venisem la Olimpiada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
umblam după o alta, din Brașov. Nu puteam să scap de focșăneancă, nu știa cum să mă ocolească brașoveanca. Într-o dimineață eram cu aceea din Focșani pe Bulevard, prin dreptul cinematografelor. A vrut să-mi ofere o cafea la „Tic-Tac“. Nu aveam chef. Insista să trecem Bulevardul și să intrăm în local. Mă lăsam greu. M-a prins de mână și m-a tras după ea dincolo. În acel moment am avut sentimentul că vom fi amendați. Siguranța că vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mine, privindu-mă amuzată. „Și cum ați traversat? Așa?“ Fără să-mi mai aștepte răspunsul, m-a prins de mână și m-a tras după ea pe celălalt trotuar. Nici nu am apucat să mă dezmeticesc. Abia în față la „Tic-Tac“ am realizat ce putuse să facă. Cu ochii holbați, o priveam de parcă văzusem cum șterpelise adineauri diamantele Coroanei și o tulise cu ele. „Ce faci, Ester, cu mine?“, am bâiguit. „Știi doar...“ Știa prea bine că îmi era o teamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
scos de Banca Națională. Dimineața de acum îmi amintește de dimineața din urmă cu un an (sau doi?) când se aștepta venirea unui președinte american. Bulevardul tot așa pustiu, cu trecători rari, cu lumină obosită. Mergeam pe trotuarul celălalt, din fața „Tic-Tac“-ului. Pe-acolo l-am întâlnit pe Argeșanu. Așa se recomandase. Specialistul care mă tot chema să discutăm, în decembrie 1989, chipurile despre optzeciști, despre literatura tânără, dichisuri subtile sub care cine știe ce gânduri colcăiau. Avea o listă cu nume și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]