541,899 matches
-
deșeurile ce-l repun în circuitul palpabilului: ,pustiul poate începe într-adevăr de aici pustiul exterior/ pustiul populat cu rămășițe de tezaure impresionante/ cîteva dar și pustiul interior pustiul căptușit/ pe dinăuntru de asemenea cu praf maroniu/ cu rugină de timp cu rugină de aer cu rugină de piatră/ rugina timpului oare greșesc dacă o numesc regina timpului" (nouăsprezece). Precum la avangardiști în genere, imaginarul liric pare a fi un vis al materiei înseși interceptate în imanența sa ludică, în efortul
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
într-adevăr de aici pustiul exterior/ pustiul populat cu rămășițe de tezaure impresionante/ cîteva dar și pustiul interior pustiul căptușit/ pe dinăuntru de asemenea cu praf maroniu/ cu rugină de timp cu rugină de aer cu rugină de piatră/ rugina timpului oare greșesc dacă o numesc regina timpului" (nouăsprezece). Precum la avangardiști în genere, imaginarul liric pare a fi un vis al materiei înseși interceptate în imanența sa ludică, în efortul său vizionar conținut: ,clepsidra insipidă e doldora de șerpi și
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
populat cu rămășițe de tezaure impresionante/ cîteva dar și pustiul interior pustiul căptușit/ pe dinăuntru de asemenea cu praf maroniu/ cu rugină de timp cu rugină de aer cu rugină de piatră/ rugina timpului oare greșesc dacă o numesc regina timpului" (nouăsprezece). Precum la avangardiști în genere, imaginarul liric pare a fi un vis al materiei înseși interceptate în imanența sa ludică, în efortul său vizionar conținut: ,clepsidra insipidă e doldora de șerpi și de lipitori de catîri/ cîrtitori și de
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
și fluturii probează rochii albe/ bleu portocalii verzi maron grena de mătase/ cu priceperea cu delicatețea negreselor de la moulin rouge" (zece). Noțiunile categoriale devin un fel de alveole goale, de faguri pe care autorul le umple cu miere metaforizantă. Astfel timpul e o rugină pe care actantul o strînge în nări ca pe-o făină fină și plămădește din ea o ciocolată molatecă-amăruie, uitarea și moartea sînt la fel de grele, de mocirloase și pîntecoase fără nici un hotar la nici unul din punctele cardinale
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
piept în chip magistral în calitate de partener al acestei celebre partituri pe care, cu decenii în urmă, au tălmăcit-o - cu totul altfel, cu altă implicare, cu altă răspundere față de muzică, de publicul meloman - Enescu însuși, Yehudi Menuhin, David Oistrah. Alte timpuri, alți oameni! în acest context nu poți să nu apreciezi evoluția sobră, coerentă, de o impresionantă dinamică interioară, pe care o dezvoltă violonistul Alexandru Tomescu în realizarea celui de-al doilea Concert în sol minor de Serghei Prokofiev. Valeri Gergiev
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
Au sperat degeaba - e doar o nouă emisiune cu acest titlu, dar cu aceleași urlete care ne duc cu gândul că, poate, acest simpatic prezentator (și rotunjit binișor la fălci după această vară) n-a observat că a coborât între timp din copac spunând Ciao, Darwin... Fila a noua. Gata, domnul prim-ministru a luat taurul de coa(dă)rne spunând în seara zilei de 21 septembrie, ora 21.15, cu voce marțială: Nu mai vreau arestări sub formă de show
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
Gata, domnul prim-ministru a luat taurul de coa(dă)rne spunând în seara zilei de 21 septembrie, ora 21.15, cu voce marțială: Nu mai vreau arestări sub formă de show și eliberări din lipsă de probe!" Era și timpul, fiindcă marii corupți sunt de multă vreme liniștiți pe la colibele lor, iar cu borfașii, găinarii sau șarlatanii de duzină ce show să se mai facă...? Fila a zecea. Parcă-l aud pe domnul prim-ministru întrebându-l pe Crin Antonescu
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
A susținut Alianța hibridă, de criză, PD + PNL, două forțe politice opuse dar aliate împotriva unui PSD profund imoral, drapat sub o falsă doctrină social-democrată, urmînd ca după ce Alianța îi va înlătura pe criptocomuniști de la putere să-și separe, în timp, polurile iar acestea două să ajungă să alterneze democratic la putere (vezi O clarificare politică). Acesta e visul politic al lui Mircea Cărtărescu, politic precaut, echilibrat, mai degrabă de centru. Cît privește dimensiunea culturală a ideologiei, scriitorul se arată nu
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
urmă cu zece ani, în urma vizitei dvs. anterioare, prilejuite de lansarea volumului autobiografic Peștele în apă. Nu știu dacă v-ați dat seama, dar se comentează mult impresiile dvs. de atunci. Aș vrea să știu, deși nu ați avut încă timp la dispoziție, dacă acum constatați vreo schimbare a ceea ce ați scris atunci, nu atât despre România, cât despre anumiți intelectuali. Impresia dvs. s-a schimbat sau măcar credeți că există o posibilitate de a se fi schimbat ceva, mai ales
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
care este, de fapt, orice fel de naționalism. MS: Am insistat cu întrebările mele, pe acest aspect, pentru că și dvs. în articolul dvs. ați insistat și ați subliniat că tocmai intelectualii - unii dintre intelectualii cu care ați petrecut mai mult timp în 1995 - au făcut afirmațiile care v-au contrariat atît de mult și v-au determinat să le comentați în articolul dvs. Vreau să cred că acum, aici în România sau în timpul participării dvs. în anii din urmă la congrese
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
internaționale, ați putut cunoaște alt gen de intelectuali români. Puteți să-mi confirmați această convingere? MVL: Cunosc mulți oameni din România, dar dacă ar fi să aleg un exemplu, l-aș cita pe Andrei Pleșu, cu care sunt prieten din timpul unei burse pe care am avut-o amîndoi la Berlin. Cred că este tipul de intelectual care cunoaște în profunzime cultura română și totuși este un cetățean al lumii în plan cultural, se mișcă la fel de dezinvolt în mai multe limbi
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
nu vă citește nimeni? MVL: Cred că nimeni nu ar mai scrie, dar mereu există convingerea că mai devreme sau mai tîrziu cineva tot te va citi. Pentru că literatura se bazează pe una dintre activitățile cele mai frecvente din toate timpurile: aceea de a povesti, de a spune povești. Mereu s-au spus povești în fața unui ascultător sau a unui grup de ascultători. Este o ocupație care se află la originea civilizației, care s-a născut probabil o dată cu limbajul însuși. Pentru
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
povești în fața unui ascultător sau a unui grup de ascultători. Este o ocupație care se află la originea civilizației, care s-a născut probabil o dată cu limbajul însuși. Pentru mine, literatura este o ramificație a acestui mod imemorial de petrecere a timpului care presupune mereu un povestitor și publicul său. MS: Dacă analizăm a doua parte a întrebării, aici la Neptun, până să veniți dvs., scriitorii și-au manifestat îngrijorarea față de scăderea numărului cititorilor. Vă preocupă acest aspect? Trebuie să fie preocupat
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
distingem între un Heidegger I și un Heidegger II. Nu vom discuta în ce constă această turnură, ci mă voi mărgini să subliniez ce sens are ea pentru subiectul dezbaterii noastre. În prima sa perioadă, cea a lui Ființă și timp (1927)1, Heidegger asumă o linie strict filozofică, principalii săi interlocutori fiind Platon, Aristotel, Kant și Husserl, iar aici referințele literare sunt minime. Cea mai importantă este fabula grijii (Cura), pe care Heidegger o citește în urma lui Goethe și a
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
introduce acest mit în discursul sau filozofic ca o mărturie pre-ontologică cu o anumită valoare demonstrativă, spunând că în această mărturie omul se exprimă asupra lui însuși în mod originar, fără a fi bruiat de prejudecăți teoretice curente (Ființă și timp, p. 226). Faptul că Dasein-ul este în mod fundamental grijă este ilustrat, atestat, certificat de o astfel de mărturie literară, o fabulă, care vorbește despre alcătuirea omului și despre ființa sa. Semnificativă este apoi referința (e drept, doar într-o
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
Semnificativă este apoi referința (e drept, doar într-o notă de subsol), la nuvela lui Tolstoi, Moartea lui Ivan Ilici. Tolstoi este luat ca martor pentru ilustrarea modului în care este zdruncinată maniera neautentică a lui ,se moare" (Ființă și timp, p. 338, n. 12). Pe scurt, rolul literaturii pentru demersul ontologic este unul pur ilustrativ, atestator, confirmator. În orice caz, chiar dacă aceste ilustrări literare au o certă importanță, literatura rămâne pentru filozofia lui Heidegger din acești ani destul de marginală. Însă
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
în esența ei, platoniciană. În plus, găsim de-a lungul lecturii o serie de teme care îi sunt foarte proprii lui Dragomir însuși: de exemplu, raportul dintre intim și vileag, apetența pentru concret, problema viitorului și a trecutului și înțelesul timpului în genere. Personal, sunt mai degrabă tentat să cred că Dragomir i-a acordat o prioritate lui Platon dintr-un anumit tip de modestie, în sensul că n-a vrut să se scoată pe sine în prim-plan. Interpretarea lui
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
Constantin Țoiu Reiau, ca un ecou întârziat spre trecutul meu de licean de altădată, ideea articolului directorului României literare apărut în vară și care cred că va face, cu timpul, istorie. Era vorba despre practicile primitive ale unor slujitori înapoiați, care au produs scandalul știut din mănăstirea moldovenească. Din capul locului, trebuie să spun că, deși respect în general părerile altora, nu le înghit pe cele prost scrise, fără haz
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
cu care se deschide romanul, dedicate celor două pesonaje centrale: Flora Tristán și nepotul ei, pictorul Paul Gauguin. După acest moment, a intrat în sală Mario Vargas Llosa care a vorbit despre geneza cărții sale și despre rolul utopiei în timpurile moderne. A fost o lansare în care cuvânt și imagine și-au dat mâna pentru a descrie procesul creator și documentarea realizată de scriitor pe urmele pașilor pesonajelor sale, de-a lungul întregii lor vieți atât de tumultuoase. Flora Tristán
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
pentru epoca în care a trăit (prima jumătate a secolului al nouăsprezecelea) îl fascina încă din anii studenției cînd citise cartea ei autobiografică Peregrinările unei paria. De atunci - spune scriitorul - subiectul îi tot dădea târcoale și, după ce a trăit mult timp în atmosfera dictaturii lui Trujillo scriind La Fiesta del chivo (Sărbătoarea țapului 2), a recrea povestea vieții Florei Tristán i s-a părut nu numai fascinant, ci chiar o deconectare. Dacă luăm în considerare că La Fiesta del chivo apare
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
aceasta în calitate de ziarist care, notează sub formă de jurnal, reacțiile și senzațiile celor doi artiști: tată și fiică, în timpul voiajului de documentare. O călătorie prin viața a două personaje, dar și prin universul unuia dintre scriitorii cei mai importanți ai timpurilor noastre. O călătorie în paradisul numit Mario Vargas Llosa. 1 Paradisul de după colț, Editura Humanitas, 2004, traducere de Mariana Sipoș 2 Sărbătoarea țapului, Editura All, 2002, traducere de Luminița Voina-Răuț și Mariana Sipoș
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
aceea din sumar, în cunoștință de cauză acum, pe autori preferați și genuri, în funcție de interesele cu accent estetic sau de informare pe care le ai în singurătate, conștiincios cu gusturile tale, dar și cu lacunele. Că nu prea mai ai timp, și asta te doare, preferi să citești puțin și bun, condiție temeinică de supraviețuire în vremurile de restriște cronofage, ce nu se mai termină nici pentru tine, nici pentru lume și nici, mai ales, pentur cei pe care îi iubești
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
februarie 1997 și august 1999 pentru Radio ŤEuropa Liberăť unde au fost difuzate în emisiunea de autor ŤOameni, destine, istorieť. Importante, cum se va vedea, datele pe care acesta le atașează aici, pentru o fixare precisă, încă de la început, în timp și la locul lor, ordonându-le în memoria cititorului exigent, cu cadrul și împrejurările cuvenite, pentru o istorie literară fără confuzii și lacune. Scăpări regretabile din vedere se întâmplă frecvent, din păcate, în marea trăncăneală generalizată din presa noastră, și
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
să fie semnat și de reprezentanții guvernului. Aceștia, din motive necunoscute mie, au întârziat, tărăgănând până când s-au depășit datele fixate în protocol. Care în consecință, a devenit caduc. Punct, un mare punct! Și o ușurare pentru mine, fiindcă, între timp, pe neașteptate am intrat în posesia ultimului testament al lui George Enescu, din 1957, care le anulează pe toate cele anterioare acestei date. Am fost astfel scutită de părerile de rău care m-ar fi chinuit toată viața dacă lucrurile
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
liderul pesedeilor din prea mulții săi pepeni. Adică n-a protestat ambasada Rusiei, n-a trimis vreo notă diplomatică Ministerul de Externe rus, că, hop!, sare Geoană și face pe internaționalistul! Păi, cu așa patrioți, de ce naiba ne mirăm că timp de cincisprezece ani pesedeii au fost campionii lozincii ,Nu ne vindem țara!", dar n-a mai rămas piatră pe piatră în regatul lor de drept dialectic călărit ca la cursele de cai. Dac-ar fi fost vorba de oricare alt
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]