1,843 matches
-
este, probabil, cea mai grea publicație românească, și prin ponderea conținutului, dar, mai ales, prin migala editării. Deși sînt făcute de o mină de oameni, cele (teoretic) patru numere pe an sînt tot atîtea evenimente, iar acuratețea filologica, grafică și tipografica - ireproșabile. Și mai e ceva: ineditele scoase la lumină de revista Muzeului Literaturii Române nu sînt piese arheologice expuse sub sticlă, ci fiecare număr e conceput în așa fel încît ansamblul să fie viu, pasionant, actual prin subiectele de meditație
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
Gligor Hasa și Iv Martinovici - redactori, Radu Bărbulescu (Mănchen) și Sorin Tomuta (Timișoara) - coredactori. De secretariatul general, machetă și prezentarea grafică se ocupă Dan Câmpean, contribuția lui fiind hotărîtoare la aspectul distins (cu reproduceri de artă color, de bună calitate tipografica, lipite de pagini), la lizibilitatea textelor paginate cu bun gust, la personalitatea publicației. E clar de la prima răsfoire că avem de-a face cu profesioniști talentați (doar în privința corecturii, mai sînt mici pete pe vesmîntul elegant). v În editorialul numărului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
carte", da (peste douăzeci de tomuri de istorie literară, acoperind perioada 1860-1944). Atunci cînd încercăm să descoperim însă și substanța domnului Z. Ornea, cînd ne străduim a-l studia pe Z. Ornea "în sine", descoperim că mai sus de accidentele tipografice nu prezidează nici o esență, că totul este vacuu. Vastul costum de hîrtie e gol, locuit doar de o siluetă subțire, străvezie și pîlpîitoare, de Golem lingav. Va trebui, deci, să conchidem că Z. Ornea este prezent fără a exista, fapt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
ușoară sau mai grea. Vom opta pentru cea de-a doua ipoteză, iată de ce: aparent, acestui din urmă episod, al primejduirii Lenei Ceptureanu, pare a nu-i lipsi mai mult de două-trei pagini - la cât se reducea o obișnuită expediție tipografica mateină (la Gândirea, de pildă). Câteva paragrafe, deci, pentru ca, cel puțin acum o latură a tainei urma să fie cu necesitate dezvăluită, anume identitatea presupușilor tâlhari/asasini. Prin intervenția lui Teodor Ruse, intențiile răufăcătorilor ar fi fost dejucate, cu singură
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
înfrîna de la expresia amărăciunii sale: "Probabil că și întîrzierea sau dispariția volumului trimis pe adresa ta, prin Uniunea Scriitorilor, este încă un supliment la sîcîielile anterioare. Că și în exemplarul de față, am procedat la unele corecturi (de altfel strict tipografice) și la unele comprimări de aliniate (tot tipografice) pentru a cîștiga spațiu; iar la diferitele controale ale postelor pentru străinătate aceste corectări inofensive vor fi părut, cine știe ce cabalistice trucuri de limbaj secret. Mai știi? Așa sînt vremurile, draga mea copilita
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
întîrzierea sau dispariția volumului trimis pe adresa ta, prin Uniunea Scriitorilor, este încă un supliment la sîcîielile anterioare. Că și în exemplarul de față, am procedat la unele corecturi (de altfel strict tipografice) și la unele comprimări de aliniate (tot tipografice) pentru a cîștiga spațiu; iar la diferitele controale ale postelor pentru străinătate aceste corectări inofensive vor fi părut, cine știe ce cabalistice trucuri de limbaj secret. Mai știi? Așa sînt vremurile, draga mea copilita". În altă scrisoare, regimul comunist e supus unei
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
să-i înțepe pneurile, să-i rupă roțile, să-i deturneze oiștea, doar-doar s-o răsturna menajeria, doar-doar s-o închide Gura Leului VOLUMUL ÎNTÂI Gândurile autorului despre acest op al său sau cum își proiecta Gura Leului acest demers tipografic adresat celor care-o ascultaseră iar acum voiau să se și zgâiască preacitind-o: ...La începutul cărții va fi o prefață în care spun că este vorba, de fapt, de un roman avându-mă ca personaj principal pe mine în ipostaza
„ÎN GURA LEULUI” în trei volume şi al patrulea ca audiobook. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_72]
-
energic și autoritar. - „Băieți, nu pierdeți vremea, ne muștruluia tot timpul,«Gazeta» trebuie să apară fără întârziere și mai ales fără greșeli“. De pierdut pierdeam timp destul în așteptarea șpalturilor pentru corectare, a paginilor ude, ude la propriu, potrivit tehnicii tipografice de atunci. Jucam în așteptare un fel de țintar cu bețe de chibrituri și conversam despre toate cele, prilej, la urma urmei, să ne cunoaștem. Episodul l-am mai povestit. Aproape un an l-am petrecut cei trei la corectura
Primele afirmări by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2465_a_3790]
-
amenințare a rostului scrisului său.” Scriitorul este impresionat că Mihai Dinu Gheorghiu descopere sensul unor simboluri, pe care nici scriitorul nu-l putea desluși, criticul văzînd în femeile cernite și în cimitirul Bellu, din romanul Ce se vede, „negrul cernelii tipografice”. Ce învăluie sau ce dezvăluie acest voal negru? În ceea ce ține de domeniul spiritual, strict literar, își pune problema oportunității publicării unor creații: „Mă întreb dacă ideea de a publica Ocheanul întors și, acum, Părul Berenicei, nu este foarte imprudentă
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
au figurat "Cassatio în sol major" de Leopold Mozart, părintele geniului născut la Salzburg, și două lucrări ale acestuia din urmă: Concertul în do minor pentru pian și orchestră și Simfonia în do major ("Linz"). Mă opresc, în limitele spațiului tipografic disponibil, la două momente de vârf ale festivalului. Concertul Orchestrei de cameră a Filarmonicii "Transilvania" - concertmaestru: Albert Markăs - ne-a oferit încântătoare mostre din creația lui Leopold Mozart (Serenada în re major și Simfonia în sol major), ca și a
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
Luminița Marcu Publicarea plachetei de versuri Dar de rouă de Sandra Mihaly nu s-a făcut în nici un caz din economie. Strălucirea coperților, pastelul în degradeuri savante, caracterele tipografice care reproduc cu umbre scrisul autoarei, probabil, cochetăria aranjamentului în pagină - toate ne duc cu gîndul la un cadou frumos ambalat pe care autoarea, deși declară într-un motto înfiorat că vrea să-l împartă cu cititorii, și-l face
Lucindă felicitate cu logostele by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16894_a_18219]
-
atestînd autenticitatea lor. Ca unul care am lucrat pe manuscrisele caietelor eminesciene de la B.A.R. confirm autenticitatea lor. Păcat că nu se poate face pe această ediție o atentă colaționare a calității lecțiunilor. Se putea face aceasta dacă transcrierea tipografică a textelor scrisorilor era fragmentată pe pagini, în așa fel încît textul și pagina facsimilată să fie așezate față în față. Dar și așa, am găsit cîteva lecțiuni greșite "Frascati" în loc de "Franiti" (la pg. 79/81) "moșierii" în loc de "noierii" (p.
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
pată de ulei peste România, iar cei mai mulți dintre români au o privire de câine bătut. Câinii bătuți sunt liniștiți și țin aproape de cei care îi plesnesc peste bot. Probabil acum traversăm pustiul deznădejdii. Harta e roșie dar nu de la cerneala tipografică, e roșie de la sângele celor peste o mie de tineri, care încă mai mustește. Iar câinii bătuți ling flămânzi pământul roșu. Este ceea ce merită cei care uită. Dar întotdeauna există o speranță, însă eu nu știu ce nume poartă ea astăzi. Poate
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
în a cărui coadă se află, poate, doar anumite categorii de pensionari și șomerii. Un lucru este sigur: scriitorul român de astăzi nu se poate întreține din ceea ce scrie. Revistele îl plătesc modest sau nu-l plătesc deloc, întrucît costurile tipografice și ale hîrtiei consumă toate resursele financiare (totuși, diriguitorii lor ar trebui să știe că onorariul unui colaborator este o chestiune de self-respect pentru acesta). Editurile îl plătesc, de obicei, în exemplare de autor sau onorariul este de asemenea natură
Sărăcia scriitorului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17137_a_18462]
-
că ironia criticului e similară cu cea a unui bard care-și disimulează cu ajutorul său emoția. Nu altminteri decît un poet ce se poate testa, îndeobște, pe spații mici (sinteza, clamată ostentativ de unii confrați, nefiind un apanaj al spațiului tipografic amplu, extins pe sute și sute de pagini!), Cornel Regman se descoperă prin sintagme fericit găsite, prin concentrate ce reflectă deopotrivă figura temei și a sa personală. Iată un șir de exemple: �adevărate buchete nomenclaturiste"; excesul de bunăvoință arătat de
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
ani. O lectură în oglindă arată cum textele despre poeți sînt pur și simplu mutate dintr-o parte în alta. Ceea ce trecea drept simplă și sumară introducere la o selecție de texte în antologia pomenită, devine aici, prin simplă voință tipografică, pretins capitol de istorie literară. Teoria expusă la început nu e de fapt nici ea nouă, decît în primele două pagini și jumătate, restul fiind tot o operație de permutare între elementele aceleiași mulțimi, antologia cu pricina și comentariile de la
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
după cum le respinsese pe cele ale lui Orobio; iar învățatul din Amsterdam nu se mai amestecă în nici un fel în aceste certuri." (Opere complete de Voltaire, tomul șaptezeci și doi, volumul doi, Scrisoarea IX Sur le juifs, pagina 89, Imprimeria Societății Literare Tipografice, Paris, ediția 1785). în românește de C.Ț. P.S.: În seara zilei de 13 febr. a.c. am aflat de la televizor că minuscula planetă EROS - un pietroi de 30 km lungime și vreo 17 lățime - avînd forma unui cartof și gravitînd
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
d-sale nu este cel al unei creații personale, deci spontane, discontinue, aleatorii, ci un ideal opus, al unei producții impersonale, organizate, integraționiste, cel al Enciclopediei, ca suprem indice de "creație" prin enormă aglutinare informațională, ca și, probabil, prin imensitate tipografică, prin impresionantă pondere fizică (căci hermeneutul are fascinația cantității): "De unde permanența "modelului" enciclopedic, realizabil, bineînțeles, la nivelul și cu instrumentele actuale. Apare, într-adevăr, cu D. Cantemir. Dar abia în perioada pașoptistă el se precizează cu toată claritatea. Continuitatea sa
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
de a produce rău fizic cititorului, și o fac. Tot ce se întîmplă e comentat din perspectiva lui S., dar la persoana a treia, căci scriitoarea nu-și îngăduie un ton confesiv direct decît rareori, și atunci tipul de semn tipografic se schimbă, pentru a-l alerta pe cititor. S. este o femeie educată, singura de altminteri în întreg lagărul, și reacțiile ei sînt altele decît ale femeilor din jur, țărănci toate. Parcă intuind mereu ce se va întîmpla mai departe
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
influența echivalentului rusesc; numeroase sînt și listele ilustrînd aceeași regulă ortografică (cf. cheltui, mâine...), ortoepică (deficient, infiltra, piesă...), același tip flexionar (părea, cafenea, poliță...) etc. (Merită să fie relevată grija autorului de a impune atenției cititorului prin tipul de caractere tipografice utilizate, poziția față de normă a diverșilor termeni.) Prin gruparea pe tipuri a dificultăților autorul urmărește ameliorarea într-un mod mai cuprinzător a cunoștințelor de limbă literară: listele propuse au fost gîndite ca modalitate de introducere și fixare, prin repetare și
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
redusă la proporțiile minimale știute, infirmîndu-se și ipoteza că poetul i-a indicat sursele unor poezii din sumar. Despre ediția lui Xenopol din 1893, prima ediție antimaioresciană, reeditată de multe ori, este, cum apreciază dl N. Georgescu, azi "o curiozitate tipografică în editologia eminesciană datorită cronologiei arbitrare a poeziilor, sistemul ortografic folosit de editor, informațiilor cu neputință de verificat". Dar aceasta are meritul de a fi devenit ediția de masă a liricii eminesciene, editorii ieșeni frații Șaraga ajungînd să tipărească, în
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
șansa să fie incluse. Cronicarul cere iertare pentru îndoiala sa carteziană și n-are pretenția că deține întregul adevăr cu privire la nostalgia de care suferă, indecent de public, G.C. ...scuipatul în sîn Și, dacă tot ne-am umplut mîinile de cerneala tipografică a seriei noi a Cronicii române (urîtul se ia, ca lepra), să ne aruncăm ochii și pe Vitraliile din același număr, semnate de Nicolae Iliescu, alt prozator al generației '80, promițător, și el, cîndva, și care astăzi e complet uitat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
Stalin, le-a organizat așa-numita deviere de dreapta, Ana Pauker murind repede de cancer, iar Vasile Luca într-o închisoare (de sifilis terțiar) sau într-un domiciliu obligatoriu sever. Doar Teohari Georgescu a fost lăsat să conducă o întreprindere tipografică, în calitate de director, murind, așa-zicînd, în patul lui. Zile amare le-a făcut și foștilor săi colegi ceferiști (D. Petrescu, Doncea, Vasilichi), garîndu-i pe linie moartă. În 1954, cum Chișinevschi și Miron Constantinescu începuseră să se agite pentru aplicarea și în
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
meticulos și sursele. Ar fi fost necesară o notă asupra ediției, unde să se precizeze regulile de transcriere a textelor, căci Coșbuc scrisese cu ortografia etimologizantă specifică ardelenilor. Multe greșeli de corectură, transformate în penibile greșeli de ortografie, maculează paginile tipografice. E, din păcate, ratată încă o ocazie de a pune ordine într-un teritoriu parcă sortit devălmășiei. C. Catalano este, din câte îmi dau seama fără să-l cunosc din alte împrejurări, un amator fără ambiții, iar ediția lui trebuie
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
și nu numai) de azi, micile sale țîfne și lamentări, fac interesant aproape orice rînd scris de Marin Mincu. De fiecare dată autorul are ceva de spus. Niciodată nu scrie, precum alții, doar din obligația de a umple un spațiu tipografic care i-a fost rezervat. Elegant și drept ca un spadasin care își privește adversarul drept în ochi, mereu gata să provoace la luptă sau să se lase provocat, Marin Mincu este unul dintre acei scriitori care asigură spectacolul (intelectual
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]