1,589 matches
-
Acasa > Impact > Vocatii > DONA TUDOR - ȘTIREA ZILEI: JURNALISTUL - UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) Autor: Dona Tudor Publicat în: Ediția nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Pe vremea când murea capra vecinului era pitoresc, frumos și pragmatic. Exista o tihnă în privirea ce se uita peste gard. Se umflau în gâtlej ciuda, invidia, răutatea și multe altele adunate așa, ca păduchii. Oricât ar fi fost capra de râioasă, în privirea accelerată cu venin, capra se lăfăia dolofană. Uitătura se înfigea
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
noutăți aflate. Telecomanda ne devorează existența. Bucată cu bucată. Blogosfera ne străvezește. Cu lăcomie nețărmurită de știri. Navigăm să aflăm. Visăm să vină omul cel bun și să aducă împreună cu el tot ce este nobil, frumos și minunat. Să vină tihna. Să vină blândețea. Să vină grija. Să vină pacea. Să vină dărnicia. Să vină. Să ne piară gustul amar al zădărniciei. În cuvinte încolonate n-am fost niciodată bogați. Jurnalistul nu poate trăi între oglinzi paralele. Scrierile lui, zicerile lui
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
e sărbătoare. Dureros e și faptul, că noi la primul apel al Guvernului ne-am înrolat în rândurile apărătorilor Patriei, iar după război am rămas mai mult în umbră, nu vor să ne recunoască cu adevărat meritele. Cum să ai tihnă sufletului, când însăși PREȘEDINTELE DE AZI AL RM ÎȘI BATE JOC DE NOI? Dânsul îi comemorează pe acei care au luptat împotriva noastră, care ne-au omorât prietenii, prin depunerea de flori la monumentul... din Tiraspol. Nici într-o țară
OARE S-AU LECUIT PLĂGILE SUFLETULUI? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1488495088.html [Corola-blog/BlogPost/378028_a_379357]
-
-s zâmbete pe față, și-n suflet e doar ceață, iar cantul sună-anemic și plin de falsitate, degeaba bat alămuri, nu-i nicio unitate. Ne tot pândesc hainii, ne dușmănesc externii, ne picura otravă și se-nvrăjbesc internii, nu-i tihnă-n nicio casă, nici la palat nu-i tihna, degeaba curg urale, nu-i stare de odihnă. Suntem ca-ntr-un asediu: noi ne pândim pe noi și pretutindeni parcă mocnește un război. Odinioară mandre treceau oștiri române și se
SE PREGĂTEȘTE NEAMUL de DORA PASCU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1480396399.html [Corola-blog/BlogPost/372977_a_374306]
-
ceață, iar cantul sună-anemic și plin de falsitate, degeaba bat alămuri, nu-i nicio unitate. Ne tot pândesc hainii, ne dușmănesc externii, ne picura otravă și se-nvrăjbesc internii, nu-i tihnă-n nicio casă, nici la palat nu-i tihna, degeaba curg urale, nu-i stare de odihnă. Suntem ca-ntr-un asediu: noi ne pândim pe noi și pretutindeni parcă mocnește un război. Odinioară mandre treceau oștiri române și se-nfrățeau de drag cătanele bătrâne. Acum e-un simulacru
SE PREGĂTEȘTE NEAMUL de DORA PASCU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1480396399.html [Corola-blog/BlogPost/372977_a_374306]
-
în spiritualitatea comunitară română. Pentru cei care cunosc puțin această formă de manifestare a monahismului, trebuie să amintim că isihasmul reprezintă o tradiție creștină ascetică din secolele IV și V. Cuvântul “isihasm” este de origine greacă și înseamnă tăcere, pace tihnă, și concentrare interioară. Ca manifestare spirituală și teologică, isihasmul nu se organizează decât spre secolele XIII-XIV, prin “însușirea rugăciunii lui Iisus, ca metodă de concentrare și pace interioară în care inima înțelege și se deschide spre Dumnezeu” . Practica isihasmului se
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
de a trăi isihasmul românesc și are originalitatea în faptul că “sihaștrii” români, ca și un foarte mare număr de călugări, nu s-au izolat niciodată de lume sau de natura înconjurătoare. Este adevărat că au căutat totdeauna liniștea și tihna, dar nu pentru a fugi de lume, ci animați de dorința de a-și redobândi pacea și liniștea interioară. Locurile geografice alese pentru meditația lor au fost printre cele mai frumoase posibile. Și, de aceea, numeroase pâraie, luminișuri sau munți
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
afirmă Fuego cu privire la noul său material discografic: „Mi-am propus prin acest album să vă ofer o clipă de sinceritate, o împletire de versuri și linii melodice așezate armonios, făurite pentru a readuce un moment de normalitate, de esență și tihnă. Trecând prin mai multe stări, momentele și imaginile pe care fiecare piesă, care ascunde-nlăuntrul său o poveste unică, le creează sunt un ceas de tăgadă în nebunia zilnică, o lumină sortită veșniciei în chip, inimă și gând, un foc nestins
O LACRIMA UN CANTEC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 by http://confluente.ro/O_lacrima_un_cantec_rodica_elena_lupu_1362838346.html [Corola-blog/BlogPost/345621_a_346950]
-
Eu nu sunt un tip care să își dorească să trăiască pe o insulă, undeva în afara societății, un însingurat. În România ești și obligat să te retragi, pentru că altfel nu ai cum să ajungi la o stare de minim echilibru, tihnă, pace. Fără asta scrisul este imposibil. Sigur, poate să fie și un scris din ăsta foarte urban, foarte nevrotic, foarte implicat în cotidian, dar nu e firea mea. Eu n-aș fi putut funcționa, după cum am văzut pe propria mea
Am primit în dar de la familia mea libertatea. Lucrul ăsta nu are preț pe lume by https://republica.ro/filip-florian-am-primit-in-dar-de-la-familia-mea-libertatea-lucrul-asta-nu-are-prec-pe-lume [Corola-blog/BlogPost/338341_a_339670]
-
așa că, Relu și Melu, traseră și câte un gât de votcă ca să le fie plăcerea deplină. Nici nu băgară în seamă privirea mustră- toare și cam pofticioasă a lui Nelu care se afla la volan. Cum mergeau ei așa în tihnă, la un moment dat Relu scoase un răget: Uăiii, uăiii, hîîî! Nelu frână brusc și spuse și el: uaaa, iar Melu, care picotea pe bancheta din spate, se dezmetici și spuse la rândul său: oalee! Într-adevăr, în dreapta lor, puțin
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1436864256.html [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ȘI TOAMNA, PRINȚESĂ, PLOUĂ CU ÎNGERI! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Prințesă, ce cauți la mine în suflet? Mă răscolești, îmi iei ș i tihna din cuget! Nu mai cutez ochii spre tine să-ndrept, Știrbă mi-i lancea, amorțit brațul drept. Stăpână, pe noroade și imperii, Femeie - mă farmeci, despot - mă sperii! Ți-am fost cavaler, prin brațele-mi scuturi Purtat-am, în vise
ŞI TOAMNA, PRINŢESĂ, PLOUĂ CU ÎNGERI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Si_toamna_printesa_ploua_cu_ingeri_.html [Corola-blog/BlogPost/364518_a_365847]
-
de soare, Îndreaptă Tu către noi. Miros de flori Miros de flori de câmp și smirnă Și glas de clopote cântând, Ce liniște! Ce pace divină! Călugării plutesc ca-n gând. Ecoul zbaterii din lume, Este oprit de zidul gros, Tihna o găsești anume, Sfatul este cu folos. Asceza o citești pe chipuri, Ce liniște! Ce bucurii! Bunătate fără margini, O-mpart cu toți, de-oriunde-ar fi. Psalmodieri se-aud ca-n taină, Multe binecuvântări, Mătănii, multă rugăciune, Zile senine și iertări
PENTRU CEI CE NU SUNT ACASĂ DE SFINTELE PAŞTI. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Adriana_tomoni_1397801540.html [Corola-blog/BlogPost/360246_a_361575]
-
IUBIRILE CARE NU MOR ! Polen se cerne ca din cer, Sub tei, ninsoarea aurie Încarcă locul cu mister Și sufletul cu bucurie . Clepsidra împiedicata-n mers Îndeamnă timpul la odihnă, Și pe polen se scrie vers, Și dragostea nu are tihnă. Cuvinte nu se mai rostesc, Nu se mai pierde energie, Doar ochii tainic se privesc Cu înțeles, în bucurie. Arcușul inimii vibrează, Luna dansează sub un nor, Îndrăgostiții toți visează, Doar, la iubiri care nu mor ! Virginia Vini POPESCU Alexandria
PĂCATUL PRIMĂVERII (VERSURI) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1408105677.html [Corola-blog/BlogPost/353121_a_354450]
-
Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1683 din 10 august 2015 Toate Articolele Autorului Parcă'i un deal peste nimicnicie, Sub el, un hău, în care timpul poartă Prinosul meu, ca zestre'n veșnicie Pe care iadu'n tihnă să-l împartă. Ca venetic, să mă împartă'n patru Repere pentru duse anorimpuri. Să-mi pună'n fiecare un jugastru Împrejmuit cu ghintuite paturi. Să ia tâlharii, primii, o ciosvârtă La fel cum vântul, hoinărind prin lume, Ia puful
DEAL PESTE NIMICNICIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1439201487.html [Corola-blog/BlogPost/340224_a_341553]
-
din zonă. E renovată de ceva vreme, e curată, liniștită, fără escavatoare și tranșee de la un capăt la altul, lipsită de petrecăreți dezorientați și vânzători de nimicuri inutile. Poți sta la masa solidă și te poți uita pe geam în tihnă, fără ca vreun om al străzii să-ți aducă aminte de după sticla rece că te afli în București și nu pe coasta de azur. Interiorul e cochet și plăcut, cu puține mese, oglinzi mari, care dau impresia de spațiu, iar la
bistro elegant, meniu bogat by http://www.zilesinopti.ro/articole/1692/mago-bistro-elegant-meniu-bogat [Corola-blog/BlogPost/99707_a_100999]
-
Mitică. De fiecare dată când venea vorba de sat, își mai amintea câte ceva, uimindu-mă cât de amănunțit îmi relata fapte petrecute cu mai bine de jumătate de veac în urmă. Mitică Sinu și-a lăsat consătenii să culeagă în tihnă roadele acelei toamne frumoase, a anului 1948, când a părăsit definitiv România, dar își amintește perfect de ei și luând pe rând neamurile, familiile de vază sau pe cele obișnuite, mi-a povestit despre fiecare. E mulțumit că fiica lui
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
PROZA LUI RADU IGNA, de Maria Daniela Pănăzan , publicat în Ediția nr. 2170 din 09 decembrie 2016. Omul și natura de Acasă Romanele scriitorului Radu Igna au un iz aparte. Le-am citit cu plăcere. În lumea acestora există răgazul, tihna. Se găsește un loc pentru tine, ca cititor, dar mai ales ca personaj, care devii de îndată ce pătrunzi în lumea satului. Te cuceresc locurile, apoi oamenii, care se mișcă în ritmul natural și țin de rânduială. În cronologia romanelor se observă
MARIA DANIELA PĂNĂZAN by http://confluente.ro/articole/maria_daniela_p%C4%83n%C4%83zan/canal [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
contemporan de mare finețe. Și peste toate, dacă ai cunoscut și omul din spatele scriitorului, îți ... Citește mai mult Omul și natura de AcasăRomanele scriitorului Radu Igna au un iz aparte. Le-am citit cu plăcere. În lumea acestora există răgazul, tihna. Se găsește un loc pentru tine, ca cititor, dar mai ales ca personaj, care devii de îndată ce pătrunzi în lumea satului. Te cuceresc locurile, apoi oamenii, care se mișcă în ritmul natural și țin de rânduială. În cronologia romanelor se observă
MARIA DANIELA PĂNĂZAN by http://confluente.ro/articole/maria_daniela_p%C4%83n%C4%83zan/canal [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
Îmi zvâcnea tâmpla dreaptă, cred că mi-a crescut iar tensiunea, deci eram într-o stare de rahat; rahat cu perje! Numai somnul lung mă vindecă de mahmureală, somnul și, la trezire, o berică nu prea rece, dar băută în tihnă. Dar tihnă uite că n-am, iar sună blestematul ăsta... Referință Bibliografică: Banii, ăștia..., lua-i-ar dracu ! George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 556, Anul II, 09 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate
BANII, ĂŞTIA..., LUA-I-AR DRACU ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Banii_astia_lua_i_ar_dracu_george_safir_1341883878.html [Corola-blog/BlogPost/341940_a_343269]
-
tâmpla dreaptă, cred că mi-a crescut iar tensiunea, deci eram într-o stare de rahat; rahat cu perje! Numai somnul lung mă vindecă de mahmureală, somnul și, la trezire, o berică nu prea rece, dar băută în tihnă. Dar tihnă uite că n-am, iar sună blestematul ăsta... Referință Bibliografică: Banii, ăștia..., lua-i-ar dracu ! George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 556, Anul II, 09 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate
BANII, ĂŞTIA..., LUA-I-AR DRACU ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Banii_astia_lua_i_ar_dracu_george_safir_1341883878.html [Corola-blog/BlogPost/341940_a_343269]
-
nu rădeam, și nu-mi venea a plânge,/ Parcă murisem, parcă mă nășteam,/ Când te priveam eternă, efemera.” (Sonet - Sub nori înstrăinați) Continuând, în același spirit: „Ușor ne trezim printre-n lumină/ Cu jarul pe buze, aducere-aminte/ Gustând dimineață și tihna deplină,/ Prea plini de simțiri, prea goliți de cuvinte.” (Goliți de cuvinte) Ceea ce este fascinant la poezia lui Daniel Ioniță este că aceasta nu este una a plecării de acasa (cu orice preț) către paranghelii poetice „globale”, ci este una
INSULA CUVINTELOR DE-ACASĂ de LUCIAN VASILESCU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Lucian_vasilescu_insula_cuvi_lucian_vasilescu_1384299073.html [Corola-blog/BlogPost/363178_a_364507]
-
prezent într-o carte compusă din capitole cu teme diverse, asemănătoare codrilor fremătați de vânturi care rezită, prin solidaritate, în fața furtunilor și prin umbră răcoritoare, în fața vremilor secetoase și toride. Temele diverse răspund întrebărilor diverse. Căutătorii de liniște vor găsi tihnă și pace, în timp ce iubitorii de frământare vor găsi motive de provocare, în paginile cântării de față. În general, ostenitorul lucrării își asumă munca de a fi adunat, pe raftul cărții, ca într-o cămară, rodul mai multor livezi, dar autoritatea
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478857574.html [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
cerul spre ele trimite. Cu ochii-n icoane, genunchii-n podele, Creștinii se roagă să scape de ele. Săgeata din ceruri mai rea-i decât boala, Că-n locul lovit, toată agoniseala Devine averii în grabă mormânt, Iar visul de tihnă se scurge-n pământ. Când groaznicul trăznet le clatină firea, Prin geamuri în grabă-și aruncă privirea Spre șura din curte, sau chiar la vecin Și cruce închină să scape de chin. Târziu când puterea urgiei slăbește, Iar toată corvoada
DIN NORII CEI MARI ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1429335241.html [Corola-blog/BlogPost/353903_a_355232]
-
ochi megieșii întreabă: E liniște-n casă? Îi pace pe-afară? Răspuns nu așteaptă și-ntorc o țigară. Tac crâncen și doar mai privesc pe sub ploaie, Pârâul din poartă umflat de șuvoaie. În urmă îngână un Doamne ferește! Aproape de ziuă când tihna sporește, Se-ntorc pe la case, se bagă în pat, Pe haturi muiate nu-i loc de arat. Abia mai târziu vor ieși prin ogradă, Cătând pe la grajduri și șură să vadă, De-n timpul urgiei ceva s-a stricat, Sau
DIN NORII CEI MARI ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1429335241.html [Corola-blog/BlogPost/353903_a_355232]
-
văpaie? De ce cu dărnicie-mi dai durere multă? De ce-ai ales cu doru-ți să mă nimicești? De ce gonit mi-e sufletul făr' de odihnă? De ce numai cu vise efemere mă hrănești? De ce prin gând îmi umbli să n-am tihnă? Tu, dorule nebun, ce gemi și nu știi glăsui Mai lasă-mă și fugi peste al timpului hotar, Poți lua cu tine tot ceea ce aș putea iubi Și fugi și tu, de tine să nu mai am habar! Autor Angela
DORUL MEU NU ARE MILĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1467800425.html [Corola-blog/BlogPost/375709_a_377038]