276 matches
-
străvezie, mereu mai necuprinsă, Prin sure și înalte pustiuri de eter Desfășură pe hăuri o horbotă aprinsă. Deasupra ta, deasupra haoticului drum, Cupolele nocturne te-or strejui hieratic; Iar tu vei fi parfumul lunecător de-acum Pe-a lumilor întinsă tipsie de jeratic. Curând, sub faldul umbrei, nu vei mai desluși Nici recea Astartee, nici încruntata Gee... Doar spuza sidefată în depărtare, și În preajmă, goana unor năluci opiacee. Vulturi de flăcări, aștrii spre tine s-or purta. Vâslirii lor solemne
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
dat să beau? - Și-om prelungi povestea, ce-n lumea lor obscură Imaginile noastre de umbră, începeau?... DRIADA I Eu îl priveam prin geamul vărgat de lujeri, vara, Ori scris de colții iernii cu sterpe flori de ger, Cum pe tipsia luncii, biet arbore stingher Își frânge vreascul veșted sau clatină povara, Dar pârtia sticloasă mi se părea înceată; Iar calea însorită, prea lungă pîn' la el. Și-am stat să-nnod întruna - inel lângă inel - Din sfoară, mreji; și vârșii
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
a mai oprit Decât când brațul ager zvâcni să te cuprindă Când strângerea te frânse, iar ochiul pironit Se adânci în vasta orbitelor oglindă. De atunci, țeasta prinsă în chiciură și zguri Pe trepte de vertebre pătrunde-o noapte groasă. Tipsia luminoasă a gândului de guri Și dalte scrâșnitoare în zimți mărunți e roasă. Iar harurile Celei Rîvinte-mi iată-le... Un vânt le răzlețește în zdrențe lungi de ceață, Și somnul suie-n creștet... căci numai Nephélé Mi-a dăruit sărutul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
meu ce nu-mi dă pace, Dansează încă Salomeia, Același IOAN în lanțuri zace- Tot Capul lui îl vrea femeia? În ochii ei flămânzi ca iadul Irod se uită- rană vie! Frumoasa îi șoptește-„adu-l, Îl vreau, stăpâne, pe tipsie...” Voi, fiii mei, luați aminte, În Dragoste s-aveți măsură, Scriptura, cea dintâi, nu minte, Vă fie dar, învățătură! Dansează Salomeia încă, Cu trup mistuitor ca focul, În temnița de jos, adâncă, Așteaptă-nlăcrimat Proorocul... Referință Bibliografică: Dans... / Nicolae Nicoară Horia
DANS... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361535_a_362864]
-
iarba umedă. Cu greu a reușit să-și dezlege piciorul, apucându-se apoi să adune fructele ce trebuiau duse la ospățul de botez al fiicei reginei zânelor, micuța Lia. Cu chiu, cu vai, s-a prezentat la timp, așezând pe tipsia de argint, din fața reginei, cele mai gustoase și parfumate fructe aducătoare de noroc celui ce se va înfrupta din ele. În poiana în care zâna fusese prinsă în laț, zilnic, un băiat care locuia în căsuța de lângă pădure, Ilieș, ieșea
PRINŢESA LIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363980_a_365309]
-
cu vârful ascuțit Cu versul tău lovește fără teamă Nevolnicii care te-au prigonit Nu suporta o viață de cazarmă Și nici destinul celui urgisit! Iubirea ce durează-n veșnicie N-acceptă plânsete și lamentări Nici marea-nvolburată, pe-o tipsie, Nu te va duce-n raiul din visări! Scrâșnind din dinți, cu sabia dreptății Croiește-ți drumul către nemurire Ridică sus stindardul libertății Nu accepta nici dram de umilire Nu îndura un jug impus cu sila Nu-ți consuma durerea
FRĂMÂNTĂRI AMARE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362329_a_363658]
-
care ofereau celor însetați „Apă-rece”, iar celor bolnavi „Nadái” (lb. mag.) adică „lipitori de pus pe spate”, care mișunau într-un borcan cu apă purtat cu grija de vânzătoarea ambulantă... Mai apărea prin zonă și câte o nană cu o tipsie de scoverzi (plăcinte) cu brânză sau croampe (cartofi), pancove (gogoși) sau castane prăjite. Revăd piața și masa lungă a opincarilor care meștereau încălțări durabile din anvelope de camion uzate - opinci diverse de diferite mărimi. Îmi amintesc cu simpatie de un
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
cerul și marea albastră. Nu Te-am pierdut niciodată printre nemernici și răi. Tată, primenește-mi venirea, că astăzi Ți-am adus pe însuși fiul ochilor Tăi! TATĂ, ACELAȘI EȘTI ȘI MARTEI ȘI MARIEI Mereu în grabă, dar pe dos tipsiei, iar mie însumi - risipirilor mărunte, frânturi din tot ce povesteai Mariei mă întristau ca umbra grea de nuc. Amarul din cuvântul Tău, cu-apăs icnit ce pe ascuns să-l duc, chiar inima mi-a spart-o. Cu câtă bunătate
POEME ÎNDURERATE de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361133_a_362462]
-
într-un glas Tânguit și foarte de departe, 33 au strigat mama și tata Și doctorul familiei, 33 a scâncit și sora din pătuț ; Ursitoarele foarte hotărîte Din cer au strigat 83! Un înger blond zbura În brațe cu o tipsie de aur, Cu 50 de bile de aur pe ea Și 50 de flori de colț ; Soarele a zâmbit Și a pus coroana-i de raze Pe tipsia de aur, Iar pruncului i-a dat un sărut. Un înger în
MEDALION NICHITA STĂNESCU (31.03.1933-13.12.1983) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367428_a_368757]
-
cer au strigat 83! Un înger blond zbura În brațe cu o tipsie de aur, Cu 50 de bile de aur pe ea Și 50 de flori de colț ; Soarele a zâmbit Și a pus coroana-i de raze Pe tipsia de aur, Iar pruncului i-a dat un sărut. Un înger în misiune cerească A înverzit peste noapte câmpul Degetele ploii l-au primenit Că pentru o nuntire cu cerul; Și stelele au coborât să-i simtă mireasma Și să
MEDALION NICHITA STĂNESCU (31.03.1933-13.12.1983) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367428_a_368757]
-
într-un glas Tânguit și foarte de departe, 33 au strigat mama și tata Și doctorul familiei, 33 a scâncit și sora din pătuț; Ursitoarele foarte hotărâte Din cer au strigat 83! Un înger blond zbura În brațe cu o tipsie de aur, Cu 50 de bile de aur pe ea Și 50 de flori de colț; Soarele a zâmbit Și a pus coroana-i pe raze, Pe tipsia de aur, Iar pruncului i-au dat un sărut. Florina Dinu, http
ULTIMUL ZOR,RECENZIE DE FLORINA DINU de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367429_a_368758]
-
cer au strigat 83! Un înger blond zbura În brațe cu o tipsie de aur, Cu 50 de bile de aur pe ea Și 50 de flori de colț; Soarele a zâmbit Și a pus coroana-i pe raze, Pe tipsia de aur, Iar pruncului i-au dat un sărut. Florina Dinu, http://www.cartiletinerilor.com/ultimul-zbor-marinela-preoteasa/ Referință Bibliografică: Ultimul zor,recenzie de Florina Dinu / Marinela Preoteasa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1552, Anul V, 01 aprilie 2015. Drepturi de
ULTIMUL ZOR,RECENZIE DE FLORINA DINU de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367429_a_368758]
-
o excelentă profesoară de matematică). Citez din (chiar) prima poezie: „33 a strigat îngerul / 83 au strigat ursitoarele /.../ 33 au strigat mama și tata /.../ Ursitoarele foarte hotărâte / Din cer au strigat 83! // un înger blond zbura / În brațe cu o tipsie de aur / Cu 50 de bile de aur pe ea / Și 50 de flori de colț”... („Nașterea poetului”). Și: „Într-o simetrie perfectă / zboară Îngerul / 31 - 13, 13 - 31 / aripile lui măsoară / cuvântul-necuvântul / necuvântul-cuvântul” („Zbor simetric”). Și: „Toate lucrurile poartă
CRONICĂ DE ION ANDREIȚĂ, LA VOLUMUL DE POEZIE „ULTIMUL ZBOR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367427_a_368756]
-
a răspuns, să cobor la Orșova ca scăpată de la balamuc?... Și, uite, iar sunt nevoit să o aștept!... Dar presimt că trebuie să se întâmple ceva, scrutase el cu ochi mijiți, de cunoscător, depărtările, uite, marea e netedă ca o tipsie. Când arată așa în larg, fă pe dracu-n patru ca să ajungi cât mai repede la destinație. Cu cât se prelungește mai mult acalmia, cu atât mai dată naibii e urmarea. Dar la Orșova cum de v-ați stabilit? mă
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
Maradona Pălugă, cel care urma să facă celebru orașul Făurei. Nici nu mai spunem că la împlinirea vârstei de un an, la tăierea moțului, o altă ceremonie obligatorie în familia tradițională, când i-au fost puse în față, pe o tipsie, ispitele vieții, respectiv niște bani, o călimară de cerneală, o scrumieră și o minge de fotbal, țâncul a luat mingea și a început să o roadă fiindcă-i dădeau dințișorii. Delir! Toată lumea se felicita pentru intuiție, iar calculele veniturilor unui
UN TATĂ VIZIONAR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367068_a_368397]
-
creițari”, că „pentru hârtie și tămâie pentru sigilare” s-au cheltuit 10 florini și 12 creițari, sau că „negustorii străini care fac comerț ambulant” au vărsat la casieria orașului 6 florini și 12 creițari. La rubrica de cheltuieli „pentru o tipsie de cântar din cupru, apoi greutăți de aramă gradate și o greutate de o oca din fier de folosință pentru oraș” s-au plătit 7 florini și 37 de creițari, iar pentru „transportarea unui om nebun până la Siret s-au
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
reușită autodefinire: „Doar din tăceri mă recompun, // Și prin oglinzi, îmi e tot una // Că nu arăt a fi mai bun, // Deși mă străduiesc întruna, // Răsar din versuri sau apun, // Fărămițat și-ntotdeauna, // Doar din tăceri mă recompun, // Ca din tipsii de aur, luna” // Idealul creatorului de artă este superior: „Semănăm printre ierburi câte-un vis sau două // ca măcar o dată să sorbim din ciuturi // Apa cristalină care nu se plouă” (Panegiric) Poeziile Din taine, Arpegii și Salut pun în lumină
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
sub masa din lemn de nuc din camera copilului uitat în joc. Acum te așezi în plin câmp sub soarele zilei sub luna nopților în care plină sau corn te mângâie rece cu bucuria ei stranie. Îți rămân mereu pe tipsia de argint întrebările din tine. Răspunsurile vin uneori în plecări. Sosirile sunt din ce în ce mai rare. Cuvântul e pământ și apă și aer și lemn și metal. El îmi bucură maturitatea. În același timp, doare faptul că odată demult, omul știa mult
CÂND NU MAI CAUŢI DAR TE CAUŢI (SEMN DE ÎNTREBARE) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347517_a_348846]
-
deja locul cel mai bun din vitrină. Pe pagina a treia, sus , la dreapta, Se postează anunțul de nastere Pentru că Ziua nădușește în fulgii zăpezii Cu care un dumnezeu ghiduș a umplut Toate pernele pe care stau Că pe o tipsie de aur Capete nebotezate de prunci. SULLA TERZA PAGINA, ÎN ALTO, A DESTRA Inghiotto la pillola del giorno Con acqua né viva né morta. M'attende solo un'ombra festaiola Nella scatola dei gioielli di famiglia. Îl balsamo per i
MONADE (4) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366001_a_367330]
-
Ediția nr. 1582 din 01 mai 2015 Toate Articolele Autorului iubirea singurul demon pe care mereu mi-l permit și vina poate-ai să mă vezi ca-ntr-o perfuzie cu infinit cea adevărată prin care trece lumina pe-o tipsie de cântec mereu îți aduc maci din lună ca dintr-o grădină secretă îți cresc universuri în gând să mă citești ca pe-o rună în liniștea de după furtună scutur iar fața de masă pe care zeii au jucat zaruri
ULTIMA ŞANSĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352545_a_353874]
-
și orientale. Și lămpile cu petrol de diferite tipuri au fost aduse cu vasul pe Dunăre de la Viena .( lampă cu abajur de sticlă) Spațiul de locuit al insularilor și confortul se completă și cu o serie de alămuri, arămuri Tăvi, tipsii, sahane,(farfurii pentru păstrat și servit mâncarea ),tengere ,recipiente pentru păstrat apă ghiumuri, kumgane , sau pentru încălzit, ibrice pentru spălat )sfeșnice, recipiente de interior pentru încălzit, lighene, vase de ars mirodenii instalații pentru iluminat interesante din punct de vedere el
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
poetică este plină cu însemne, coduri pe care, dacă nu le simți că îți străpung coloana vertebrală, ca unică parte a corpului ce se leagă cu Universul, nu o vei înțelege niciodată. Versul poetei transmite dar înțelesul este subtil încartiruit: Tipsia sa roșie, iubite, n-o sparge! / Transform-o-n oglindă, proptită-n catarge! (Jocul astrelor). Și dacă vă spuneam în rândurile de mai sus, citindu-i și încercând descifrarea stihului că Elisabeta Iosif este o inițiată în taina cuvântului și
TIMP ŞI SENS ÎN DESCIFRAREA CODULUI POETIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356916_a_358245]
-
doară Singurătățile din mine și-alerg nebună înspre nori. Mă udă ploaia și mi-e bine, surori de sânge-am fost mereu; Și aș păstra-o lângă mine să șușotim torențial, Eu să-i ofer setea din mine, pe o tipsie de troheu, Ea-n strai de nori să mă îmbrace și să plecăm în cer, la bal. Mi-e dor să mai dansez în ploaie, chiar de-o aripă-n zbor mai am! Să simt cum cerurile toate mi se
MĂ-NTREB, MĂ MIR... de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370947_a_372276]
-
tot în haite se adună și îmi mușcă mâinile pale, trupul istovit de statul ăsta-așa chircit în cușcă... Prea mult amar în gândul ce-a-ndrăznit să creadă c-ar putea să evadeze, s-alerge prin fânețe și păduri sau pe tipsia mării să danseze... Scrășnești din dinți când dat ți-e să înduri o veșnicie fără de iubire și-aștepți doar pasul morții să-l mai faci știind că niciun val de-mpotrivire nu îl va șterge... Te chircești și... taci... Referință
AMAR de AURA POPA în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370305_a_371634]
-
Boureni e și un toponim străvechi care confirmă legenda, numit “Locul căpățânii” - al căpățânii bourului, desigur. Legenda spune că, după ospățul voievodal care a marcat izbânda cinegetică a lui Dragoș, a avut loc ceremonialul de îngropare a capului fiarei, pe tipsie de aur, după un ritual străvechi care acordă bourului cinstire mistică. Iată de ce părintele Romică Siminciuc a mutat (și continuă asta) la Soci o părticică din ființa locurilor maramureșene, cu acele celebre bisericuțe din lemn care înțeapă cerul, opere meșteșugărești
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]