KorAP: Find »[drukola/base=tilișcă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

134 matches

Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683

study of the worldview can be relevant for the general (monographic) analysis of a social group, in completing the social and economic data about that group. Studiul de față încearcă o evaluare a viziunii despre lumea sătenilor din satul pastoral Tilișca (Mărginimea Sibiului), prin aplicarea unui chestionar paremiologic în legătură cu orientările de valoare ale localnicilor. Chestionarul amintit (elaborat de profesorul Gheorghiță Geană, 1987/2000) este constituit din 42 de perechi de proverbe, puse în antiteză, astfel încât ele să poată oferi o caracterizare

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
din 42 de perechi de proverbe, puse în antiteză, astfel încât ele să poată oferi o caracterizare a „ethosului” (sistemul de valori) românesc tradițional. Am folosit acest chestionar ca o adaptare vernaculară (constând în locuțiuni cunoscute în aria etnografică a satului Tilișca) a schemei conceptuale propuse de Florence Kluckhohn (1967) privind probleme umane de bază și cu „soluțiile-tip” (ca orientări valorice „dominante” și „variabile”) date acestora în diversele culturi. Cadrul teoretic al studiului viziunii despre lume Într-un studiu din 1951

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
în câteva sate din Munții Apuseni) a fost considerat o posibilă bază de cercetare comparativă, în relație cu anchetele similare întreprinse de Eugene P. Banks în Iugoslavia și Zdenek Salzaman (cf. Geană, 2005, 186). Considerații preliminare despre ancheta paremiologică de la Tilișca Pe un asemenea temei teoretic, am aplicat chestionarul paremiologic (vezi anexa) pe un eșantion de 56 de persoane (29 de bărbați, 27 de femei, cu vârste cuprinse între 17 și 87 ani) (în anexă apar numele, genul și vârsta fiecărui

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
vârste cuprinse între 17 și 87 ani) (în anexă apar numele, genul și vârsta fiecărui respondent). Respondenții chestionarului de față reprezintă un număr de 35 din cele 50 de grupuri patronimice examinate mai sus, la nivelul structurilor de rudenie de la Tilișca. În tabelele următoare sunt indicate răspunsurile primite în dreptul fiecărui item, cu precizarea celor trei opțiuni ale interlocutorilor („A” = primul proverb, trecut în partea dreaptă a chestionarului; „C” = al doilea proverb, opus celui dintâi și trecut în partea stângă a chestionarului

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
11 B; 35 C 27: 12 A; 5 B; 39C 36: 38 A; 5 B; 13 C 45: 21 A; 3 B; 2 C Este de presupus că răspunsurile primite pot într-adevăr reflecta ceva din „filozofia populară” a satului Tilișca, din perspectiva opțiunii „dominante” a localnicilor pentru unul sau altul dintre proverbele enunțate. Pentru moment, să încercăm să grupăm proverbele pe categorii de analiză, în vederea corelării acestor categorii cu „problemele umane” și „tipurile de soluții” definite de F. Kluckhohn. O

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
timp”, atitudinea „activă” sau „autoinstruirea” trimit la problema „tipului de personalitate”, iar „viețuirea socială” relevă problema „tipului de relaționare interumană”. Datele obținute de noi prin aplicarea chestionarului de proverbe conțin așadar o informație relevantă pentru caracterizarea viziunii despe lume de la Tilișca de o manieră nuanțată prin „varianța” răspunsurilor primite, atât la nivelul vernacular al fiecărei perechi de locuțiuni, cât și la nivelul teoretic al categoriilor de analiză a sistemului local de valori. Analiza răspunsurilor la chestionar din perspectiva „problemelor umane de

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
2 O); 2 C (2 O) Tabelul de față exprimă limitele între care tilișcanii concep o posibilitate și o nevoie de previziune în activitățile umane, precum și „parametrii” culturali a ceea ce am numit „bioritmul” local. „Predictabilitatea” nu pare a fi la Tilișca o capacitate a omului; se crede în general (și mai ales printre tineri) în „augurii” acțiunilor umane (1), însă femeile arată aici prudență. Dacă nevoia de certitudine este echilibrată de încrederea în buna finalitate a activităților umane (2), într-o

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
43: 17 A (8 ∆; 9 O); 3 B (1 ∆; 2 O); 7 C (4 ∆; 3 O) 43: 5 A (1 ∆, 4 O); 0 B; 0 C Ultimul dintre tabele se concentrează asupra unor aspecte de „socialitate” din viața sătenilor de la Tilișca, la nivelul relaționării de tip parental. Orientarea generală a localnicilor este și în această privință fluctuantă; inițial, majoritatea interlocutorilor (însă o majoritate predominant feminină și fără o mare susținere printre „tineri”) atribuie banilor o însemnătate mai mare decât rudelor (5

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
56 de persoane (orientări privite într-o relație conceptuală cu „problemele umane de bază” după F. Kluckhohn), suntem interesați de relevanța „contextuală” a unei asemenea „viziuni despre lume” cu referire la datele de ordin social și economic despre comunitatea de la Tilișca. Conformismul (16) în raport cu o societate ce „corupe” individul (7), în fața căreia nu te poți confesa (32), sugerează puterea de influență a rețelelor locale de rudenie sau a structurilor de învecinare sătești. Nu întâmplător, probabil, sunt cultivate la Tilișca o seamă

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
comunitatea de la Tilișca. Conformismul (16) în raport cu o societate ce „corupe” individul (7), în fața căreia nu te poți confesa (32), sugerează puterea de influență a rețelelor locale de rudenie sau a structurilor de învecinare sătești. Nu întâmplător, probabil, sunt cultivate la Tilișca o seamă de valori ce denotă posibilitatea omului de a-și controla destinul (6, 9, 36), de a avea inițiativă în raport cu divinitatea (38), de a-și „folosi” norocul (18, 22) etc. Un asemenea „ethos” (efectiv, nu doar proiectiv) al individualității

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
mod de viață socială controlat sau dependent de rude. Este de presupus că acest sistem de valori (reflectând opțiuni comportamentale ale societății actuale) este responsabil de fenomenul de „fragmentare genealogică” constatat de noi la nivelul celor mai multe dintre grupurile patronimice de la Tilișca. Opțiunile „temporale” pentru planificare (15, 23) sau meticulozitate (25, 26) pot fi corelate, în același plan al organizării sociale, cu transmiterea prenumelui tatălui către primogenitură (mai ales), un fenomen pe care l-am explicat ca „preocupare succesorală” printre neamurile tilișcane

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
căsătoriilor exogame identificate în teren este aproape identic între cele două genuri (158 de cazuri la bărbați, 151 la femei). Mai curând, diferențele de opinie dintre bărbați și femei pot fi corelate cu datele de ordin economic despre comunitatea de la Tilișca, unde (după cum am văzut) din 774 de persoane avute în vedere, nu mai puțin de 223 sunt femei „casnice”. O asemenea autodefinire „ocupațională” conturează desigur importanța femeilor în economia domestică locală (chiar dacă aceasta nu este recunoscută ca „încadrare oficială” în

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
domestică locală (chiar dacă aceasta nu este recunoscută ca „încadrare oficială” în muncă), ceea ce conferă o semnificație „privată” opțiunilor feminine pentru valori „morale” sau „supranaturale” sau pentru cele privind natura umană „ereditară” sau „introvertită”. Tot în relație cu structura economică de la Tilișca pot fi înțelese și unele dintre orientările valorice locale din planul „tipului de activitate”. Am constatat în acest sens caracterul de „economie dominantă” pe care îl are oieritul în viața localnicilor, ținând seama de cei 95 de proprietari de turme

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
a 56 de persoane dintr-o comunitate de 1 517 locuitori, constă în alegerea unor respondenți care să reprezinte cât mai multe dintre grupurile patronimice examinate la începutul anchetei noastre. Din acest punct de vedere, studiul „viziunii despre lume” la Tilișca urmează datele obținute prin analiza structurilor sociale și economice locale (Constantin, 2006), oferind o nouă bază de interpretare pentru lucrarea noastră. Gradul de „acuratețe” al testului paremiologic se constituie atunci în urma concluziilor secțiunilor anterioare. La începutul prezentării anchetei asupra „orientărilor

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
La începutul prezentării anchetei asupra „orientărilor de valoare” a sătenilor tilișcani, am presupus că răspunsurile primite la chestionar vor reflecta într-o anumită măsură „filozofia populară” locală. Cum „itemii” chestionarului sunt alcătuiți din formule vernaculare (cele mai multe recunoscute ca atare la Tilișca), rezultă că și opțiunile localnicilor în legătură cu aceste formule nu sunt simple păreri despre „adevărul” unuia sau al altuia dintre proverbe, ci expresia unor experiențe de viață, a unui „ethos” colectiv. Fără îndoială, explorarea unei asemenea „protofilozofii” țărănești ar fi întru

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
asemenea investigație. În ceea ce ne privește, ne-am propus ca, printr-o secțiune despre viziunea tilișcanilor asupra lumii, să confruntăm informația „structurală” despre „neamuri” și „ocupații” cu niște date „suprastructurale”, ținând (cum am arătat) de tradiția orală sau folclorul de la Tilișca, și nu atât de un registru instituțional ori de un repertoriu utilitar de comportament. Probabil că am fi putut începe studiul nostru (monografic) al comunității tilișcane cu ancheta paremiologică; în nici un caz nu am fi putut însă reduce studiul în

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
să punem față în față „sistemul de valori” al localnicilor cu fenomene sau instituții precum „fragmentarea genealogică”, „preocuparea succesorală”, „patternurile de reședință”, „economia domestică”, „economia dominantă”. Am fost interesați astfel de verificarea propriilor constatări în legătură cu organizarea socială și economică de la Tilișca, întrebând pe săteni - într-un limbaj popular, de această dată - despre cum văd ei înșiși „configurația” satului lor. Bibliografie Constantin, Marin. (2006). Înțelegerea cultural-antropologică a comunităților sătești din România. Excurs metodologic și conceptual cu referire specială la satul Tilișca (județul

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
de la Tilișca, întrebând pe săteni - într-un limbaj popular, de această dată - despre cum văd ei înșiși „configurația” satului lor. Bibliografie Constantin, Marin. (2006). Înțelegerea cultural-antropologică a comunităților sătești din România. Excurs metodologic și conceptual cu referire specială la satul Tilișca (județul Sibiu). Teză de doctorat, Facultatea de Filozofie a Universității din București. Geană, Gheorghiță. (1987). Testări paremiologice în trei sate din Vrancea. Viitorul social. Revistă de sociologie și științe politice, LXXX, septembrie-octombrie, 442-451. Geană, Gheorghiță. (2000). Proverb and exploration. Essay

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400

și DÎmbovicioara-(Județul Argeș), Armeniș, Obreja, Corașova, Bozovici, Mehadia și Cornereva- (Județul Caraș Severin), Pietroșița, Polovraci, Baia de Fier, Novaci, Runcu, Petișani, Tismana și Bumbești, Jiu(Județul Gorj), Costești și Sarmisegetusa- (Județul Hunedoara), Ieșelnița(Județul Mehedinți), Poiana Sibiului, Rășinari, Sibiel, Tilișca, Cisnădioara(Județul Sibiu), CÎineni Mari, Malaia, Voineasa, Costești și Văideeni - (Județul Vâlcea), precum și a acelora, care după 1990, În procesul de liberalizare a activităților economice au apărut ca destinații turistice prin numeroasele pensiuni turistice rurale și agroturistice care si-au

Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
etc); muzee și colecții muzeale (de istorie, etnografie, tehnică populară etc.)minunatele vetre folclorice cum ar fi cele din zona: Mărginimii Sibiului (cu localitățile: Boița, Fântânele, Galeș, Gura Râului, Jina, Orlat, Poiana Sibiului, Poplaca, Rășinari, Râu Sadului, Săliște, Sadu, Sibiel, Tilișca, etc.), Gorjului, Muscelului (CÎmplung-Rucăr), Vâlcea, Mehedinți, Caraș-Severin, Brașov etc.; a numeroaselor festivaluri interjudețene cum ar fi cele de la Novaci, Vaideeni, Herculane, Padeș etc. și nu În ultimul rînd, elemente ale civilizației contemporane, formate din construcții de diverse tipuri (baraje, obiective

Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
azi) și Tibiscum (Caransebeș, Caraș-Severin), Polovragi (Gorj), Dealul Bolii - Bănița, Piatra Roșie (Luncani) - Boșorod, Sarmisegetusa de la Grădiștea Muncelului, Cetățuia, Costești, Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă - Orăștioara de Sus (Hunedoara); Ilovăț și Orșova (Mehedinți), Arpașul de Sus, Racovița, Talmaciu și Tilișca (Sibiu). Fără a prezenta toate așezările dacice descoperite, amintim doar pe cele de la Feldioara, Voila, Vulcani și Zărnești (Brașov), Moroeni și Pucheni (DÎmbovița) etc. Pe teritoriul Carpaților Meridionali se află numeroase obiective ce amintesc de civilizația romană și care sunt

Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
românilor, Ioan Lupaș (1880-1968), Andrei Oțetea (1894-1977), Ioan Moga (1902-1950), Mihail Macre, Onisfor Ghibu (1883-1976) istorici , Ioan Picu Pătruț țăran autodidact, autor a peste 3000 de manuscrise și miniaturi, Dionisie Romano (1806-1873) fondator și președinte de onoare al Bibliotecii Academiei Române; Tilișca - Astron Florian (1805-1887) luptător pașoptist și V. Dobrian, (județul Sibiu) etc. La o mare parte din aceste personalități În semn de adîncă recunoștință leau fost ridicate busturi și statui, depuse plăci comemorative, sau au fost amenajate case memoriale etc. Numărul

Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
etnografie cu piese de oierit, Rășinari - muzeul Octavian Goga, Săliște - Sat Galeș - o originală casă țărănească din zonă, cu o stînă tipică cu tot inventarul ei amenajat În curte, Sibiel - Săliște - colecție de pictură pe sticlă, Tălmaciu - Băița - muzeu sătesc, Tilișca - sat Rod - expoziție muzeală V. Dobrian, Turnu Roșu - muzeu sătesc ce expune date despre prima școală românească de aici, cu o vechime de peste 300 de ani, (județul Sibiu); Horezu - muzeul ceramicii de Hurez, muzeul „Galeriile de Artă” și muzeul mănăstirii

Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
și Rucăr (Argeș); Șirnea, Fundata și Bran (Brașov); Cornereva și Turnu Ruinei, satul Borlova (Caraș-Severin); Moroeni (DÎmbovița); Tismana, Pestișani - sat Hobița, Padeș, Cloșani și Bumbești-Jiu - sat Curtișoara (Gorj); Isverna și Ponoarele (Mehedinți); Săliștesat Sibiel, Jina, Poiana Sibiului, Rășinari, Râul Sadului, Tilișca, Tălmaciu - sat Băița (Sibiu); Horezu, Ciunget și Vaideeni (VÎlcea). Construcțiile din epoca noastră, fie că sunt baraje hidrotehnice și lacuri de acumulare, construcții social-culturale, mari complexe comerciale etc. Îmbogățesc În mod continuu zestrea resurselor turistice ale Carpaților Meridionali. De fapt

Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
un motel, 3 cabane, 33 case de vacanță, 2 apartamente În regim turistic), Azuga (4 hoteluri de schi, 6 hosteluri, 15 vile și 17 pensiuni), Județul Prahova; Păltiniș (2 hosteluri, 6 vile, 2 cabane și 8 pensiuni), Rășinari (14 pensiuni), Tilișca (2 pensiuni), Râul Sadului (3 pensiuni), Gura Râului (1 hotel, 2 cabane și 16 pensiuni), Sadu (7 pensiuni), Orlat (3 pensiuni), Cârta (3 pensiuni), Tălmaciu (3 pensiuni), Tălmăcel (4 pensiuni), Jina, Miercurea Sibiului și Poplaca (cu câte o pensiune), Nucet

Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]