280 matches
-
era în prada unei anumite stări de spirit, legată, desigur, de noi doi, fiindcă din când în când se oprea și ne contempla îndelung. "Sînteți de la Salvamont?", îl întrebai când ajunserăm sus și ne oprirăm să ne odihnim. Abia acum tipsia de aur a soarelui mușcă cu partea ei de jos îndepărtatele creste și începu să piară dincolo de hăuri. Cerul se luminase și din furtună nu mai rămăsese nimic, ca și când nici n-ar fi fost. Individul mormăi ceva ininteligibil, dar apoi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
intrau camuflate în aerul acela gălbui ca fildeșul, în care peștii multicolori, de faianță, suspendați din tavan, păreau că înoată, lent, într-o apă tulbure. Babouches 7 de bumbac, cu fir de mătase, agățați pe pereți, printre ramele argintate ale tipsiilor, printre narghilele și împletituri din frunze de palmier, făceau casa să se reverse și-n același timp o țineau cuprinsă într-o narcoză de melasă și opiu. N-avea nici cea mai mică idee cum o să scape din capcana acelei
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
Dunăre, ce regat, ce politică rusească ori nemțească? La Mazar Pașa jurați în numele {EminescuOpXII 96} turcului... Suntem turci, turci în puterea cuvântului, țipa d. C. A. Rosetti la gazetă și când colo... ce să vezi? Iese frumușel cu capul pe tipsie înaintea împăratului rusesc, oferindu-i pîne și sare. Părintele d-sale n-a știut desigur să-i spună că pîne și sare nu se cade a se oferi decât Domnului legiuit al tării, zicîndu-i-se oarecum "din pînea și sarea Ta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
îndesit. Peste vreo jumătate de oră, când avionul a coborât sub plafonul de nori, pregătindu-se să aterizeze, ferestrele mici, hublourile s-au umplut de șiroaie. Vizibilitatea s-a redus. Era vreme de ploaie. Dedesubt se vedea marea, ca o tipsie uriașă de cenușă lichidă. Din loc în loc, pe fața acesteia se zărea câte-o navă, cât o coajă de nucă, brăzdând luciul apei și lăsând în urmă o dâră lungă de valuri înspumate, ce se micșorau și dispăreau hăt în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
timp să ajungă la sarcofage. Iar șeful gărzilor văzuse mașinăria, chiar dacă Îmbucățită, și ar fi putut-o recunoaște, denunțându-l ca fiind În complicitate cu conjurații. Ar fi fost ca și când și-ar fi oferit el Însuși dușmanilor capul, pe o tipsie de argint. Mașinăria trebuia să dispară. În prag se opri, ținându-l pe Cecco În urma lui. Înăuntru părea să nu fie nimeni, strigătele și zgomotele de pași erau acum mai Îndepărtate. Se strecură În tăcere spre intrarea În subterană, trăgându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
trupurile noastre semn de dor și de aducere aminte câteva zile am pășit prin noi mirosind a iarbă și a transhumanță dormeam neîntorși semănam cu pruncii abia alăptați înveliți în cetină fiecare dimineață a fost adusă de vulturi pe o tipsie de lumină 12 septembrie 2011 Strigăt Lăsați-mă să plâng pentru voi toți, Să fiu un bocet la sfârșit de vară, Până și toamna vine într-o doară Și simți că vrei și simți că nu mai poți. Noi ne-
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
Partea întâi 1. Pe drumul de țară, șareta primăriei - ultima din secol - înainta stârnind praful eliberat de sub copitele calului, în bătaia soarelui de vară. Tropotul se deslușea clar, lovind pământul, ritmic, și nici un alt zgomot nu se mai auzea pe tipsia aprinsă ca de jăratec a câmpiei. Totul părea o pictură din alte vremi - văzut dinspre linia ferată spre turla bisericii, departe, în inima așezării comunale. În șaretă era Lung, omul de serviciu al primăriei, bărbierit în dimineața aceea anume, încins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
fata Mai frumoase decât frunzele din scorbura mea se miră ariciul" (Eugenia Zaimu - „Fata de fum”) 2. Dezvoltați propozițiile simple din exercițiul următor: Soarele apune. Râul e cald. Stelele strălucesc. Luna răsare. Satele dorm. Roua sclipește. Model: Soarele ca o tipsie de aur apune după deal. FIȘE DE EVALUARE CLASA a IV-a 1. Puneți alături de fiecare din următoarele substantive cel puțin trei Însușiri care li se potrivesc: soare - ........ floare - ........ sat - ........ casă......... zi - ........ oraș........ om - ......... noapte........ iepure - ........ lună - ......... pădure - ........ urs - ........ 2
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
domn, oameni de să jăluia de luările acelea”: „Cluceriu, când te-am trimis în țară cu slujbe, fiind cu boierie, dreptate am poruncit să faci au nedreptate și jafuri?” La încercările de justificare ale acestuia, că „un covor și niște tipsii și tingiri ce au fost luat mită, de au făcut nedreptate săracilor, zicea că le-au dăruit mânăstirii Strehaii”, Brâncoveanu ripostează cu umor: „Auziți, boieri, cu jafuri și nedreptăți face pomene!” Cu atât mai neașteptată și nedreaptă s-a dovedit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285377_a_286706]
-
V-VI, ceramica modelată la mână are ca degresant cioburi pisate, ceea ce îi oferă un aspect grosier. Vasele sunt arse incomplet, fapt ce denotă o culoare cenușie închisă sau brună, cu pete gălbui (pl. V). Ca forme, predomină vasul-borcan și tipsia. O parte din vasele de tradiție dacică, specifice secolului VI, prezintă ornamente cruciforme incizate (Dodești - Vaslui), pe buze sau pe corp (pl. VI/3, 4), însă majoritatea lor sunt nedecorate. Similitudini în privința decorului cruciform găsim la vasele-borcan, din veacurile VI-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ceramica autohtonă, de la final de secol VI/început de VII, poate fi interpretată și ca o definire a „granițelor” etnice. Aceste motive decorative se mențin și în perioada ulterioară (secolul VIII), fiind prezente pe fragmentele de la Valea Mare-Dumești (pl. XII). Tipsiile se găsesc frecvent în spațiul Moldovei, inclusiv în bazinul bârlădean (câteva exemplare la Chircești-Miclești, Gura Idrici, Rateșul Cuzei și Valea Mare, mai multe fiind în siturile din secolul VIII) și au o forma rotundă, cu fundul și pereții îngroșați, ultimii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pl. XI). Ornamentele respective se observă și pe ceramica din veacurile VII-VIII, precum cea de la Costești-Vaslui (pl. XIII). În privința evoluției ceramicii, se remarcă o diferență între vasul-borcan, care se transformă de la o etapă la alta, în compoziție, formă, decoruri, pe când tipsia se menține, fără modificări esențiale, până în veacurile VIII-IX, ulterior remarcându-se schimbări și reducerea cantității lor din inventarele siturilor bazinului bârlădean, dar și din restul așezărilor, descoperite în spațiul Moldovei. Revenind la cele două etape ale evoluției ceramice, trebuie specificată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
diversități în ansamblul său și de prezența ceramicii, ca elementul dominant și de regulă singular: Tabelul de mai sus denotă că cel mai numeros material arheologic provine din așezările de la Dodești, Drăgești și Valea Mare-Dumești. Alături de vase-borcan s-au găsit tipsii (6 exemplare fragmentare la Gura Idrici, Rateșul Cuzei și Valea Mare), câteva unelte-arme (cuțite, care puteau fi folosite și în scopuri casnice, și un vârf de săgeată, ultimul de la Dodești), obiecte de port și alte diverse piese. În unele stațiuni
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cercetate, a impus următoarea clasificare: a)ceramica, modelată atât la mână, cât și la roată, este reprezentată printr-un număr de circa 1.000-1.200 de vase-borcan (oale), majoritatea fragmentare. Dintre acestea, 65 % au fost lucrate la mână (vase-borcan și tipsii); b)unelte de os și metal: străpungătoare os (5), cuțite (4), dăltițe (2), ace fier (2), câte un exemplar din următoarele obiecte: amnar, împungător-pilă, scoabă, vârf de săgeată (fier) și un obiect de măcinat cereale (cuarțit). c) obiecte de port
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
obiecte: o lingură de lut (de turnat metale), un petic de cazan și un pandantiv de harnașament, ambele din bronz. Datorită inventarului precar din așezările aflate în Bazinul Bârladului, nu se remarcă o gamă variată de obiecte. Uneori, până și tipsia (vas frecvent întâlnit) lipsește, precum în cazul așezării de la Dodești. Totodată, din diferite motive (așezări necercetate integral sau obiecte de inventar în număr redus), nu se poate decât presupune că procesul înlocuirii treptate a ceramicii modelată la mână cu ceramica
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ca și unele exemplare autohtone, de culoare gălbui-albicioasă, rozie și brun-roșcată (pl. IV). În siturile menționate mai sus, au fost găsite vase-borcan cu trăsături slave, însă, în alte trei așezări (Gura Idrici, Rateșul Cuzei și Valea Mare) au fost descoperite tipsii. Dacă acceptăm că tipsia este un element distinctiv al culturii materiale slave, atunci numărul așezărilor cu vase de factură slavă ar crește de la doi la cinci din totalul celor opt cercetate. Însă, datorită disputelor privind proveniența acestui recipient, rămânem rezervați
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
autohtone, de culoare gălbui-albicioasă, rozie și brun-roșcată (pl. IV). În siturile menționate mai sus, au fost găsite vase-borcan cu trăsături slave, însă, în alte trei așezări (Gura Idrici, Rateșul Cuzei și Valea Mare) au fost descoperite tipsii. Dacă acceptăm că tipsia este un element distinctiv al culturii materiale slave, atunci numărul așezărilor cu vase de factură slavă ar crește de la doi la cinci din totalul celor opt cercetate. Însă, datorită disputelor privind proveniența acestui recipient, rămânem rezervați în atribuirea originii lui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
veche, de tradiție daco-romană. În privința tipologiei ceramice aceasta reflectă reminiscențe daco-romane, prin menținerea unor forme mai vechi, precum vasul-borcan, cel mai răspândit recipient din spațiul românesc, cunoscut și păstrat ulterior, datorită evoluției sale, sub denumirea de oală. Spre deosebire de recipientul amintit, tipsia, prezentă în inventarele siturilor, provoacă teorii diferite, îndeosebi legate de apartenența etnică. O primă variantă se referă la originea autohtonă a vasului, deoarece forme apropiate s-au găsit în cetățile dacice din Moldova, încă dinaintea pătrunderii slavilor. De altfel, cele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
inventarele siturilor, provoacă teorii diferite, îndeosebi legate de apartenența etnică. O primă variantă se referă la originea autohtonă a vasului, deoarece forme apropiate s-au găsit în cetățile dacice din Moldova, încă dinaintea pătrunderii slavilor. De altfel, cele mai vechi tipsii (tigăi) datează încă din secolele V-III î. Hr. Aceiași ipoteză se bazează și pe apariția în mediul slav arhaic a tipsiilor abia din a doua jumătate a secolului VI, iar concomitent, în Moldova deja erau cunoscute (perpetuate din perioada antică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
forme apropiate s-au găsit în cetățile dacice din Moldova, încă dinaintea pătrunderii slavilor. De altfel, cele mai vechi tipsii (tigăi) datează încă din secolele V-III î. Hr. Aceiași ipoteză se bazează și pe apariția în mediul slav arhaic a tipsiilor abia din a doua jumătate a secolului VI, iar concomitent, în Moldova deja erau cunoscute (perpetuate din perioada antică) și utilizate de băștinași în stațiunile de la Botoșana, Davideni, Bacău-Curtea Domnească, unde s-au descoperit în asociere cu fibule, monede sau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din arealul rus), potrivit cărora obiectul ar fi derivat din discurile de argilă (cultura Zarubineț), care însă erau utilizate drept capace de urnă și nu pentru coptul pâinii. Dimpotrivă, folosite la coacerea lipiilor de grâu sau a pâinișoarelor de mei, tipsiile denotă implicit și cultivarea grâului sau a meiului de către populația autohtonă. Întrucât argumentele celor două teorii sunt plauzibile, credem că în momentul actual putem fi doar rezervați în a le atribui cu certitudine unei populații, chiar dacă în ultima vreme balanța
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
executată din pastă fină, de culoare cenușie sau gălbuie, având un decor lustruit și incizat. Această ultimă categorie devine frecventă ulterior, pe parcursul secolelor X-XI. Analiza inventarelor din așezările de VIII-IX a permis distingerea mai multor variante ceramice ale vasului-borcan ori tipsiei, lucrate la mână sau la roată și diferențiate prin câteva criterii (diametrul mai mic sau mai mare dintre gura și fundul vasului; umeri proeminenți sau prelinși; fundul gros): vas-borcan cu corpul zvelt, umărul ușor proeminent, buza răsfrântă și fațetată ori
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
drept, puțin mai mic decât gura; decorul este format din puncte, linii incizate orizontal, sau în valuri simple ori duble, dispuse pe aproape întreaga suprafață, ca la recipientele găsite la Gura Idrici, Negrești, Chircești-Miclești și Dodești - Vaslui (pl. XXIV/5-7). tipsie modelată exclusiv la mână, din pastă cu cioburi pisate în compoziție, cu fundul gros, iar marginile ușor înălțate și aplecate spre interior (la Oncești), iar alteori scurte și rotunjite (cele de la Gura Idrici, Dodești); aceste trăsături îi conferă un aspect
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cele de la Gura Idrici, Dodești); aceste trăsături îi conferă un aspect grosier, așa cum se observă la exemplarele de la Negrești, Gura Idrici, Dodești - Vaslui și Oncești - Bacău (pl. XXVIII/1-5). Descrierea tipurilor de vase și a variantelor acestora (vasul borcan și tipsia) denotă păstrarea trăsăturilor de tradiție daco-romană și perpetuarea principalelor recipiente cunoscute din Antichitate. În privința categoriilor ceramice, se produce o disproporție, prin scăderea ceramicii lucrate la mână. În schimb, multe dintre vasele făcute la roată păstrează pasta, forma, arderea și unele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
locuință, anexă diferențe perceptibile, însă în cazul ceramicii, a tipologiei vaselor, a compoziției pastei și modului de realizare a recipientelor s-au remarcat modificări. Astfel, dacă în prima etapă, inventarul ceramic este încă dominat de vasele modelate la mână (vase-borcan, tipsii, castroane, străchini, căni, capace), uneori decorate cu alveole și crestături pe buză ori cu ornamente liniare sau vălurite pe corp, în cea de-a doua etapă, situația se inversează, ceramica lucrată la roată o înlocuiește treptat pe cea făcută la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]