18,899 matches
-
astăzi - la "Biblioteca de Stat" - acum " Biblioteca Națională" (BN) nu mai este primit întotdeauna și auzisem apelul - fără rezultat, în genere - de a se dona câte un număr cel puțin, din puzderia de publicații (mai ales efemere ziare ale Revoluției) tipărite în ultimele zile ale anului 1989 și în primii ani după aceea: pierdute cu desăvârșire, majoritatea. Aflasem toți despre dezastrul "Bibliotecii Centrale Universitare", din București (BCU), și despre distrugerea iremediabilă, în incendiul din timpul Revoluției, a miilor (zeci de mii
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
absență din primul plan al atenției publice. Într-adevăr, acest scriitor de superioară dotare, stabilit la Paris în 1923, după ce publicase la București o importantă culegere de eseuri - Imagini și cărți din Franța, în 1922 - și care urma să-și tipărească în volumul din 1930, Priveliști, versurile scrise în românește între anii 1917-1923, rămăsese multă vreme într-un fel de penumbră, cel puțin în Franța. Înainte de a sfârși tragic în lagărul nazist de la Birkenau în octombrie 1944, el scrisese, totuși, câteva
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
mai publicau deloc în Cehoslovacia, fără rațiuni politice aparente. De pildă, cărțile despre yoga, despre Tibet, despre religii orientale, în general. Tot ce nu se afla sub control marxist putea fi susceptibil de interdicție și în orice caz nu se tipărea oficial. Circula deci în samizdat. Circula astfel Lordul inelelor a lui Tolkien, pentru simplul motiv că țara imaginară de acolo amintea vag de Cehoslovacia sovietizată. Am să vă arăt una din raritățile bibliotecii, care în mod sigur vă va interesa
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
pe la mijlocul deceniului al VIII-lea, favorizate de relațiile politice speciale dintre China și România, au fost editate în limba chineză cărți de istorie și geografie a României, totuși, timp de mai bine de zece ani, nu s-a tradus și tipărit nici o carte de beletristică română. După ieșirea din această perioadă de barbarie culturală, China a pășit pe un drum de dezvoltare generală rapidă, caracterizată prin deschidere și reformă, iar primele semne de transformări înnoitoare au apărut în învățământ, știință, literatură
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
martie 1981 Editura pentru Traduceri din Shanghai a editat cartea Eminescu, poezii, prima antologie eminesciană în limba chineză, tradusă în colaborare de Ge Baoquan, Xu Wende și Li Ninglai (vezi foto 1). Cartea este o selecție din volumul de poezii tipărit la Editura de Stat pentru Literatură și Artă din București în 1960. Cuprinde 34 de titluri și, după distribuția traducătorilor, 11 sunt semnate de Ge Baoquan și confruntate cu originalele pentru revizuire de către Wang Mingsheng, cercetătoare și traducătoare românistă de la
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
Tudorel Urian Mulți dintre politicienii români de azi visează să-și vadă numele tipărit pe o carte. Unii scriu cărți (în mod direct sau prin tocmirea pe bani grei a unor oameni specializați) cu iluzia că în felul acesta intră direct în istoria gîndirii politice românești. Alții, mai pragmatici, își imaginează că urmînd această
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
din strădaniile unor studenți și doctoranzi de la secția de romanistică a Universității din Viena - o carte în folosul altor studenți și, de ce nu, în folosul unui public mai larg. Cu dublă țintă pentru că textele alese în antologie, multe rare, sînt tipărite atît în română cît și în germană. Și dus pînă la capăt datorită a aproximativ douăzeci de persoane între care, pe lîngă coordonator, doi colegi din Viena, Petrea Lindenbauer și Othmar Kolar a lucrat și o grupă de studenți și
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
Constantin Țoiu Republic articolul cu titlul de mai sus tipărit pe timpuri în Gazeta literară la rubrica săptămânală “Contrapunct” în care evocam marile figuri ale clasicismului nostru literar. Spun “o sută fără șase” gândindu-mă la vârsta ce o avea în acel moment scriitorul mai puțin cunoscut astăzi, Alexandru Cazaban
Fără șase 100 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13573_a_14898]
-
aluzie... Îi dau de înțeles că vreau să contribui și eu... Îmi întinde căldărușa, depun ceva în ea. Printre bancnote curente, de valoare mică văd și două hârtii mari, împărătești, două bumășci străvechi, rusești, de câte cinci și zece ruble tipărite cu slove chirilice cum se văd în evanghelii, ambele emise în anul 1909... Nu spun, nu întreb nimic. E clar că țiganul nu-i numismat. Cineva i le-o fi dat în batjocură. Deși azi dacă le-ai arăta unui
Exerciții de proză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13619_a_14944]
-
a țării, pierdea cele două spații în care se simțea „mai acasă”, Basarabia și Ardealul. Izgonit din Năsăud, în urma Dictatului de la Viena, poetul poposește iarăși la Buzău, unde împreună cu „răsucitul și răsucitorul” său coleg de liceu, Ion Caraion, redactează și tipărește caietul de poezie Zarathustra (4 numere) și scoate placheta de versuri Fata din Brazi, din care, la ora actuală, nu mai posedă nici un exemplar! În plin război, se mută la București, unde studiază medicina și se apropie de lumea literară
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
1945, în Revista Fundațiilor Regale, a revenit cu un prim volum abia în 1972! C. T. Lituon a murit tînăr, cartea ce-o pregătise rămînînd nepublicată, Margareta Dorian „s-a pierdut” în America, iar Alexandru Vona, cu un volum de versuri, tipărit la Fundațiile Regale, la activ, și-a recuperat capodopera Ferestrele zidite abia după cîteva decenii: „A. E. Baconski și Nina Cassian, aparținînd, cel puțin cronologic, generației, s-au rătăcit în mlaștinile unui proletcultism cras, revenind tîrziu, mai mult sau mai
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
recomandă să identificăm printre aceste virtuți pe acelea care ne definesc mai bine și să le aplicăm deliberat în problemele importante ale vieții. Istoria dolarului Cînd George Washington a pozat pentru portretul ce avea să împodobească bancnota de un dolar (tipărită în 14 miliarde de exemplare), suferea de o durere de dinți, ceea ce explică poate zîmbetul înțepat, cu buzele strînse, lăsat posterității. Hîrtia de doi dolari ar fi fost respinsă fiindcă în epocă acesta era tariful prostituatelor. Dixieland a devenit sinonimul
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
acest sens și un volum de amintiri rămas în manuscris (poate s-ar găsi vreo editură interesată). l În același număr din „Convorbiri...”, Mircea Gheorghe semnează un articol de senzație, intitulat „Madame Solario” - o enigmă literară. Cum la sfîrșit e tipărită o notă -The Atlantic Monthly, vol. 289, no. 3, martie 2002 -, fără nici o trimitere în text, nu se înțelege dacă Mircea Gheorghe și-a publicat întîi articolul acolo, dacă a tradus sau rezumat un text din „The Atlantic Monthly” (și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
zilnic n-a tocit-o. Să povestești vreuna dintre jucăriile acestea sclipitoare, îi omori hazul, să o citezi în întregime, nu încape în calapodul acestei rubrici. Printre cele mai izbutite schițe ale scriitorului la ziar este cea intitulată Numai calități, tipărită în nr. 1986 al ziarului. l Dispută cu iz de circ în PSD. Noul secretar general al partidului, Dan Matei Agathon, a dat ucaz să nu se mai afișeze pesediștii cu ghiuluri și lanțuri groase “ca de cîine” printre alegători
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
Constantin Noica sau cu Pericle Martinescu, dar mai ales cu Nicu Steinhardt pe care îl numea "Nicu Aureliu"; acesta răspundea misivelor "din inimă, din suflet și din cuget" cu o trainică prietenie. Parte din aceste "scrisori din exil" au fost tipărite în 2001 la Cluj, după cum la București vrednicul Nicolae Țone avea să-i tipărească un volum simbolic intitulat "Piatră de încercare". Dar trecutul bucureștean al lui Lucian Boz a fost - am putea spune - fabulos - după cum și apare și în periodicele
Amintirea lui Lucian Boz by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13763_a_15088]
-
îl numea "Nicu Aureliu"; acesta răspundea misivelor "din inimă, din suflet și din cuget" cu o trainică prietenie. Parte din aceste "scrisori din exil" au fost tipărite în 2001 la Cluj, după cum la București vrednicul Nicolae Țone avea să-i tipărească un volum simbolic intitulat "Piatră de încercare". Dar trecutul bucureștean al lui Lucian Boz a fost - am putea spune - fabulos - după cum și apare și în periodicele culturale ce se tipăreau cu duiumul în vechiul Regat și la care a colaborat
Amintirea lui Lucian Boz by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13763_a_15088]
-
Cluj, după cum la București vrednicul Nicolae Țone avea să-i tipărească un volum simbolic intitulat "Piatră de încercare". Dar trecutul bucureștean al lui Lucian Boz a fost - am putea spune - fabulos - după cum și apare și în periodicele culturale ce se tipăreau cu duiumul în vechiul Regat și la care a colaborat asiduu. Semnătura șuie Lucian Boz apare astfel nu numai în "Viața românească", în "Contimporanul" (unde avea și calitatea de secretar de redacție), în "Cuvântul Liber", în "Zodiac" și "Capricorn", în
Amintirea lui Lucian Boz by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13763_a_15088]
-
literară publică ea însăși, chiar în numărul de față, capitolul despre povestirile de la debutul scriitorului. Un punct de vedere curajos și nou, care pe mulți îi va surprinde. Poate și pe vreun editor dispus să sacrifice niscaiva bani spre a tipări studiul într-o carte. l Semnalăm o publicație foarte frumoasă grafic și plină de interes pentru iubitorii, ca și pentru cercetătorii cărții: Revista Bibliotecii Na}ionale a României. Avem în față primele două numere pe 2002, al optulea an de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
generației lui literare", scrie Pompiliu Constantinescu despre autorul Amintirilor dintr-o călătorie (19 aprilie 1848-28 august 1917), cam de-o vîrstă cu Slavici, Eminescu și Caragiale ( ultimul i-a fost un apropiat), dar recunoscut ca scriitor abia de către Ibrăileanu (care, tipărindu-i în revistă opera, i-ar fi scurtat-o cu o treime din pagini) și Lovinescu (care-l socotea, în 1928, încă nepătruns în "conștiința publică"). Cei 155 de ani de la nașterea sa au trecut neobservați, ceea ce poate să însemne
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
apărut de curând, în limba franceză, la editura L’Harmattan din Paris, o carte a profesorului Gavin Bowd, de la Universitatea scoțiană St. Andrews. Paul Morand et la Roumanie nu e prima sa cercetare dedicată relațiilor franco-române: în anul 2000, el tipărise volumul France-Romania: Twentieth-Century Cultural Exchanges, iar apropierea de acest spațiu de interferențe culturale se dovedește profitabilă și pentru noile incursiuni, servite de asemenea de studiile sale precedente, dedicate lui Louis Aragon: de la suprarealism la realismul socialist (în colaborare, 1997) sau
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
din 1921). Printre aceștia a și descoperit-o, în 1917, pe Elena Hrisoveloni-Șuțu, cu care se va căsători peste un deceniu. O primă vizită în România, în toamna anului 1930, va oferi o bună parte din materia cărții sale, București, tipărită în 1935, după ce publicase alte două cărți, despre New York ( 1929) și Londra (1933). Două dintre nuvelele sale au personaje și teme românești Nicu Petrescu, candidat la examenul de licență (în volumul Europa galantă, 1925) și Săgeata Orientului (1932), iar în
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
Tudor Vianu, a urmat momentul Alexandru Dima cu contribuții incontestabile în definirea temeiurilor metodologice și organizarea cercetării propriu-zise. În acest răstimp, a luat ființă Comitetul Național de Literatură Comparată și au avut loc trei conferințe naționale cu rezultate semnificative. Volumele tipărite cu aceste prilejuri, alături de nenumărate altele reprezentând inițiative personale, se înscriu pe linia pregătirii participării comparatiștilor români la elaborarea unei vaste istorii a literaturii universale, tratat despre care s-a vorbit la Congresul AILCO de la Belgrad din 1967. Datorate îndeosebi
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
universaliștii români, în temeiul metodologiei comparatiste, fie și cu unele goluri, întrucât o lectură absolut integrală este cel puțin dificilă, dacă nu imposibilă din varii pricini documentare, învederează reliefuri impunătoare. Numărul cu adevărat impresionant de volume de autor ori studii tipărite prin revistele de profil, profunzimea și diversitatea lor, indică nu o dată contribuții care au stârnit admirația specialiștilor din alte țări. S-a scris, despre ele în Polonia (Czlowiek i swiatopoglad, 1976), în Franța (Le Monde, 1975). Realizările școlii românești de
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
îl caută în viața de zi cu zi, în societate, în sex, în creație, într-o luptă utopică, în spații primitive, în prietenie, în Biserică, în superstiții, în moarte. Flora Tristán este o figură marcantă a secolului 19. Ideile ei, tipărite în volumul „Uniunea Muncitorească" și prezentate în Franța anului 1844, când a întreprins un turneu în interiorul țării pentru a le vorbi celor exploatați despre ele și a forma alianțe ale clasei muncitoare, mai întâi în Franța, apoi în Europa și
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
pentru întîia oară. l Scrisori inedite către Caragiale de la Delavrancea (11 aprilie 1858 - 29 aprilie 1918, așadar se împlinesc 145, respectiv 85), de la Marye, soția lui și de la juna Cella publică AXIOMA de la Ploiești, singura revistă culturală din țară care tipărește o rubrică (foarte bună!) de șah. În nr. 4 pe care-l avem sub ochi, în rubrica de șah cu pricina, a dlui Florin Voiculescu, este reprodusă o frumoasă poezie a lui Ion Pop din Biata mea cumințenie, 1969, care
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]