419 matches
-
este însoțit de dovada achitării taxei judiciare de timbru și în măsura în care aceasta nu se regăsește nici la dosarul cauzei, obligația timbrării cererii îndeplinindu-se anticipat, înțelegem să invocăm excepția nulității cererii de chemare în judecată pentru lipsa timbrării, pe care vă solicităm să o admiteți și să dispuneți anularea cererii de chemare în judecată, în situația în care reclamanta nu face dovada îndeplinirii acestei obligații. Cu privire la acest aspect, și Curtea Constituțională a reținut că, atunci când
SENTINȚA CIVILĂ nr. 59 din 24 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/277526]
-
pe care vă solicităm să o admiteți și să dispuneți anularea cererii de chemare în judecată, în situația în care reclamanta nu face dovada îndeplinirii acestei obligații. Cu privire la acest aspect, și Curtea Constituțională a reținut că, atunci când timbrarea acțiunii este o cerință imperativă a legii, judecătorul nu poate soluționa o cerere fără a constata în prealabil valabilitatea efectuării plății taxei de timbru aferente valorii obiectului cererii de chemare în judecată (Decizia nr. 144 din 7 martie 2013, publicată
SENTINȚA CIVILĂ nr. 59 din 24 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/277526]
-
COMUNICAT din 8 august 2025 privind timbrarea cererii prin care creditorul unei obligații de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin alte persoane decât debitorul, solicită stabilirea sumei definitive datorate de către debitor, cu titlu de penalități de întârziere EMITENT ÎNALTA
COMUNICAT din 8 august 2025 () [Corola-llms4eu/Law/273271]
-
Nr. de înregistrare a sesizării: 1692/1/2025 Data înregistrării sesizării: 08.08.2025 Conținutul sesizării: Interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1, art. 3 alin. (1), art. 10 și art. 27 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ceea ce privește timbrarea cererilor formulate în temeiul dispozițiilor art. 906 alin. (4) din C. proc. civ., prin care creditorul unei obligații de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin alte persoane decât debitorul, solicită stabilirea sumei definitive
COMUNICAT din 8 august 2025 () [Corola-llms4eu/Law/273271]
-
acordate judecătorilor și procurorilor, precum și la modul în care se stabilește răspunderea judecătorilor. ... 4. Revenind la procedura regularizării cererii de chemare în judecată, critică faptul că se găsesc mereu motive de anulare a acestei cereri, ca, de exemplu, lipsa timbrării, autorul excepției exprimându-și nemulțumirea și cu privire la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Solicită, în final, abrogarea (constatarea neconstituționalității) prevederilor art. 200 alin. (3) și (4) și ale art. 194-197 din Codul
DECIZIA nr. 159 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273339]
-
pe cale judecătorească în mod gratuit. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor judiciare de timbru, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. În cadrul mecanismului statului, funcția de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale
DECIZIA nr. 182 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273423]
-
îndeplinește celelalte obligații puse în sarcina sa, printre acestea fiind și semnarea cererii de chemare în judecată, cererea poate fi anulată în condițiile art. 196 din Codul de procedură civilă. ... 40. În concluzie, neîndeplinirea celor două obligații - semnarea cererii și timbrarea acesteia - are aceeași sancțiune, respectiv nulitatea cererii, dar îndeplinirea uneia dintre ele nu complinește neîndeplinirea celeilalte. ... 41. Astfel, dacă o cerere a fost timbrată corespunzător, dar nu a fost semnată de către parte, ar trebui să se dispună anularea cererii
DECIZIA nr. 22 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270008]
-
Genealogie și Sigilografie a Academiei Române (Filiala Iași) cât și a beneficiarului medaliei, Universitatea „Al. I. Cuza”. După cum arătam mai sus, probleme în legătură cu receptarea mesajului ridică și modul în care este realizată stema Universității pe medalia din 2010 (fig 62av). Dacă timbrarea stemei cu cifra 150 comunică un mesaj clar și pentru neinițiații în heraldică, scutul în sine, încărcat excesiv pe medalie prin adăugare de semne pe lângă reprezentările inițiale de către sculptorul-gravor, nu mai este posibil de înțeles. Altfel spus, una este înțelegerea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Genealogie și Sigilografie a Academiei Române (Filiala Iași) cât și a beneficiarului medaliei, Universitatea „Al. I. Cuza”. După cum arătăm mai sus, probleme în legătură cu receptarea mesajului ridică și modul în care este realizată stema Universității pe medalia din 2010 (fig 62av). Dacă timbrarea stemei cu cifră 150 comunica un mesaj clar și pentru neinițiații în heraldica, scutul în sine, încărcat excesiv pe medalie prin adăugare de semne pe langă reprezentările inițiale de către sculptorul-gravor, nu mai este posibil de înțeles. Altfel spus, una este
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
serialul de la ora 24.00 „Vrâncioaia fierbinte“ - că „Moldova n-a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea și nu este a noastră, ci a urmașilor urmașilor...“. Tribunalul i-a admis omului cererea, care trebuie să specifice, pentru timbrare, „valoarea“ locului de unde scriu și eu acum. În fond, reclamația personajului nostru nu sare din normalitate cu absolut nimic. Pentru că a devenit banal ca diverși cetățeni la costum negru lucios și insignă, alături de doamne cu coafuri-abajur și privire studiată să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
instanței în raport cu venitul net al reclamantului. În cazurile în care cererea de divorț se întemeiază pe motivul că soțul pîrît suferă de alienație mintală cronică sau de debilitate mintală cronică ori este declarat dispărut prin hotărîre judecătorească definitivă, taxa de timbrare este de 500 lei. În cazul împăcării soților sau al retragerii cererii de divorț în tot cursul judecății se va restitui jumătate din taxa de timbru la cererea celui care a plătit-o. Dreptul de a cere restituirea se stinge
HOTĂRÎRE nr. 1295 din 13 decembrie 1990 privind taxele de timbru pentru acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi asupra actelor de notariat şi a serviciilor prestate de acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107413_a_108742]
-
de impozit pe profit sînt obligate să specifice în scris cuantumul sumei contestate. Taxa de timbru se achită anticipat. Nerespectarea acestei obligații duce la neluarea în considerare a contestației. În acest caz, organul fiscal face cunoscut agentului economic obligația de timbrare a contestației, iar termenul de soluționare curge de la data prezentării dovezii plății taxei de timbru. În situația admiterii integrale sau parțiale a contestației, taxa de timbru se restituie integral sau proporțional cu reducerea sumei contestate. 5. În cazul nedeclararii profitului
INSTRUCŢIUNI nr. 3614 din 26 aprilie 1991 privind tehnica de calcul al impozitului pe profit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108110_a_109439]
-
146/1997 și ale art. 3 alin. (2) din Ordonanță Guvernului nr. 32/1995, invocarea celorlalte texte fiind lipsită de concludenta. Exprimându-și opinia instanță judecătorească observa că nici un text constituțional nu prevede gratuitatea justiției; așadar regulă este cea a timbrării acțiunilor în justiție. Dimpotrivă, taxa de timbru reprezintă o modalitate de acoperire în parte a cheltuielilor pe care le implică serviciul public al justiției. În fine, instanța precizează că, potrivit art. 274 din Codul de procedură civilă, cheltuielile de judecată
DECIZIE nr. 211 din 7 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 3 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată şi modificată prin Legea nr. 106/1995 şi ulterior modificată şi completată prin Legea nr. 123/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127292_a_128621]
-
75/1997, nr. 146/1997, nr. 148/1997, nr. 55/1999 și nr. 82/1999, arătându-se că art. 21 din Constituție nu cuprinde prevederi ce ar putea fi interpretate în sensul gratuității actului de justiție; regulă fiind cea a timbrării acțiunilor, excepțiile sunt posibile numai dacă sunt stabilite de legiuitor. Se mai arată că taxa de timbru este o modalitate de acoperire a cheltuielilor pe care le implică serviciul public al justiției. Se precizează, de asemenea, ca, avansând prin plata
DECIZIE nr. 211 din 7 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 3 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată şi modificată prin Legea nr. 106/1995 şi ulterior modificată şi completată prin Legea nr. 123/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127292_a_128621]
-
contribuie prin impozite și taxe la cheltuielile publice și, tot astfel, că obligația respectivă are în vedere și stăvilirea unor abuzuri care s-ar putea comite în exercitarea dreptului de acces la justiție, daca orice sesizare ar fi scutită de timbrare. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise ale Ministerului Finanțelor, dispozițiile criticate, raportate la prevederile Constituției
DECIZIE nr. 211 din 7 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 3 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată şi modificată prin Legea nr. 106/1995 şi ulterior modificată şi completată prin Legea nr. 123/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127292_a_128621]
-
De altfel, în procesul civil contribuția justițiabilului, prin avansarea unei părți din aceste cheltuieli, poate fi recuperată, în temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, de la partea care cade în pretenții. Prin urmare, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Pentru identitate de rațiune timbrul judiciar nu poate avea altă semnificație și nu poate conduce la alte consecințe decât cele existente în cazul taxei de timbru. În acest
DECIZIE nr. 211 din 7 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 3 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată şi modificată prin Legea nr. 106/1995 şi ulterior modificată şi completată prin Legea nr. 123/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127292_a_128621]
-
trebuie respinsă, întrucat reglementarea prevăzută la art. 24 din Legea nr. 146/1997 este o soluție de tradiție a legislației fiscale din țara noastră și de aplicabilitate generală pentru cei care prestează servicii supuse taxelor de timbru. Nerestituirea sumelor reprezentând timbrarea incompletă a cererii este menită să determine părțile interesate la evaluarea corectă a obiectului cererilor și acțiunilor adresate justiției și la timbrarea corespunzătoare, în caz contrar putând interveni sancțiunea anulării acestora. Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere
DECIZIE nr. 124 din 28 septembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126252_a_127581]
-
țara noastră și de aplicabilitate generală pentru cei care prestează servicii supuse taxelor de timbru. Nerestituirea sumelor reprezentând timbrarea incompletă a cererii este menită să determine părțile interesate la evaluarea corectă a obiectului cererilor și acțiunilor adresate justiției și la timbrarea corespunzătoare, în caz contrar putând interveni sancțiunea anulării acestora. Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legale criticate, raportate
DECIZIE nr. 124 din 28 septembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126252_a_127581]
-
acoperirea cheltuielilor acestora. De altfel contribuția justițiabilului, prin avansarea unei părți din aceste cheltuieli, poate fi recuperată, în temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, de la partea care cade în pretenții. Prin urmare, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. În acest sens urmează să se rețină considerentele mai multor decizii, precum: Decizia nr. 7 din 2 martie 1993, rămasă definitivă prin Decizia nr. 39 din 7 iulie
DECIZIE nr. 198 din 23 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126580_a_127909]
-
teritoriale", alin. 30.07 "Alte cheltuieli autorizate prin dispozițiile legale". Articolul 32 În categoria cheltuielilor prevăzute la art. 31 se cuprind cheltuielile privind: sortarea, conservarea, manipularea, transportarea, expertizarea, licitațiile, publicitatea, dezmembrarea, distrugerea, restituirea sumelor încasate greșit sau fără bază legală, timbrarea, precum și alte cheltuieli legate de activitatea de evaluare și valorificare a bunurilor intrate în proprietatea privată a statului. Se cuprind în categoria acestor cheltuieli și cele efectuate de deținător cu bunurile confiscate până la intrarea în proprietatea privată a statului, în
METODOLOGIE din 29 decembrie 1999 privind introducerea în circuitul economic de către unităţile autorităţii vamale a bunurilor şi mărfurilor intrate în proprietatea privată a statului, care îndeplinesc condiţiile de valorificare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126561_a_127890]
-
cuvântul în fond. Elisabeta Pârcălabu și Dumitru Pârcălabu solicită admiterea excepției, iar celelalte părți prezente solicită respingerea acesteia. Reprezentantul Ministerului Public solicită, de asemenea, respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând că aceasta este nemotivata și, în plus, pe fond, neîntemeiată, deoarece timbrarea cu suma fixă a cererii de raport al donațiilor nu constituie o problemă de constituționalitate, ci una de opțiune a legiuitorului. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 16 iunie 1999, pronunțată în Dosarul
DECIZIE nr. 183 din 16 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 30/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127001_a_128330]
-
privind taxele judiciare de timbru, modificată și completată prin Ordonanță Guvernului nr. 30/1999 , excepție ridicată de Sofia Popescu într-o cauză având ca obiect ieșirea din indiviziune și partajarea unei suprafețe de teren. În motivarea excepției se susține "greșită timbrare a capătului de cerere prin care se solicită raportarea de către parata, la masa de partaj, a suprafeței de 1 ha teren", în sensul că acest capăt de cerere ar trebui timbrat la valoare. Deși autorul excepției nu a indicat în fața
DECIZIE nr. 183 din 16 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 30/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127001_a_128330]
-
la art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și la Declarația Universală a Drepturilor Omului. Exprimându-și opinia, instanța de judecată apreciază că excepția privește prevederile art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 referitoare la timbrarea cu suma fixă a cererii de raport al donațiilor. Se considera că excepția este nefondată, deoarece "cererea de raport nu reprezintă o revendicare a bunurilor ce se solicită a fi raportate, ci întregirea masei de bunuri ce revin, prin lege
DECIZIE nr. 183 din 16 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 30/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127001_a_128330]
-
fie considerat gratuit. Art. 21 din legea fundamentală nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat că persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regulă este aceea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Taxa de timbru este o modalitate de acoperire, în parte, a cheltuielilor pe care le implică serviciul public al justiției. În cauză, având în vedere modicitatea sumei stabilite
DECIZIE nr. 183 din 16 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 30/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127001_a_128330]
-
liber la justiție. Examinând această susținere, Curtea constată că textul constituțional invocat, potrivit căruia "Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime", nu prevede gratuitatea justiției. Prin urmare, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile existând numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Taxa de timbru este o modalitate de acoperire în parte a cheltuielilor pe care le implică serviciul public al justiției. Potrivit legii, contribuția justițiabilului, prin avansarea unei părți din
DECIZIE nr. 226 din 7 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi ale art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127125_a_128454]