1,430 matches
-
aduc puternice garanții în acest sens. Problema pe care o identifică Toma Pavel aici nu e nici pe departe realismul romanului, ci exclusivismul realismului în modul de a concepe genul romanesc. În alte vorbe, nu atât datul istoric, cât constructul tipologic. E unul singur dintre răspunsurile posibile la două întrebări necesare. Cum de într-o lucrare atât de - cu un termen drag lui G. Călinescu - exaurientă nu dăm peste nici o încercare de a defini romanul? Și cum de - ca să ne menținem
Gândirea romanului cea de pe urmă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8137_a_9462]
-
Ceilalți? CHARLES (ridică din umeri): Uite-așa! Ceilalți! Întuneric Leonida XXI -text pentru teatru memoriei lui Ion Luca Caragiale PERSOANELE: Leonida (care ia toate înfățișările omului așezat și conformist din Caragiale Dumitrache, Farfuridi etc. dar și, pentru momente scurte, altele). Tipologic este însă "majoritar" Leonida. Efimița (care ia toate înfățișările matroanei din Caragiale: Veta, o Zoe mai vîrstnică, Tarsița văduva etc.) Rică Venturiano (care ia înfățișările tineretului "progresist" din Caragiale precum Coriolan Drăgănescu, Leonică, Leonida Condeescu, Lt. Mișu, Tipătescu dar e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Călinescu, susținător al prozei de creație balzaciană, îi contesta, într-un fel neașteptat, tocmai vocația analitică și îi amenda drastic un "feminism exagerat". El recunoștea adevărul câtorva personaje, dar socotea faptul insuficient ca să o facă pe scriitoare aptă de creație tipologică. Excepția o va oferi I. Negoițescu, în Istoria literaturii române, I (1991). El se entuziasmează, dar numai de două dintre romanele sale. Despre celelalte păstrează o tăcere grea și grăitoare. În Franța, Petru Dumitriu a aranjat să apară, la Seuil
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
în picioare, preluând din mers noile directive, acomodându-se accelerat cu directivele și plângându-se, cui stă să-i asculte, că altele sunt de fapt în inima lor... Fiecare dintre cei trei monștri, mutanți ai timpurilor noi, reprezintă o variantă tipologică tare, în aceeași serie artistică (nu și morală) cu Ioana Olaru. Socoliuc stăpânește peste văgăuna provincială numită Măgura, terorizându-i și dresându-i pe toți, mai puțin pe nevastă-sa, deloc intimidată. Mai e un om care pare în afara zonei
Sectorul suflete (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8780_a_10105]
-
urmează o a doua etapă, a trecerii de la o poezie la o serie de poezii de aceeași factură, apoi o trecere la nivelul superior al mai mulor cicluri, până cuprindem și întreaga operă a autorului și o plasăm în contextul tipologic sau istoric potrivit. Ușor de spus, greu de făcut. Cititorul invitat la o întreprindere de acest fel - și ne gândim în primul rând la elevi și la studenți - se va afla într-o situație conflictuală de o deosebită gravitate. Pe
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]
-
sau altul, experiențe biografice ale autoarei, dispuse în "dosare" separate (nepoată, fiică, soție, mamă, rudă, gospodină, confidentă, colegă, corectoare, scriitoare...), dar învălmășite în fluxul vieții și al ficțiunii. Acest personaj fără majusculă exponențială, eroic prin stoicismul lui diurn, este figura tipologică preferată a Adrianei Bittel. Conturul său e mai fin în prozele ce respiră aerul interbelic (sau al unor epoci mai vechi, rămase pe pânză) și mai apăsat în cele având ca materie problematică supraviețuirile în anii comunismului. Are dreptate Adina
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
culturale italo-române. Donato Cerbasi (Universitatea "Roma Tre") a ținut o interesantă prelegere despre limba română, reliefând atât elementele de similitudine în cadrul genului proxim al limbilor romanice, cât și elementele de alteritate, identificate în cadrul aspectelor morfo-sintactice, privite atât diacronic, cât și tipologic. La rândul său, Roberto Merlo (Universitatea din Torino) a încercat să readucă în actualitate problemele foneticii istorice, ocupându-se de palatalizarea velarelor. Alți cercetători, ca Joanna Porawska (Universitaea din Cracovia) și Margareta Dumitrescu (Universitatea din Catania) și-au împărtășit din
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
continuum viață-text definitoriu pentru întreaga sa creație (critică, epică, memorialistică). Completând, cu mijloace de "pitoresc anecdotic și psihologic", Istoria literaturii române contemporane, Memoriile sunt o operă de reconstituire a unor epoci, ambianțe, climate nu foarte îndepărtate; și una de configurare tipologică, pe un evantai uimitor, larg deschis prin experiența și talentul autorului. Istoria mare se conturează prin cea la scară "domestică", individuală, urmărită, aceasta, în cadrele experienței proprii, în fascicolul de lumină aruncat asupra tuturor celor ce-i trec pragul criticului-amfitrion
Aqua forte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9076_a_10401]
-
de vii, sunt creații de hârtie, animate nu de Sfântul Duh, ci de forța figurativă a romancierului. Astfel că disocierea pozitiv/ negativ începe să te preocupe tot mai puțin. Contează modul în care personajele apar și se dezvoltă, logica lor tipologică, iar nu unghiul moral din care le priveai până mai ieri. E importantă consistența lor, precum și acea notă distinctivă care le face inconfundabile, într-o galerie mai largă de portrete. Între un erou cumsecade, dar șters, și un ticălos antologic
Clopotul spart by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9271_a_10596]
-
PUG. Elaborarea planului se va finaliza în toamna anului 2005 și constituie unul dintre cele mai complexe realizate în mediul rural, întrucât conține, alături de regulamentul de urbanism, un studiu sociologic, un plan de dezvoltare locală și o analiză morfologică și tipologică a comunei. Din păcate, nu va produce efectele scontate o bună bucată de vreme, fie pentru că nu a parcurs toate etapele administrative necesare intrării lui în vigoare, fie pentru că, pur și simplu, odată fundamentat, nu va fi respectat. În aceste
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
suspendă dreptul până la reîntoarcere . Există variații minore și între obștile din Vrancea. Totuși, din mai multe motive, forma sintetică pe care o avansez mai sus - cea dominantă în Vrancea -, reprezintă versiunea evoluată rectiliniu a „satului arhaic”, și astfel are valoarea tipologică necesară scopurilor capitolului de față. 4.3.1.2. Organizarea politică Situația politică de ansamblu a satelor românești arhaice nu poate părea în niciun caz una fericită: existența lor era permanent amenințată de pericolele deposedării, robirii sau depopulării, venite din partea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
dorința de a-și păstra neatins statutul de oameni liberi au exclus alegerea de lideri dintre metodele autoguvernării. O existență permanentă a nivelului confederal ar fi permis poate acumularea resurselor necesare formării unei minime rezistențe pentru următoarele perioade. La nivel tipologic, aceasta este diferența fundamentală dintre obștea veche și alte organizări politice. Din acest punct de vedere, se poate spune că Vrancea a fost o democrație, dar nu a fost o republică. Istoria sa ar fi putut fi mult diferită dacă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de himere", Lostrița nemaifiind pentru el doar o fixație, ci absolutul iubirii, ființa intangibilă. Surprinzătoare va fi abordarea realistă, am zice zolisto-panaitistratiană, cu ingrediente de picaresc și senzațional din romanul Zahei Orbul, deosebit de celelalte proze prin ambianță, climat psihologic și tipologic. Zahei este un avatar al biblicului Samson, hamal în portul Brăilei. Adus de un individ malefic zis Panteră la București, pe lângă Groapa Gunoaielor, devine cerșetor, vânător de lipitori, înlocuitor de cal ș.a.m.d. Acuzat de crimă în calitate de țap ispășitor
Monografie V. Voiculescu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9606_a_10931]
-
mai ales de la un anumit moment al evoluției liricii sale, drept poet livresc, iubitor de delicii cărturărești, înrămând estetic peisaje și stări de spirit. Epitetul de "manierist" nu s-a lăsat nici el prea mult așteptat, însă în înțelesul său tipologic, de ingeniozitate și rafinament al compunerii imaginii și decorului confesiunii. Răsfrângeri de peisaj italian, și natural și muzeistic, Umbria visată și mai apoi frecventată cu încântare, ca simbol dominant, exemplar, ținut sacru și franciscan, au îmbogățit, marcând în profunzime, o
Adrian Popescu - 60 Căutând "Înțelesul minunii" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/9623_a_10948]
-
pentru persoane înfricoșate de gândul ratării.". Partea a doua, cea mai extinsă, se citește și se asimilează mai greu, fiindcă descripția e puțin prea minuțioasă, cvasireportericească. Dar merită. Ansamblul este la înălțime: o materie epică deopotrivă densă și fluidă, diversificată tipologic și rearticulată simbolic; un ritm adaptabil, alert sau lent, al narațiunii; un montaj inteligent și un bun dozaj; în primă și ultimă instanță, o vizibilă maturitate artistică. Cu al treilea său roman, pe cât de ambițios, pe atât de reușit, Doina
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
de discuție. Ceea ce e o victorie, fără îndoială. Doar că, din simple pricini editoriale, una cu - măcar - două tăișuri. Nu mă interesează cât de etică e, în ceea ce-l privește pe Mircea A. Diaconu, o asemenea schimbare de categorie. Opțiunile tipologice nu se discută. Vreau doar să-mi verific ipoteza și să înțeleg exact articulațiile cărții. Cum se face, de pildă, că, aproape fără excepție, frontoanele secțiunilor sunt memorabile și incitante, în vreme ce restul construcției se dovedește, la fiecare rând, labilă? Aleg
Cui i-e frică de critica literară? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8206_a_9531]
-
sensului lingvistic, împingîndu-l în arbitrar, fapt ce a deschis calea manierismului. Cenzura ontologică se pronunță implacabil: Reducînd poezia la un simplu fenomen de limbaj și de știință a combinării cuvintelor, (...) manierismul, din categorie istorică, poate fi transformat într-o categorie tipologică. Dar poezia nu are ca dimensiune definitorie doar limbajul. Observațiile lui Hocke în legătură cu problematica umană de care ar trebui să depindă manifestarea acestui limbaj sînt sporadice și neconvingătoare". Eseistul nostru consemnează reprobativ ceea ce socotește a fi "o simplă ars combinatoria
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
siguranța și stima de sine. Naratorul-protagonist, recognoscibil de la un text la altul, apare în diverse medii și ipostaze, în atașante travestiuri, spre a-și depăna poveștile, făcând uz de tot ambitusul realismului, de la cel fiziologic (febră, delir, panică) la cel tipologic (portrete, de la carismatic la grotesc) totul pe un fundal de nelămurită greață și plictiseală stupidă, cum se întâmplă de pildă, în "Duminica bolnavilor". Fiecare bolnav are o poveste a sa, un tic, o meteahnă, un miros, naratorul însuși având obsesiva
Fețele naratorului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9757_a_11082]
-
gogomănie : actorul ar fi fost cel mai mare...rău al cinematografiei românești . Doar atît? Dar a fost și bun, și pitoresc, și comic, și cinic și sentimental...Dar ce n-a fost! A avut șansa să gliseze pe toată paleta tipologică a filmului și teatrului. A și cîntat, Împreună cu Ștefan Iordache. A făcut televiziune și radio. CÎnd vrem să omagiem un mare dispărut, musai să ne documentăm. Sau, mai bine, să nu ne băgăm În discuție... „Îmi duc educația ca pe
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
gogomănie : actorul ar fi fost cel mai mare...rău al cinematografiei românești. Doar atît? Dar a fost și bun, și pitoresc, și comic, și cinic și sentimental...Dar ce n-a fost! A avut șansa să gliseze pe toată paleta tipologică a filmului și teatrului. A și cîntat, Împreună cu Ștefan Iordache. A făcut televiziune și radio. CÎnd vrem să omagiem un mare dispărut, musai să ne documentăm. Sau, mai bine, să nu ne băgăm În discuție... Particip la un simpozion dedicat
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
verbele sunt la viitor!). LXX: „Voi grăi către profeți; căci am înmulțit viziunile și am apărut prin profeți” (cuvânt cu cuvânt: „prin mâinile profeților”, în sens figurat). Pentru Origen, acest semiverset are o importanță deosebită, întrucât el vorbește despre manifestarea tipologică a lui Cristos, prin profeți, înainte de întrupare (Omilii la Facere 14,1). La fel interpretează și Ioan Gură de Aur (Panegiricile sfântului Pavel V, 5), Teodoret al Cyrului, Chiril al Alexandriei. În plus, spre deosebire de TM, LXX are toate verbele la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cel puțin o versiune fermă a misterioaselor subterfugii mateine, contribuind în felul acesta, la ipotetica enciclopedie visată dintotdeauna de mateinii veritabili. Sper ca, prin amplele glose asupra contextului de mai sus, să fi limpezit cât de cât un anume cadru tipologic sub care evoluează, vrând-nevrând, toate comentariile întemeiate pe scrisul parcimonios al acestui - după inspirata formulare aparținându-i lui Ion Barbu - prim și ultim Caragiale. Fiindcă, încadrân-du-se perfect în cerințele acestor imperative exegetice, cartea lui Ion Vianu aduce, în fiecare dintre
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
mai ușor conceptele cu lustru clasicist decât demonstrațiile riguroase cu o istorie la fel de îndepărtată. Distincția, la Negoițescu, dintre neptunic și plutonic, rămâne, din acest motiv, circulantă, marcând lexical două straturi de finisare a poeziei lui Eminescu, așa cum, la Manolescu, repartizarea tipologică a romanelor românești în dorice, ionice, respectiv corintice își păstrează, în ciuda reglajelor ulterioare, funcționalitatea.) Manolescu evită însă, de data aceasta, etichetele, preferându-le, atunci când e oportun, sentințele: Oricâtă bunăvoință le-am arăta, poeziile debutului de la Familia nu mai prezintă astăzi
Câteva sentințe (V) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7402_a_8727]
-
orice profil în măsură să determine, la rîndul său, portretul robot al colecționarului european. Dar pînă la identificarea acestui destinatar vag, fiindcă, finalmente, imaginea unui cumpărător ipotetic a existat, totuși, să vedem care au fost categoriile istorice, stilistico-formale, valorice și tipologice pe care au mizat organizatorii. O primă categorie, din perspectivă cronologică, existentă la nivelul enunțului, dar nedefinită ca atare prin substanța lucrărilor, ar fi aceea, să-i zicem, a artei istoricizate, în care intră nume de artiști importanți, de la finele
„De la București la Paris“ și retur (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7415_a_8740]
-
Aici, debitul confesiv e de obicei bine supravegheat, iar albia se lărgește numai când între amintiri apare un poem sau cel puțin un crez poetic. In sfârșit, nu trebuie pierdută din vedere o nuanță utilă pentru o mai justă încadrare tipologică a scrisului Angelei Marinescu. Parcă înadins (ca să dea apă la moară acelora dintre comentatori care au supralicitat erotismul cărților ei din urmă, asociindu-l cu cel al câtorva autoare din ultimul val), volumul conține două texte intitulate lasciv prevenitor XXX
Un volum necesar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6753_a_8078]