200 matches
-
al romanului de dragoste, Bernard Iolanda, vital și de invidiat prin metamorfoza fiecăruia în parte, de fapt o (re)cunoaștere de sine mântuitoare. Bernard este în fine un om întreg, desprins de fantoma acelui corp bărbos în care trăise dezarmat, timorat de tot ce însemnase avansuri feminine. A trebuit să străbată patru mii de kilometri spre a-și lua în primire adevărata identitate. În nici un caz datorită paradisului furat, violat, infectat, posedat, dezvoltat, ambalat și vândut, ci propriului paradis sufletesc, spre
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și capabili să îi ofere liniște, alinare iubitoare ori de câte ori are nevoie de ea. Atașament anxios : Copilul este nesigur dacă părinții sunt disponibili să-i ofere ajutorul cânt sunt solicitați. Din cauza incertitudinii copilul trăiește teama de separare și tinde să fie timorat în manifestarea comportamentului de explorare a mediului său. Acest model este menținut de părinți care uneori sunt disponibili și dispuși să acorde ajutor și alteori nu. Amenințările cu bătaia și cu abandonul sunt folosite în creșterea și educarea lui. Acest
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
de potențialul risc al recidivei litiazice. Cartea vine să atragă atenția pacientului, și să amintească medicului că, spre deosebire de afecțiuni precum apendicita acută sau amigdalita acută, care odată rezolvate chirurgical nu mai recidivează, litiaza renală poate să reapară oricând. Suntem Încă timorați de vremuri și mentalități și nu prea am descoperit curajul să putem vorbi deschis unii cu ceilalți. Această carte Încearcă să “acopere” acest neajuns, Îmbunătățind comunicarea Între medic și pacient pe de-o parte, iar pe de altă parte, să
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
Mânăstirea Horezu. Toamna trecută am plecat cu două căruțe ale mânăstirii, cu doi frați călugări grăjdari la Râmnicu Vâlcea, să fac cumpărături pentru Postul Crăciunului: prune uscate, mere, zarzavaturi, cartofi, varză și altele. Deși trecuse frontul în Ardeal, lumea era timorată și puține prăvălii erau deschise. Era vineri spre amiază; la o prăvălie negustorul aștepta în ușă. Dau bună ziua. Negustorul mă poftește curtenitor în prăvălie. Înăuntru, o mulțime de saci și butoaie pline cu mărfuri: măsline, prune, cartofi, smochine. Întreb de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
grup de elevi de la Suceava sau Iași. Avusese nenorocul să-l cunoască pe Țurcanu în primele zile ale activității, când, abia câștigat de Securitate pentru planul reeducării, voia să își demonstreze sinceritatea și atașamentul față de cauza proletară. La Suceava, Țurcanu timorase sufletele celor slabi și fricoși; avea să-și desfășoare forțele la Pitești și la Gherla. Ibănescu avea atunci 17 ani. Alerga de colo până colo, ba în atelier, ba în dormitoare, ba la bucătărie, totdeauna cu pantalonii în vine și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nebuloasa atmosferă postrevoluționară, că ne amenințau mai mereu cu demiterea și rechemarea în țară pentru rațiuni absolut ridicole pentru noi, cei ce mai cunoscuserăm și anterior asemenea manifestări de prepotență; au fost însă și colegi care tremurau și erau vădit timorați în fața unor asemenea situații, gata mereu să încline balanța demnității în favoarea unor... favoruri imaginare; sau nu... Contactele dintre colegii mei și acești oaspeți ce aduceau mereu informații din țară, pe care le interpretau după bunul lor plac sau convingeri politice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
îndoaie) și slugarnic și să nu placă șefilor, ci incomod și cu demnitate; el trebuie să fie ca un comandant de navă căruia i se fixează unde să ajungă, dar el este cel care se află la timonă; hărțuiala negociatorului timorează; nu aranjamentul care sună frumos în conjunctura respectivă la modă, ci soluția stabilită cu efectele în perspectivă contează, iar aplauzele din context nu țin loc de lucru bine făcut care să răspundă intereselor perene. Din păcate, cu asemenea negociatori (inclusiv
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Jakarta i s-a încredințat, pe timpul mandatului meu de ambasador, și misiunea de a superviza spațiul Timor Leste, cu intenția de a stabili relații diplomatice și cu această țară. În anul 2003, am făcut schimb de Note Verbale cu omologul timorez de la Jakarta privind stabilirea de relații diplomatice între țările noastre, la nivel de ambasadă. Partea română a acționat în baza Decretului prezidențial nr.1027 din 12 decembrie 2002. Din acel moment, m-am preocupat și de relațiile dintre România și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
limba sau, mai bine spus, parcă l-ar fi transformat într-o statuie. Nici nu-ți dădeai seama dacă respiră sau nu. Tânărul domn, stimabilă domnișoară, sare din nou spontan Pribeagu, are o alergie ciudată la toamnă. Nicidecum nu este timorat de frumusețea dumneavoastră inegalabilă. De l-ați vedea vara, e un armăsar adevărat și plin de energie ca un iepuraș bezmetic. — Vai, mulțumesc, râde tânăra. Dar sunt sigur că tânărul domn... — Cristian... Cristian Vasile, se prezintă în sfârșit. — Ei, sunt
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
după proces unde ați fost dus? A doua zi după proces m-au pus în dubă și m-au dus la Târgu Mureș pentru reanchetare... Pe mama dracului, că n-a fost nimica, a fost doar o chestie ca să mă timoreze. Și știu că am stat singur în celulă la Securitate, nu mai era nimeni... Dup-aceea, când o sosit lotul de la Sibiu înapoi, m-o luat pe mine și m-o dus de la Securitate și ne-am întâlnit cu toții la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și m-am considerat fericit. L-am folosit în toate nopțile ce au urmat ... singurul necaz fiind că nu mă puteam dezbrăca ... nopțile devenise răcoroase. Bacalaureatul era organizat în localul fostului Liceu Ortodox de fete de pe Strada L.Catargiu. Eram timorat ... căci încă nu scăpasem de sentimentul de inferioritate al unui normalist față de liceeni. M-am bucurat că în programul afișat al desfășurării examenului nu figura matematica ... în schimb erau prevăzute limbile străine care aveau să mă coboare (latina 7, franceza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Înseamnă probabil că multora acesta le-a lipsit. Sau nu au realizat niciodată că le ieșea în cale. Chiar și faptul că faci diferența dintre șansă și nimic cere talent. Revin și spun: celor mai mulți dintre camarazii de generație, care mă timorau prin darurile lor spirituale la treizeci de ani, le-a lipsit curajul de a merge de partea norocului. E ca și cum ar fi avut de ales între dreapta și stânga și un fix negativ al minții i-a tras mereu spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
a prietenului meu. Pentru un om de știință mult timp neluat în seamă, chiar și un prim interviu de un sfert de ceas înseamnă ceva. Partea proastă la persoanele nedeprinse cu onorurile e că la primul interviu înșiră banalități, sunt timorate și nu spun ce-ar vrea să se știe cu adevărat despre ele. Vorbesc cum au văzut că vorbesc alții, degeaba. Dacă interviul e mai lung, de un ceas, două, până și-n cel mai cumpănit neluat în seamă biruie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
insistat profesorul -, iar dacă nu crezi că asta e o problemă, pune-l să spună sculptor.“ „Ia zi, mă, sculptor“, l-a luat cu binișorul tatăl Popescu pe fiul Popescu, de îndată ce au ajuns acasă și nu avea cine să-l timoreze pe mititel. „Scluptor, scluptor, scluptor, scluptor“, a repetat foarte sigur de el băiatul. „Mda - a conchis artistul -, e ceva aici. Ia să mergem noi la un nenea doctor.“ Medicul defectolog l-a pus pe Florinel să spună și să scrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Ibrăileanu, pe Iorga, pe Călinescu nu aveți imaginea de sus a omului deosebit. Poate acesta este un mare avantaj, că aveți curaj să vă luptați cu oricine, căci de i-ați fi auzit și intuit mai de aprope ați fi timorați. Fără ei zburați sus, și e bine așa. N-aveți idoli, n-aveți frîne, n-aveți cenzuri. P.S. Să nu iei în nume de rău ceea ce ți-am spus. M-am confesat unui tînăr în care am încredere. îți urez
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
acum înainte să dea încă și mai mulți bani, iar țări care au fost net beneficiare se tem că milioanele lor vor fi „sifonate” spre Est. O altă îngrijorare mai sensibilă este aceea a migrației forței de muncă. Vest-europenii sunt timorați de „invazia” străinilor din estul Europei, dispuși să muncească din greu pentru salarii mai mici decât localnicii pe care îi lasă astfel fără locuri de muncă. Chiar înainte de a fi primiți în Uniunea Europeană, circa două milioane de români s-au dus
[Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
invizibili: nimeni nu i-a văzut la față, vii sau morți. Istoria postcomunistă a României Începea cu un mister. De aici, pasul este legitim spre concluzia că teroriștii nici n-ar fi existat, totul fiind o Înscenare menită să-i timoreze pe oameni și să legitimeze puterea instalată. Este o interpretare posibilă, dar greu de spus cât de adevărată. Rămâne tulburător faptul că, deși „asaltate“ de „teroriști“, fostul Comitet Central și Televiziunea, cele două puncte de comandă ale autorității revoluționare, n-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sunt monstruoși..." Am cules aceste citate dintr-un op onorabil, apărut la "Cartea Românească", semnat de lectorul bucureștean Iulian Costache. O lucrare serioasă documentată până-n exces, pusă limpede sub semnul echilibrului chiar dacă este redactată într-un stil prețios-universitar ce poate timora cititorul "de rând". Concluzionând: nimic nu-i nou sub soare. O filiație, o legătură intimă între contestările veacului XIX și cele din mileniul 3 nu se poate însă stabili decât forțând nota și recurgând abuziv, din rațiuni oratorice, la vorba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Înspăimântată de lungi persecuții. Nu e rar evreul fricos prin atavism și suspector de «goi» [= neevreu]”. Refăcând fișa clinică a neurasteniei „evreului colectiv” și cea a „evreului individual” Leiba, Călinescu decelează două tipuri calitativ diferite de frică. „Evreii normali sunt timorați În forme defensive, văităreți, acomodanți [...]. Zibal suferă de spaimă atavică și de teroare cronică de origine traumatică” <endnote id="(130, p. 496)"/>. De aici s-ar naște curajul ieșit din comun al hangiului evreu, care-l răpune pe argatul Gheorghe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
avusese curajul să vorbească fără înconjur și să spună răspicat că Ardealul este și trebuie să fie românesc, cu sau fără supărarea unora sau altora. Comparați acest discurs și pe acelea de la 1 Decembrie 1940, cu lamentabilele bâiguieli reticente și timorate din anii următori, și veți avea numaidecât în față deosebirea dintre felul cum vorbea conducătorul Legiunii, bizuindu-se pe întreaga suflare românească, și felul în care își puteau îngădui să vorbească cei doi Antonești, temători pentru situația lor - și veți
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ministrul de Interne și prefectul Poliției Capitalei, fiind înlocuit cu generalul Emanoil Leoveanu. Acesta a funcționat în perioada 24 ianuarie-1 decembrie 1941 și a avut misiunea de reorganizare și reprofesionalizare a personalului D.G.P., afectat de măsurile inițiate de legionari și timorat de amenințările cu represalii. Alături de Leoveanu au activat generalul Radu Gherghe, în calitate de prefect al Poliției Capitalei și generalul Ioan (Jake, Jacques) Șt. Popescu, în calitate de subsecretar de stat pentru Poliție și Siguranță (din 4 februarie 1941). Alte modificări au avut loc
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
este faptul că atât românii, cât și maghiarii nu au considerat formula statului național unitar, centralizat, drept o opțiune oarecare, analizabilă În termeni de eficiență, ci și-au imaginat-o ca pe o garanție a supraviețuirii lor În mijlocul „semințiilor străine”, timorați În fața pericolelor reale sau Închipuite care Îi Înconjurau. Formula autonomiei Transilvaniei va fi luată În considerare, tot mai mult, doar ca un paleativ nefericit, În lipsă de altceva mai bun, atunci când raportul de forțe nu permitea exprimarea directă a unei
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
în mineri. Șocul său fusese real, Ceaușescu fiind luat prin surprindere de faptul că reprezentanții prin excelență ai omului nou se revoltau împotriva sistemului care îi crease „în eprubetă”. Iconografia minerului model se prăbușise, iar greviștii din Valea Jiului au fost timorați și terorizați tocmai pentru că provocaseră prăbușirea unui mit nu doar pentru ei înșiși (și pentru alte încarnări ale omului nou), ci și pentru președintele statului român comunist. Post-scriptumtc "Post‑scriptum" Pe când cartea de față era în pregătire pentru tipar, am
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
vor mai face câteva arestări (în total au fost șapte), apoi studenții respectivi sunt exmatriculați și condamnați în ședințe universitare lărgite, după tipicul stalinist de odinioară. Studenții vor fi anchetați și apoi expediați în orașele de origine, fiind supravegheați și timorați împreună cu familiile lor. Securitatea a evitat să ia măsuri mai drastice, tocmai pentru a nu scoate în evidență solidaritatea studenților cu muncitorii. Procesultc "Procesul" Deși fuseseră cercetate și anchetate 183 de persoane în legătură cu revolta brașoveană, la proces sunt prezenți 61
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
lăsase în viață pe protestatari, deși în ședințele din întreprindere se ceruse încă de la început pedeapsa capitală). Chiar și așa, deși în esență era vorba de o deportare pe maximum 3 ani, pedepsele respective erau ilegale: rolul lor era să timoreze, să fragilizeze psihologic și mai ales să despartă familiile. S-a renunțat la pedeapsa cu moartea sau la vreun tip de pedeapsă privativă de libertate, pentru a se evita victimizarea și eroizarea protestatarilor la nivel național și internațional, precum și o
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]