252 matches
-
exterioare frapante: mașini, haine de firmă, bijuterii, eleganță sfidătoare. Culege din regulile de comportare civilizată ceea ce i se pare util În construirea unei imagini puternice, care-l pune În evidență, dar face amestecul Într-un mod personal, sfidând, dând cu tifla. Se exprimă prețios, cultivă eleganță, se poartă ca o mironosiță educată la maici, e hieratic, dar nu ezită să te trimită să i numeri ouăle. Derapează când nu te aștepți. Elegantul-mitocan nu se sfiește să Înjure, să persifleze, să se
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fiecare dimineață face gimnastică spre a-și întreține sănătatea. Îl emoționează bucuria lui Șatov de a-și fi regăsit soția. Pe o hârtie ce va fi găsită după moartea sa, vrea să deseneze o figură care să "le" dea cu tifla. E copilăros și iute la mânie, pătimaș, metodic și sensibil. E supraom prin logica și prin ideea sa fixă, dar e om în toate celelalte privințe. Totuși, el e acela care ne vorbește cu calm despre propria lui divinitate. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
seamă de replici la lecturile critice mai vechi. Hălăduind în Caragialia, scrupulosul șugubăț pus pe „detectivistică teatrală” descoperă un „land” forfotind de noime, unele încă ascunse, care cer o neuzată „cheie de citire”. „Caragialeologul” practică o hermeneutică jovială, dă cu tifla unor opiniuni ruginite, dar cedează și slăbiciunii pentru extravaganțe. Cântărind semnificația obiectelor, evaluând „limbajul” costumului cu simbolistica lui, întorcând pe față și pe dos (non)sensurile, dezghiocând onomastica și, de asemenea, etimonul din cuvinte și expresii arhicunoscute, dar nelămurite, stăruind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
că recunosc deja cuvinte în ele. Tăcut și hieratic, alteori, ca o pasăre răpitoare, nu pierdea niciodată prea mult timp stând degeaba. Răsturnat subit în poziții extravagante, însoțite de sunete dintre cele mai diverse și imprevizibile, el îi dădea cu tifla instinctului care tinde să-i atribuie fiecărei specii în parte un strigăt sau un tril anume. Omul este inteligent pentru că are mâini, spunea Anaxagora. Să nu-i fie cu bănat lui Descartes, dar papagalul este inteligent pentru că are cioc. După ce
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
acestei scrieri vine din marea complexitate a compoziției și nu direct din problemele puse, din caracterele eroilor sau din specificul evoluției colective înfățișate”, specificul poeziei lui Emil Botta „constă într-un iute joc de măști alternând între grimasă tragică și tiflă ironică, joc susținut cu frenezie imaginativă”. Și o execuție fără drept de apel a unui autor pe care îl crede supraevaluat de critica autoritară a momentului: „Tezistă, sufocată sub o avalanșă de speculații aride, cu inimă artificială și cu articulații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
o ambivalență, care îi va întovărăși mai toate ipostazele insurgențelor: demascare, dezvăluire ironică / autoironică, dar și restituire a unui lirism proaspăt, epurat de zgura strălucitoare a convențiilor și a sclifoselilor stilistice. Poetica originară a lui D. nu e aceea a tiflei sterilizante, ci a demistificării în numele unei estetici a vitalului. Drama lui este de a fi căzut într-un veac impropriu elanurilor viguroase, pure. Nu atât romantismul ca atitudine literară e denunțat, cât acest ev în care visul și poezia devin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
luciditate ironică distribuite cu știință în cursul liric. Iar obiceiul de a întrerupe procesul firesc al simțirii cu observări umoristice sau numai prozaice impune versului cotituri neșteptate, un anumit fel de a se răsuci pe călcâie și a da cu tifla cititorilor păcăliți; e ceva clovnesc în ținuta acestei poezii care nu râde numai de cititori ci și de sine; adevărată arlechinadă pe care Maniu o reușea 1 Pagini de critică literară , vol. I, p. 78-98 2 idem, p. 81 3
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
înalte morale. Eugenia și Costache Buraga s-au lăsat în voia frumoasă și mănoasă a imboldului lăuntric, scriind acest volum, întemeind un muzeu, ,, nicicum la vreo însărcinare sau pentru vreo plată “, ci pentru semeni. Din demnitate se dă aici cu tifla celor lipsiți de modestie, ce cred ,, că ei și doar ei sînt fărîmă de soare, că ei și doar ei sînt în stare să facă să tacă și ... privighetoarea“. După cum, și o sensibilitate rară răzbate din paginile cărții: pentru omul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
care era foarte grațioasă, foarte decentă, foarte la locul ei. În clipa când a fost trecută pe post de moderator, a înțeles că rolul ei trebuie să se schimbe. Și a început să se încrunte, a început să dea cu tifla, a început să întoarcă replica pentru că a simțit că asta se cere. Doamna Lovinescu ar fi fost uimită să vadă în ce direcție merg lucrurile, dar, până una-alta, asta pare să fie direcția... A.V. În introducerea romanului său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
că agramatismele din discursul lui Ceaușescu Îl deranjau și pe el din punct de vedere sonor, așa cum ne deranjau și pe noi. În egală măsură, apare ideea suveranității naționale ca pilon al identității noastre, faptul că le-am dat cu tifla rușilor și că nu are importanță că după 1968 situația culturală, intelectuală și morală din România s-a degradat. Important este că În 1968 noi am avut o altă politică externă, că Niculescu-Mizil a părăsit o consfătuire a partidelor comuniste
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
coincidea cu intrarea lui pe câmpiile semantice ale hexagonezei superioare din patria socialistă) avea să fie marcată, printre altele, de interzicerea piesei de succes de la nunțile "oamenilor din popor" (cum se intitulau cei născuți la țară pentru a da cu tifla celor care nu avuseseră bălegar în curte pentru că se născuseră în mahalalele "muncipiilor"), avându-l ca personaj pe Bălălău. Motivul: acesta atenta la securitatea națională când, într-o strofă, își spunea "Bălălău de Scornicești". De cotele de muzică "națională" de la
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de mai sus, Gheorghe Tatomir te învingea cu greșeli neprovocate. În cartier, aici, la mine, Gheorghe Tatomir ar fi fost un marginal. Dacă atunci toți căscau gura/ochii/urechile la ce zicea el, azi, majoritatea i-ar fi dat cu tifla. Hai, tataie, că te cată moartea p-acasă. Cum zicea Mirel despre Mișu. Că așa de capabil era că și la pârnaie dacă ar fi intrat, precis ajungea șef de cameră. Alte criterii. Sistemele valorice ale pârnăiașilor tind să le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și dureroase crize reumatismale. De aceea mă "dichisesc", ornându-mi cu migală ruina corporală câte zile voi avea de trăit cu o pereche de izmene flaușate pe care le port zi și noapte, vară și iarnă pentru a da cu tifla acelor vremuri când, pe un ger de minus 30 de grade Celsius, mergeam la școală în ținută de vară, dar și pentru a fi pregătit în orice moment în vederea "marii treceri", după cum spune poetul din Lancrăm, căci atâta rău mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
m-am abandonat a fost fumatul. Am fumat cu pasiune cincizeci și cinci de ani. Și nu m-am lăsat eu de fumat, ci s-a lăsat fumatul de mine. S-a plictisit de mine și mi-a dat cu tifla. M-a blagoslovit cu un astm. Le invidiez pe femeile care și-au trăit viața. Dac-ar fi s-o iau de la început - convențională utopie - , poate că mi-aș trăi și eu propriile aventuri și excese, nu numai pe cele
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
ce în ce „spiritului”, râsului moderat și zâmbetului cu subînțeles. De fapt, Ionescu reînvia o tradiție milenară, cea a farsei populare, fundamental legată de tradiția Carnavalului și de manifestările (manus-fendo = a lovi cu mâna) ei specifice : bufoneria, travestirea, năzbâtiile, ghionturile, tifla. În treacăt fie zis, cea mai formidabilă tiflă a lui Ionescu, în primul rând la adresa confraților săi din România anilor treizeci, dar și la adresa contemporanilor săi în genere, a fost intrarea la Academia franceză.) Întocmai ca în Nu, excesul burlesc
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cu subînțeles. De fapt, Ionescu reînvia o tradiție milenară, cea a farsei populare, fundamental legată de tradiția Carnavalului și de manifestările (manus-fendo = a lovi cu mâna) ei specifice : bufoneria, travestirea, năzbâtiile, ghionturile, tifla. În treacăt fie zis, cea mai formidabilă tiflă a lui Ionescu, în primul rând la adresa confraților săi din România anilor treizeci, dar și la adresa contemporanilor săi în genere, a fost intrarea la Academia franceză.) Întocmai ca în Nu, excesul burlesc și neseriozitatea ostentativă acoperă în „anti-teatrul” ionescian un
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
la restaurantul „Stadion”, din centrul orașului. Băutura mi-a dat o frenezie neobișnuită. Ulterior, doar de patru sau cinci ori mi s-a mai întîmplat așa ceva. Eram disperat și, totodată, entuziast, melancolic și revoltat. Aș fi vrut să dau cu tifla întregii lumi. Filmul despărțirii se oprește aici. Niciodată nu mi-am putut aminti cum am călătorit de la Brașov la Verești, gara de destinație. în acea vară, podul peste Suceava era în reconstrucție. Cu valiza de lemn în mînă, riscînd să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și militarilor americani, englezi și francezi încărcate pe la punctele de frontieră și grănicerii RDG nu puteau face și zice nimic decât să scrâșnească din dinți, neavând nici un drept de control asupra reprezentanților "marilor puteri.". La aceste gesturi de "dat cu tifla" se mai adăuga din când în când câte un articol în Die Welt, marele cotidian din vest, pe prima pagină, cu fotografiile de rigoare, prezentând soții ale unor grade superioare din trupele sovietice și diplomați ai ambasadei sovietice din est
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
-lea care au repus esplanada în circulație, ca de altfel și califul fatimid care a restaurat moscheea în 1035, voiau să construiască la fel de bine și chiar mai bine decât bizantinii. De aceea cupola de cupru aurit ripostează și dă cu tifla domului Sfântului Mormânt, la numai trei sute de metri de el. Domul omeiad se sprijină pe un octogon, la fel ca bisericile construite în epocă. Concurența dintre Revelații se manifestă atât prin decalc, cât și prin sfidare. Islamul are trei locuri
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Ioan Gyuri Pascu (vecinul cinic, bun la toate), veterana Eugenia Bosânceanu și tânăra și foarte talentata Tania Popa (irezistibilă în chip de telefon mobil !) sunt cu toții memorabili în acest road-movie imobil, un Non e pericoloso sporgersi ! , în care datul cu tifla se conjugă cu râsu-plânsu, iar dorul de ducă face casă bună cu statul pe loc. în orice caz, Cristi Mungiu ar face bine să rămână : e nevoie de el ! Grenada de la ”Jean Monnet” Cu Furia, debutul său în lungmetraj
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
interesa și altceva, ca autor, decât felia de viață etc. Toate bune și frumoase (iar îngerul necesar chiar e un film frumos ; prea frumos pentru binele lui, chiar), doar că, odată ce te poziționezi în afara unei tendințe, ba chiar dai cu tifla trendului dominant, e bine să te blindezi cu ceva mai mult decât niște cadre bibilite. Or, ăsta e păcatul major al îngerului... : autorul a mizat prea mult pe look și nu i-a păsat de substanță (adică de scenariu). Scenariul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
nu fugi de pe câmpul de luptă, să nu arunci oprobiul și dezonoarea asupra familiei și cetății. Nu mă îndoiesc că se vor afla o samă de viteji văzduhiști care vor zice că adică, de ce să nu le dăm noi cu tifla rușilor? Păi, dacă te ține bricinarul, de ce n-o faci? Ar fi grozav, și mi-ar plăcea și mie, să-ți dea mâna să faci gestul lui Goe, când a tras semnalul de alarmă, gest atât de des folosit astăzi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fie vorba între noi o zi de luni trebuie consumată cât mai repede, fraților, tocmai pentru a face loc zilei de marți, așa că a fost o idee excelentă preumblarea prin magazine, iar cortul acesta care rezistă asediului și dă cu tifla vântoasei lihnite mă aștepta tocmai pe mine, frumos ambalat în săculețul său, tăcut, dornic de drumeții, ca un copil ținut prea mult în casă și care nu așteaptă decât deschiderea izbăvitoare a ușii pentru a plonja cu bucurie nedisimulată în
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ar fi trebuit ca fiecare profesor să fi avut la ora asta o leafă cât de cât onestă. Dar s-a mai dovedit încă odată (oare pentru a câta oară), că intelectualilor este cel mai ușor să le dai cu tifla și să le tai oricând macaroana, fiindcă ei cică gândesc, admit bătaia de joc de dragul unor principii idioate, despică firul de păr în patru și găsesc o scuză chiar și pentru cel care-i împilează, pe când dacă-i faci
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
fel, și o să ne întâlnim la ferma aceea de măslini din Toscana. — Cred că am renunțat la visul ăsta, spuse ea. Acum am alte ambiții. — Desigur, încuviință el. Să faci pe șefa, să simți puterea și să le dai cu tifla tuturor. Nu cred că mă caracterizează asta, mărturisi ea. Dar dacă alții... Alții sunt convinși că te caracterizează, o asigură el. —Tu tot pe mine m-ai fi ales pentru slujba asta? întrebă ea privindu-l curioasă. El dădu din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]