308 matches
-
își ironiza soarta de cerșetor și implora îndurare și milostivenie de la cei avuți. Deseori îi era lene și să cerșească, căci cerșitul era adevărata sa muncă. Când și când, ca să nu se prăpădească de tot, îl împingea nevoia să-și ticluiască o figură nouă, de ți se rupea inima văzând-o, îngâna prostește o mulțime de versuri deșuchiate umblând după daiboj și târându-și pașii a lene, a evidentă lehamite. Din acest motiv, cel mai probabil, nu reușea niciodată să se
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
stă mărturie în acest sens cu un Trujillo libidinos, siluind și dezverginând o minoră cu degetul... Sunt persoane dezgustate de aceste imagini care nu se pot uita la film. Avizi, în primul rând, de putere financiară, economică, politică, acapararea acesteia ticluind-o prin orice mijloace, de regulă machiavelice, liderii de acest gen îl pot avea ca “model” pe Trujillo. Care au fost metodele acestuia? El a realizat de tânăr (nu avea nici 40 de ani) că, ofițer fiind, se poate căpătui
LIDERI LATINO-AMERICANI: TRUJILLO de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368377_a_369706]
-
actuale state comuniste, precum U.R.S.S. și China. Noi credem că în 1994 “Maeștrii-Păpușari” i-au permis lui Mandela să vină la putere, lupta pentru o așa-zisă libertate fiind ușor de zdrobit și în 1994, însă cei care au ticluit acest scenariu erau convinși că recrudescența violenței și a formelor de criminalitate pot îngenunchea mai repede o populație decât politica de apartheid care îi făcea pe oameni mai uniți. După 1994 a existat, în mod firesc, o perioadă de tranziție
CÂND TURIŞTII TRĂIESC ÎNTR-O LUME PARALELĂ: CAPE TOWN ŞI CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368466_a_369795]
-
eu, amice Costică. Să nu uităm că un sondaj de opinie arată deja că peste 52 la sută dintre cetățeni nu sunt de acord să se retragă ordonanța aia a guvernului... - Aia de după miezul nopții... Aha! - Nu contează când au ticluit-o. Au dreptul s-o facă. De aia e guvern. Că a fost noaptea, ar spune ceva. Că numai hoții lucrează noaptea, nu? Dar, pe de altă parte, când să lucreze și ăștia, dacă nu sunt lăsați să muncească? Ce
URA ȘI MÂNIA DISTRUG ROMÂNIA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367065_a_368394]
-
ascundă sub haina protectoare a obiectivității. Pe coperta patru a acestei cărți este înscris un citat din postfața aparținând domnului Emilian MARCU - membru al USR, Filiala Iași, care apreciază cu obiectivitate: „Asemenea bunului gospodar din aceste locuri și Marian Malciu „ticluiește din cuvinte frumoase” un adevărat covor de frumuseți, adunând în covorul oltenesc ușor sprințar, molcomitatea culorilor din zona Bucovinei. Aproape nimic din ce este frumos, și sunt asemenea locuri cu prisosință, nu lasă să-i scape, le descrie cu entuziasm
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
afle câte ceva despre tâlhari preț de mai multe luni, însă nu reușiseră să strângă prea multe informații, fiind o taină pentru toată lumea unde își aveau aceștia ascunzătorile precum și modul lor de a da lovituri. De aceea chiar procuratorul Ponțiu Pilat ticlui un plan bine pus la punct pentru a-i prinde pe briganzi, intuind că se va alege și cu ceva din asta. Baraba deranjase astfel stăpânirea romană și se făcuse vinovat și de moartea mai multor legionari, de naționalitate siriană
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
lume, o vie frescă planetară, în care o albăstruie pâclă mărămită în cer, se răsfață peste inelul piscurilor de nepătruns, inel de logodnă între Zalmoxis și primii oameni..frescă în care mări de spice dogorâte foșnesc, din amiezi până în asfințituri, ticluind, în unduite șoptiri, legendele fără pereche ce i-au extaziat, cândva, pe Ghilgameș și pe vajnicii căutători ai Lânii de aur.. Există,tot undeva pe lume, un pământ unde curge lapte și miere, adevarat Canaan al cărui erzaț onomastic se
ROMÂNIA ȘI NOUA ORDINE MONDIALĂ de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350273_a_351602]
-
el în zadar vigilența proprietarilor de ocini din Mitești. Aceștia își păstrau cu sfințenie vechile hrisoave de împroprietărire, pecetluite cu sigiliul domnesc al bătrânului Ștefan. Dar te pui cu Vodă Mihalache?! Acesta, neputând ajunge la vreo înțelegere cu răzeșii, a ticluit un vicleșug, căruia țăranii miteșteni nu i-au putut găsi ac de cojoc. Într-o zi, Mihail Sturza, domnul Țării, a trimis la Verșeni episcopi și preoți, pasă-mi-te pentru o procesiune de întărire a hotarului, șters de vremuri
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
flăcăra aprinsă, referindu-se la cadrele didactice care se implică în astfel de activități, la bătrânii satului care rămân un permanent izvor de inspirație pentru cei mici, dar și dovezilor grăitoare reprezentate de exponatele mini-muzeului, ale căror povești pot fi ticluite privindu-le cu sufletul, nu doar cu ochiul. Au răsunat glasurile micuților elevi movileni ai claselor pregătitoare chiar la începutul activității, când au interpretat cântece culese din folclor. Au urcat apoi pe scenă elevii din clasele a III-a, dar
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI PE PLAIURI MOVILENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348512_a_349841]
-
să răsară iepuri și veverițe. Joaca să-i încălzească și să-i potolescă doar când noaptea va veni, târziu. Apoi, spășiți, să-și ia săniile de sfoară și să apară pe la geamuri cerșind intrarea în casă. Acolo, sub geamuri, să ticluiască, chicotind, năstrușnice urături. Să li se dea voie să intre în casă, să se așeze cuminți pe laviță, în rând, băieți și fete, iepuri și veverițe, cu fețele înroșite de joacă, încălzindu-și piciorușele la focul zdravăn de lemne de
CUM SĂ FIE ZĂPADA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347697_a_349026]
-
cunoscute, întâmplările la care a participat, îl transpun din lumea de astăzi în lumea de ieri, în lumea umbrelor, pe care cu discreție o etalează în paginile încărcate de seva istoriei. Asemenea bunului gospodar din aceste locuri și Marian Malciu „ticluiește din cuvinte frumoase” un adevărat covor de frumuseți, adunând în covorul oltenesc ușor sprințar, pe care îl poartă cu sine în suflet, molcomitatea culorilor din zona Bucovinei. Aproape nimic din ce este frumos, și sunt asemenea locuri cu prisosință aici
LA CURŢILE DORULUI... BUCOVINEAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 563 din 16 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366764_a_368093]
-
de arestări, toți foștii deținuți politici aflați la domiciliu obligatoriu au fost rearestați, anchetați și, sub cele mai fanteziste învinuiri, au fost judecați și condamnați. Părintele Dimitrie Bejan cu alții au fost arestați și anchetați la Constanța. Desigur, ancheta a ticluit-o ca pe o organizație din '61 de foști legionari aflați la domiciliu obligatoriu la Răchitoasa, dar din ei a selecționat unsprezece persoane considerate cele mai periculoase. Așa a vrut anchetatorul. Celor unsprezece le trebuia un șef de lot și
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
brâu, gustoase, pufoase, aromate, pline de dragoste, cântate și... povestite. Pentru că și la înfulecatul plăcintelor, să fi tot avut vreo doi anișori și jumătate, mâncam cu descântecele bunicii, biata de ea... Obosită, în arșița verii, lângă cuptor, trebuia să-mi ticluiască o nouă poveste, despre brânzoaice și zâna acestora și când continuarea nu era pe placul meu, plânsetele și bocetele mele de prunc răsfățat, o întrerupeau. Iar dânsa, „buna-bunelor”, mă întreba cu smerenie: „Dar cum a fost? Spune tu mai departe
SCRIU DE CÂND MĂ ŞTIU de LIGYA DIACONESCU MARIN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355215_a_356544]
-
a universului tămăduit, în care propensiunea spre sacru, atât de consubstanțiala poetului, se înaripează într-un spațiu eterat de Buna Vestire: „... poarta, ca un Sfânt Triptic/ ce se dezvăluie spre cerul albastru/ e deschisă de înger într-un zâmbet eliptic/ticluit din lumină, aur și alabastru. (...) aripile stâncilor curcubeic canta/ în grădini cu îngeri și harfe de aur, / ele-și acordează glasul intru sfânta/ taină, crescuta-n iubirea florilor de laur; (...) aripile stâncilor se aduna-n horă/ transformând aerul în cântec
EMIL SAUCIUC ŞI PUTEREA PRIVIRII de SMARANDA COSMIN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368202_a_369531]
-
un instructaj comun pentru toate formațiunile, dar nu s-a întins în timp, după cum pronosticase agentul Brumă: „E bine că stăm mai mult la căldurică! Până vine domnul inspector, până-și scoate hârtiile..., până ne privește lung și până... mai ticluiește el o întrebare încuietoare..., se scurge o jumătate de oră...”. Au fost doar câteva idei de fond, de altfel, cunoscute de toți oamenii în uniformă prezenți în sală, iar la final, două anunțuri referitoare le efectivele rămase disponibile. - Începând cu
D ALE POLIŢIEI (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353205_a_354534]
-
stă mărturie în acest sens cu un Trujillo libidinos, siluind și dezverginând o minoră cu degetul... Sunt persoane dezgustate de aceste imagini care nu se pot uita la film. Avidă, în primul rând, de putere financiară, economică, politică (acapararea acesteia ticluind-o prin orice mijloace, de regulă machiavelice) o bună parte dintre lideri seamănă cu “fratele” lor, Trujillo. Care au fost metodele acestuia? El a realizat de tânăr (nu avea nici 40 de ani) că, ofițer fiind, se poate căpătui începând
LIDERI DE FILM – O CAPODOPERĂ SEMNATĂ DE PAUL POLIDOR de DAN MATEI AGATHON în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357799_a_359128]
-
Ghiță Pâslă ți-i mai dragă? Că eu nu-s prea lămurită ... Cum să fiu, Ioane, di vremi ci tu mă scoți mereu la poartă, da' la horă ti guduri numai pe lângă a lu' Pâslă? Ion păru cam încurcat, dar ticluiește repede un răspuns: - Lasă, Casandră, nu pune la inimă ci crezi tu, până nu ți-oi spune ci simt eu ... - Șî ci, mă rog, sâmți tu? - Că mie-mi sunteț' dragi amândouă... - Da' ci, Ioane, tu ai două inimi? - Nu
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
burzului ca-ntr-un blestem de deochi, cu raci roșii perpeliți pe jăratec și înghițiți în lunec de gălușcă ăl mai în vârstă dintre ei. - Dumiresc vorba dumitale înfiptă, dăsară, vere. Pun cap la cap cu Măria mea și tot ticluiesc spusele tale de amețit fără leac, adăugă de luare aminte Panacoadă, hiert că „bătrânu” Niță Șerb, verișoru' primar al nevesti-si era tot fedeleș la vorbă. - Bodogăneala pe uliciorică de care pomenii șoala are o legătură, sigur. Rămâne să descurcați locul
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
al muzicii folclorice românești urcată la limita de vârf a genului”. Farse măiestrite de Benone Sinulescu, pentru Ion Drăgoi Amintirile lui Benone Sinulescu despre Ion Drăgoi sunt un vis înveselit de „execuțiile” de mare comedie și deopotrivă cordialitate. Benone Sinulescu ticluia, ca un maestru, farse agreabile și amicale. „Nu se supăra când îi făceam o farsă”, povestește Benone Sinulescu, despre prietenul său Ion Drăgoi. „Odată i-am pus în costumul popular din geamantan, la sfârșitul unui turneu prin Moldova, pietroaie înfășurate
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
observat, în treacăt, că pseudo-modemismul a fost reprezentat și practicat la noi exclusiv de scriitori născuți la oraș, deci mai puțin legați de pământ și uneori chiar de graiul românesc până într’atâta, că unii se mândreau când izbuteau să ticluiască ceva în vreo limbă străină. Ceea ce ar fi o dovadă mai mult că orașului îi lipsește încă spiritul autohton zămislitor de valori originale. Totuși cultura adevărată, prin care neamul românesc să-și justifice rostul în lume, numai orașul poate s
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
cititorul (când acesta crede că nimeni dintre autori nu s-a gândit la el și dintr-o dată se aude apelat), de a-i înălța astfel statutul pasiv, la cel participativ, de individ capabil să culeagă rodul trudei celui care a ticluit. Actorul, față de text, este pus în lumină. Un actor care să înglobeze pe alții, emoția lor, care l-au jucat pe Hamlet sau în Godot, dacă e posibil să existe un asemenea actor, el nu poate fi decât un Dumnezeu
Crișu Dascălu: Colivia belgrădeană. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339452_a_340781]
-
crea impresia că, într-un fel sau altul, fusese și el implicat în raptul pus la cale de Pluto, dar, întorcându-se la ale lui, se prefăcea că nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase. Zâmbea poate ticluind în minte vreo minciună ca s-o deruteze pe Demetra, care urma să se ivească încercând să dea disperată de urma fiicei sale. Sau, cine știe, poate făcuse deja asta și acum aștepta cu satisfacție răsplata generoasă a celui mai
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
se stabilește. Că din pământ a răsărit un milițian cu niste formulare în mână și ne-a pus să le completăm, Titișor ca martor ocular, eu ca șofer binevoitor. Noroc că milițianul a plecat un moment și am putut sa ticluim declarațiile să fie la fel. Peste cam o oră, vine un doctor și ne spune că ce are la frunte și la ochi este de mică importantă, dar mai grav e că are trei coaste rupte și una i-a
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
din 16 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Motto: Toamna este primavara iernii” - Henri de Toulouse Lautrec Sunt patru anotimpuri care se tot perindă majestuos, Și fiecare-n felul său este asemeni de frumos Încât te-ntrebi ce demiurg le-a ticluit și proiectat; Din toate însă nu-i nici unul precum e toamna de bogat În roade, vârfuind hambarul și fructe dulci înmiresmate Dar și peisaje care parcă se cer neapărat pictate. Cum primăvara pentru vară e un preludiu colorat Prefigurând verdeața
TOAMNA de NELU PREDA în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343280_a_344609]
-
petale, cânt floare de dor, un cânt de pe mare, albastrul se scurge din nor sau destin viața-i frumoasă, noi o facem chin. Ah, pentru ce și poate, ah, dorul se luptă în toate, a trăi în stranie ticăloșie noi ticluim a fi doar mândrie. Pe obraji am scurs stropi de fard și făclia din inimă pornește asalt iar apa vie în clocot de vecie noi o numim tot mândrie. M-am trezit în această dimineață plin de blues Din somn
M-AM TREZIT ÎN ACEASTĂ DIMINEAȚĂ PLIN DE BLUES de PETRU JIPA în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344111_a_345440]