119 matches
-
și loc pentru alte opt dughene. Apoi, în inventar se spune: „Cele ce s-au aflat rămase după ce au fugit Teofil... bez (fără) altile care au luat acel proigumen când au fugit... adică 2 mindire, 1 scoarțe, 3 perini,... două tingiri cu capace, 1 ibric aramă cu lighin cu gratie, 6 talgiri costor,... 12 talgiri rătunde tij costor, 2 telegari i alt cal, 1 butcă, 1 ogheal, 1 prostire, 1 străchinuțe argint cu lingurița ei de dulceți, 1 sefertaș, o șe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
tine, dar și de obiectele situate Între tine și o altă oglindă. Desigur, fizica Îți poate spune ce se Întâmplă și de ce: pui o oglindă concavă care concentrează razele emise de obiect - În cazul de față un alambic pe o tingire de aramă - și oglinda va trimite razele de incidență În așa fel Încât tu să nu vezi obiectul, bine conturat Înlăuntrul oglinzii, ci să-l intuiești fantomatic, evanescent, pe jumătate În aer și răsturnat, afară din oglindă. Sigur, va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
căutat-o. Apoi mi-a scris o scrisoare scurtă, foarte evazivă. Îmi spunea că avea nevoie de o perioadă de reflecție. Nu i-am răspuns. N-am simțit pasiune, gelozie, nostalgie. Mă simțeam golit, lucid, limpede și curat ca o tingire de aluminiu. Am mai stat un an În Brazilia, dar simțindu-mă de-acum pe picior de plecare. Nu l-am mai văzut pe Agliè, nu i-am mai văzut nici pe prietenii lui Amparo, petreceam multe ore pe plajă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
neapărat, se pot adăuga o ciorbă de burtă și niște mici, care nu au păstrat numele turcești, ca toate cele de mai sus, dar cam tot de pe acolo provin. Cam asta este ceea ce au adunat bunicile și străbunicile noastre în tingirile lor de-a lungul celor cîteva secole de „jug otoman”. Au luat ce au găsit prin bătătură sau pe vreo tarabă de băcănie, au făcut focul cu chibrite sub ceaun, au pus totul pe o tavă pe care au așezat
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
venit mătușă-sa, a lu Spală-Varză, ca să-i cheme acasă. Așa a rămas copil necăjit, de unșpe ani, și cu liota de frați după ea... La urmă, a început să le tot ceară nemții căpățâni de zahăr, și gaz, și tingiri de aramă, și cazane, și a luat și clopotu de la biserica Capra. Unde mai era-n casă cin’ să spuie-un cuvânt mai spunea, da pe ei, bieți orfani, cin’ să-i apere ? A mai sărit cu gura vecinii, i-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
divin Ceresc dă tuturor viață veșnică în împărăția lui Dumnezeu, pentru că dragostea Sa este veșnică. Dragostea este mai puternică decât moartea. Chiar dacă aș cunoaște limbile oamenilor și ale îngerilor, dacă nu aș avea dragoste, glasul Meu ar suna ca o tingire goală de alamă. Chiar dacă aș spune ce va veni și aș cunoaște toate secretele și toată înțelepciunea, și chiar dacă aș avea credința puternică precum furtuna care ridică munții din locul lor, dar nu aș avea dragoste, Eu nu aș fi
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
pi-ca. Hai ridică-te că-ți dau semincioare, hai să-ți dau, nu vrei mei? Pii-ca pi-ca...Mei nu vrei? E o dimineață rece, șuierătoare, cu un cer de fâș. Prin parc nu trece nimeni. Între două tufișuri despuiate, o tingire din tablă și PFL din cele unde înainte vreme se vindeau crochete cu cașcaval și rahat la bucată stă proptită pe cărămizi de BCA sub firma Hermes SRL. ─ Mei nu vrei? Dinspre chioșc se aude un clipocit. Băiatul ia vrăbioiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
de cașmir vechi și de broderii grele. Rafturile erau pline cu vase, pahare, ustensile de bucătărie chiar, cărora însă vechimea lor și materialul le dădeau aerul unor obiecte de lux sau cel puțin de muzeu. Într-adevăr, cratițele erau niște tingiri mari de aramă, cu capace conice ca niște scuturi. Numeroase tăvi de aramă, puse una într-alta, în ordinea mărimii, ibrice, căni, bizare piulițe, toate de aramă sau alamă, făceau din raft o vitrină de muzeu. Erau acolo, așezate în
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nas. - Ce, sări Stănică, faceți mofturi? Știți voi ce e mirodenia? Ați mâncat voi pătlăgele vinete cu scorțișoară? - Vai! se scandalizară fetele. - Ba e bun, zise Agripina. Stănică ține minte. Bunicii noștriașa găteau, numai cu untdelemn, cu mirodenii și în tingiri de aramă cositorite. Și mâncau mai mult pește și carne de oaie. Pătlăgelele așa se fac: cureți vinetele de pieliță, ca de obicei, le dai în undă, le scurgi de apă, le toci, le prăjești în untdelemn, pui și puțină
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și carne de oaie. Pătlăgelele așa se fac: cureți vinetele de pieliță, ca de obicei, le dai în undă, le scurgi de apă, le toci, le prăjești în untdelemn, pui și puțină ceapă tocată mărunțel, pe urmă le așezi în tingire cu apă, sare, piper, ce-i trebuie, pătrunjel, scorțișoară și unt de nucă (cum se mânca odată), și înăcrești cu zeamă de lămâie. Și lași să fiarbă. - Și pe urmă, adaugă Stănică cu apetit, presari pe deasupra tot scorțișoară pisată! - Așa
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
floarea-soarelui se aplecau tot mai mult, fețele se închideau și unele își întorceau fața spre lună. Era ora cea mai potrivită, lumea ieșea de la serviciu, cei ce lucrau și sâmbăta, ceilalți se învârteau după cumpărături. Fane, după zgomotul monedelor în tingire - de-asta castronul lui era mai adânc, să se-audă -, Costică, după gesturile neterminate ale clienților care îi aruncau monedele aproape fără să se uite, se înclinau, mulțumind. Uneori Ologu își scotea căciula într-un entuziasm pe care-l căpătase
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
iți Chisăliță pe lângă subțioara lui. N-am mai văzut un morman de gunoi așa înalt... — Și cu macaraua asta cât o clopotniță, parcă ar fi o biserică... întări Iadeș, lăsându-și traista jos, cu un zăngănit de oale sparte și tingiri ruginite. Ce-o fi trebuind să cărăm toate ciobiturile astea ? — Da’ pe tine de ce trebuie să te cărăm după noi, măzăriche ? îl admonestă Pârnaie, stând mai departe cu palma pavăză peste sprâncene și minunându-se. — Păi, ca să duc în spinare
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
până atunci mai trec eu pe aici... Te mai gândești la unele noi... Cam neglijezi partea femeiască. O fi din cauza vârstei sau te pomenești că... Bătrânul dispăru din fereastră. Se auziră câteva uși de dulap trântite și un zgomot de tingiri răscolite în grabă. Ceea ce sugera că, măcar dinspre partea bătrânului, dialogul se încheiase, dar nu și argumentele. Maca salută spre fereastră un interlocutor nevăzut, își încălecă motocicleta și ambală motorul. Peste străduță se lăsă din nou liniștea. Pancartele cu tot
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
un fel de liniște. Care era parcă a lumii întregi, căci lumea întreagă își ținea răsuflarea. Și, poate tocmai de aceea, revenirea la viață fu asurzitoare. La etajul de dedesubt, abajururi, scaune trântite și aruncate de peste tot. La etajul unu, tingiri lovite unele de altele, cu un tămbălău de șatră țigănească. Apoi un fel de explozie care se risipi în stropi de ulei încins, împroșcând pereții. La parter se auzi o învăl mășeală, de parcă s-ar fi prăbușit un raft cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cu păcură. Mai existau lustragii și țigăncușe care vindeau flori, porumb fiert sau copt la grătar și floricele de porumb. Pe lângă toți acești ambulanți, existau și mici meseriași sau lucrători necalificați, tăietori de lemne, spoitori de cazane, albii și tingiri, reperatori de pingele și opinci, meșteri lăcătuși care dregeau lacăte și diferite încuietori, cei care reparau și făceau lighene și cazane din tablă, lemnari care făceau cozi pentru coase, topoare, sape și alte unelte și împletitori de nuiele. Țiganii spoitori
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o coacă În cuptor. După răcire, să pună o picătură din sticlă, În fiecare ochi, dimineața și seara, până Îi va trece, măcar să fie veche de 5-6 ani. Pentru albeață: să ia vin alb, să caute o găleată sau o tingire (tigaie) nouă, nespoită și să pună În ea, apoi să șază 6 zile și să pice seara și dimineața, o picătură În ochi. Pentru ochi: să caute 2 ouă proaspete, să le răscoacă, să le taie peste mijloc și să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
poate și de faptul că în timp ce pe plita mare, încălzită cu lemne, legumele fierbeau și carnea se prăjea, ea cânta. Sunetele, la început naive ca surâsul copiilor la răsărit de soare, se amestecau pe plita încinsă cu bucatele fierbinți din tingiri, cratițe și tigăi, apoi fierbeau împreună, dădeau în clocot și săreau în rotocoale lovindu-se de bagdadie și de obiectele din jur, care le amplificau ca o cutie de rezonanță a unei viori-gigant. Amestecul acesta de mirosuri și arome diferite
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de aur 18 galbini; 1 alisidă de aur 33 galbini; 12 linguri, 12 cuțite, 12 furculițe, 12 lingurițe, 1 lingură mare și 1 paneraș lucrat în ajur, toate la un loc 72 galbini; 1 ladă mare 21/2 galbini; 6 tingiri de aramă 3 galbini; 2 tablale de Lipțca 11/2 galbăn; 6 sfeșnice 21/2 galbini; 1 lighian și 1 ibric de alamă 31/2 galbini; 1 salop de atlază 23 galbini; 1 salop de purtat 31/2 galbini; un
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de căldări mari și mici, de pirostrii și sfeșnice de aramă sau argint. Nelipsite sunt ceștile de cafea, mașina de măcinat cafea, farfuriuța și lingurița din argint folosite numai pentru servitul dulceții, ligheanul și ibricul. De la căldare, la pirostrii și tingiri, toate aceste obiecte casnice au o legătură directă cu principala ocupație a soției mamă - a-i hrăni pe ceilalți. Ea vine în casa soțului cu absolut toate ustensilele casnice de care are nevoie pentru a-și în de plini această
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
domniță. Bucătarul intră, se închină și ură poftă bună boierilor. Spătarul Mihai îi lăudă talentul și-l întrebă cum preparase peștele. Am tocat mărunt șase cepe mari și doi pătrânjăi și ei mari cu tot cu iarba lor, le-am așezat în tingire, le-am sărat și le-am pus de s-au prăjit cu untdelemn. Peștele tăiat bucăți mari, bine curățit, l-am pus strat deasupra și am acoperit totul cu vin alb amestecat cu apă. Peste astea am adaos dresuri, gâturi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
calfă încărunțită, Bacchus un vesel flăcău de la țară, Ariadna o fată cam prostuță, cercetând cu o sfială tembelă cununa iubitului. Satirii și bacantele fac parte dintr-un trib de nomazi, cu o droaie de copii care farmecă albinele cu zgomotul tingirilor și cleștilor, nicidecum cu sunete de „flaute și tamburine“. De ce, atât de legat de natură, Piero nu i se aservise ? De ce, perpetuu nemulțumit, n-ar fi putut să urmeze motivele mitologice și rigoarea clasică decât atât cât i-ar fi
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
puterilor în lupta cu masa, a oamenilor, cu natura. [3] Omenirea se mândrește când vede cât de mare e un om. [4] Precum orice casă are cloaca sa, așa și ziaristica își are canalele sale de scurgere, 227r pentru ca orice tingire să-și afle capacul și orice om semenii. 1053 {EminescuOpXV 1054} [5] rămân după aceea numai figuranți în societate [6] Este o maximă falsă de-a pedepsi orice crimă la-ntîia dată cu mai puțină asprime. Pedepsiți-o aspru, pentru ca reprezentarea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
diletant și iresponsabil este pus la zid și flagelat: "(...) nu suntem vinovați, dacă, furioși de absența omului superior în cel care îndrăznește să joace rișca în fața teatrului cu îngerul artei, punem mâna pe baston și măsurăm spinarea brutei sculate din tingirea în care își complăcuse nasul". Mizând pe justițiabilitatea violenței satirice, Arghezi își motivează astfel atitudinea: "Vanitate, îngânfare? Nu; foarte simplu și curat, un sentiment la mijloc de restabilire de proporții"174. Teoretizând, Arghezi nu are dubii, de aceea el nu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sacară, de grâu, de hrișcă etc. Se moaie cu apă caldă și se lasă până a doua zi să dospească; a doua zi se pune în budăi și se umple. Pentru a o umple, trebuie să torni mai întâi o tingire de apă caldă numai «înfierată», apoi alta «cu mărgele» (când face apa mărgele) și alta fiartă. Putina se pune pe cuptor și până sara e gata, că altfel se face cum e borșul, iar sara se fierbe într-o căldare
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
din prima tinerețe: atunci când Carol I a fost primit la Căiuți, moșie a familiei Rosetti, a apărut o problemă culinară serioasă, pentru că „bucătarul țigan, supărându-se de niște certări cu care Neculai Lefter avu imprudența să-l trateze, își răsturnase tingirile, cum făceau ienicerii când se răsculau, și dispăruse pentru totdeauna din curtea noastră.“ Turcii acordând o asemenea importanță bucătăriei, nu este deloc de mirare faptul că domnii fanarioți, descinși din Istanbul în Moldova ori în țara Românească, au adus cu ei
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]