176 matches
-
întrebat: sunteți dispuși la tratative cu polonezii, la schimb de populație? Ce răspunde vizionarul? Printr-o întrebare, desigur. Ar fi gata Marea Britanie să dăruiască imediat Germaniei,ca garantie a bunelor intenții, câteva colonii?“ Șeful Gică zâmbea, crăcănat, în ușă. Sir Tirbușon privea în tavan. Lubrefianta Gina își tot încheia descheia halatul. Bufonul se ridicase, brusc, în picioare. Se plictisise, nu mai avea chef să le recite cuvintele lui Henderson!... Uite că nu mai avea chef, pur și simplu. Un arlechin brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Tot orașul stătuse la coadă ore întregi, cu gândul la iarna viitoare. Gina apucase să ia cinci perechi, pentru soră și mamă și cumnat și nepoțel. Foarte buni, îmblăniți, călduroși, vor prinde de minune în genocidul iernii viitoare. Nicidecum, susținea Tirbușon, put de trăsnește. Anatol Dominic Vancea Voinov părea foarte atent la academica polemică, dar nu se știa dacă la asta se referea, când interveni, continuându-și parcă un gând mai vechi, brusc renăscut. „Improvizația funcționează ca o salvare, cum am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și perseverent. Cea mai mare dificultate o prezintă verbul...“ Gina insista, adesea, revenind, asupra unor pasaje obscure. Reluau, atunci, împreună, indicațiile de regie. Nu observau că, în jur, urechea colectivului se mărise, încercând să capteze codul acestei bizare intimități, sprâncenele Tirbușon se ridicau și se coborau, agitate, privirea holbată a lui nea Gică se tot dilata, de parcă ar fi văzut fantome. „Memorie tactilă. Satisfacerea halucinatorie a unei necesități, prin vis. Visul, calea spre inconștient și expresia inconștientului, poate fi utilizat ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de ce îi povestise, cu amănunte, despre Gafton sau Marga, când toată istoria de care se pasionase brusc nu prea era dintre cele care se încredințau unei colege. Unei colege, unor colegi... Tolea pălăvrăgise deja în fața lui Gică și a lui Tirbușon despre corespondența cu familia din Argentina. Până la urmă, te puteai întreba dacă riscanta afișare a chiar ceea ce trebuia ascuns de ochiul public nu era aceeași capricioasă strategie de a pune tocmai faptele cele mai neplăcute, prin dezvăluirea lor, sub semnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
sunteți rude. — Păcatele mele... sa lăsam gluma. O cunosc de când lucra cu ăștia, cu turismul, cu grupurile de străini. — Aha, relații de serviciu. — Doamna Mila numai cu mine se înțelegea, cu mine lucra. Ăilalți nici n-o știu. Nimeni, nici Tirbușon, nici mătăluță. Numai în mine avea încredere, că eu sunt mormânt. Știi cum e... mai venea unul, altul. — Cum unul, altul? — Ei, secret profesional. Femeie prima, valută forte, ce să mai vorbim. — Chiar așa? Nu, nu-i ce crede lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
îmi mai cumpără băutură din când în când. — Mai tragem câte un chef mic, noi două, spuse Naoko cu un aer șugubăț. — Bravo vouă! am zis. Reiko a scos o sticlă de vin alb din frigider, a deschis-o cu tirbușonul și a adus trei pahare. Vinul avea un buchet plăcut și părea natural. După ce s-a terminat discul, Reiko și-a scos chitara de sub pat și după ce a acordat-o, privind-o cu ochi drăgăstoși, a început să interpreteze o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
o gură. — Nu mai e. Îmi pare rău, șefu’. — Ascultă. Ce trebuie să faci acum e să ai grijă de vas cît Îmi dă banii și după aia să pornești. — OK, șefu’. M-am Întins după cealaltă sticlă, am luat tirbușonul și am desfăcut-o. Am luat o gură mare și după aia am pus bine dopu’ la loc și am lăsat-o Între două urcioare din răchită, pline cu apă. — Uite-l pe domnul Sing, i-am spus lui Eddy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pauvre friți, Onie. Pas de pistol, pas de binoculaire. Rien, pe mă-sa. — Assez de sous, spuse Onèsime. Ne merge bine cu banii. — N-am unde dracu’ să-i cheltuiesc. — Altădată. — Je veux cheltuiesc maintenant. Claude deschise o sticlă, folosing tirbușonul de la briceagul său nemțesc de cercetaș. O mirosi și mi-o Întinse: — C’est du gnôle. Cealaltă echipă Își Împărțise deja partea. Erau prietenii noștri, Însă de Îndată ce ne despărțeam deveneau ceilalți și parcă te Înțepau În spate. „VĂ despărțiți prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
noi, pe-acolo, de vreun pișpiriu de premiu, pentru stagiari! Bine-ar fi! Între timp, trupeșa Liliana se întorsese, aducând, cu o dexteritate demnă de invidiat, o frapieră cu trei sticle de vin-pelin, din comerț, la gheață, apă minerală, un tirbușon, precum și un platou cu cașcaval, cu jambon feliat, cu pâine, cu măsline și cu un mezelic tare și uscat, probabil ghiudem. Plus paharele suplimentare, absolut trebuincioase libației. Hai noroc și la mulți ani, fiindcă p...la e pe bani! reeditează
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ridicola reptilă verde, redutabilă doar prin faptul că scotea din bot două-trei limbi firave de foc. Un Isus scheletic își arăta rana din coastă, de unde urca spre înalt o tulpină răsucită de viță-de-vie, plină de ciorchini vineți și cârcei ca tirbușoanele. Maica Domnului adormea sub un macat purpuriu, vegheată de îngeri cu aripi și nimb de aur. Lazăr, înfășurat în bandaje ca o mumie, se ridica în capul oaselor în cutia verzuie a mormântului, pe când Isus îi arăta un pergament răsucit
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Prezintă-mă. — Nu acuma. — M-ai târât până aici și acum nu vrei să mă prezinți nimănui. — Uite-o pe Alex! — Unde? — Acolo. — Fata aia în costum verde care bate apa cu picioarele și se răsucește pe loc ca un tirbușon? — Da. Așa-i place ei. — Îmi amintește de ceva ce-am văzut odată într-un eleșteu din vestul Irlandei. — Bun, acum mă duc să înot. Să fii cuminte! Tom plonjă înotând în direcția lui Alex. Ca și Adam, se simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
simplu. — Da și nu. Copilul doarme. — Cum a fost ? H. se referă la ziua de astăzi. Tocmai s-a întors cu o sticlă de Beaujolais. — OK. De băut nu pot să beau fiindcă alăptez. Măcar un pahar... Scoate dopul cu tirbușonul. Îl privesc din spate și mi-l imaginez dezbrăcat. Sunt în cămașa mea preferată de noapte - un cămeșoi de in, cu tălpile goale pe podeaua murdară din bucătărie și mușc dintr-o felie de pâine goală. — Excepție... De ziua ta
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
despre tatăl ei - toți atinși de aceeași nebunie, dar lipsiți de forța, energia și priceperea ei; și despre felul cum i-a Întreținut pe toți de la vîrsta de optsprezece ani. Îi povestești despre bătrînul inventator care nu inventează nimic; despre tirbușonul inventat de el, de care este atașat un dop care nu se scoate; despre Încuietoarea care nu se descuie; despre oglinda incasabilă În care nu te poți oglindi. Îi povestești că, acum un an, a moștenit l20 000 de dolari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
părea încîntată, avea ochi lucioși, nevinovați și surâdea blând. Luă sticla mulțumind răgușit. Melania se înclină politicoasă. "Te-ai gândit foarte bine, draga mea. Cine nu știe că pe bărbați îi stimulează o picătură de alcool." Scarlat desfundă sticla cu tirbușonul de la briceag și luă o înghițitură lungă. Din pivniță străbătea monoton zgomotul târnăcopului. Florence Miga își prinse tâmplele în mâini apăsîndu-și pleoapele. În curând degetele i se umeziră. * Umbrele li se proiectau pe zid. Dascălu își alungă șuvițele din ochi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Pe Maggie o izbi multitudinea de figuri. În fața ei erau două fete blonde, cu pielea de porțelan, iar în spatele lor un negru cu tunsoare afro și trăsături fine, ascuțite. Alături dansau o femeie și un bărbat, amândoi cu bucle negre, tirbușon. Maggie își aminti de documentarea pe care i-o dăduse Bonham și se gândi la pagina despre nenumăratele triburi ale Israelului: ruși, etiopieni, mizrahim, cei din țările arabe. Erau toți aici. Maggie se privi în oglinda unui perete și fu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
plăcerea. Când mă uit la tine nu anticipez nici un fel de plăcere, Îmi pare rău, spuse ea. — Ba da, spuse Sam, vei simți plăcerea când te voi mângâia și te voi săruta... peste tot. Se duse În bucătărie, luă un tirbușon și deschise sticla de vin. Turnă În două pahare, Îi Întinse unul și spuse malițios: — Ești foarte greu de cucerit. Kitty luă paharul și Îl goli În chiuveta din bucătărie. — Tu tot nu pricepi, Sam. Nu vreau să mă culc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
pe urmă să se învârtă încetinel și, împins de ele ori de forța lui, începuse să se rotească, apoi să intre într-un vârtej, plăcut mai întâi și îmbătător pe urmă. Era ca o roată, ca un mosor, ca un tirbușon, amețit și fără gânduri, iar când tocmai începuse să iasă deasupra pământului a auzit vuietul speriat al glolelor: tavaaaanul. Lovitura n-a fost prea puternică. Stătea lungit pe pământul umed și-i venea să râdă, apoi a intrat brusc în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
se întâmple și-a aflat într-un mod dramatic. Mai întâi, apa l-a supt ca pe o bomboană, apoi a paralizat. S-a răsucit ore în șir pe loc și dintr-odată a început să cadă lent, ca un tirbușon beat. Mai era totuși conștient când a atins pământul. Și-a urmat un somn de douăzeci de ani. Prin urmare, Andrei Ionescu a plecat la Paris, iar Zogru, în căutarea unui bărbat prin care să-i atragă atenția Giuliei. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
etaje. Nu era o priveliște plăcută, și nici utilă; soarele lipsea în cea mai mare parte a zilei, iar senzația de claustrofobie era pregnantă. Dimineața era cât de cât în regulă, dar la asfințit umbra spiralei devenea amenințătoare, ca un tirbușon gigantic gata să sfredelească grădina de la parter. Sunam și nu știam niciodată dacă soneria producea vreun sunet, fiindcă firul electric traversa curtea, ocolea o anexă și se pierdea în holul mare, unde se pare că țârâia încet ca un greiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
o și înhăță, mîncînd-o fără pâine. - Ăsta e salam de Sibiu veritabil, salam fin, de unde naiba l-aveți, Otilio? Fata dădu din umeri, iar Olimpia făcu observație lui Stănică: - Nu fi lacom, ce Dumnezeu, îl înghiți cu pieliță cu tot. - Un tirbușon, comandă Stănică, ca un client de restaurant. Marina, veselă, ca la o schimbare de stăpân, se repezi la bufet și scoase un tirbușon cu vârful puțin rupt. - Bine, moș Costache, mustră Stănică de la masă pebolnav, ai dumneata așa vinuri în
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
iar Olimpia făcu observație lui Stănică: - Nu fi lacom, ce Dumnezeu, îl înghiți cu pieliță cu tot. - Un tirbușon, comandă Stănică, ca un client de restaurant. Marina, veselă, ca la o schimbare de stăpân, se repezi la bufet și scoase un tirbușon cu vârful puțin rupt. - Bine, moș Costache, mustră Stănică de la masă pebolnav, ai dumneata așa vinuri în casă și nu ți-ai luat un tirbușon ca lumea? Bolnavul trona pe spate stupid, sub căciula de cauciuc, care, fiind puțin spartă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Marina, veselă, ca la o schimbare de stăpân, se repezi la bufet și scoase un tirbușon cu vârful puțin rupt. - Bine, moș Costache, mustră Stănică de la masă pebolnav, ai dumneata așa vinuri în casă și nu ți-ai luat un tirbușon ca lumea? Bolnavul trona pe spate stupid, sub căciula de cauciuc, care, fiind puțin spartă, lăsa să se scurgă pe fruntea, ochiul și un obraz al lui un fir de apă care se prelingea apoi, făcând la rădăcina perilor stufoși
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
coborât parcă din bestiariile medievale, un „pisicâine” care îl acompaniază pe v.înnopteanu pe câmpul... heraldic. Animalului - pe numele său benone - îi place să se exprime prin gesturi emfatice, teatrale (laba ridicată spre cerul baltic, coada înălțată într-un întortocheat tirbușon), și manifestă - bănuim - o profundă afecțiune pentru v. înnopteanu (în a cărui mână puternică își simte strânsă „laba lui baltică”). Ceea ce poate surprinde în poeme de tipul acesta este faptul că autorul nu pare să-și pună deloc problema dacă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
mama a spus că omul trebuie să trăiască, pentru că iadul are o încăpere și mai mare, plină cu suferințe pentru oameni... decât are lumea. (Doamna Wurm are crampe și se viermuiește. Herrmann șontâcăie până la bufet și pune mâna pe un tirbușon uriaș) Dar Herrmann o iubește pe maică-sa, pentru că nu trebuie să plângă una-două pe stradă, pentru că toate femeile sunt curve și pot să fugă mult mai repede decât Herrmann. El o să poată să-și înfigă cocoșelul lui singuratec în
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
străzile lumii, cărora le poate atinge cel mult dând cu pietre după ele... și atunci fug toate mult mai repede decât ar fi facut-o fără să fie lovite de piatra lui Herrmann. Se grăbește șontâcăind spre doamna Wurm, cu tirbușonul ținut la înălțimea capului) Ei, și acum vine rândul găurii pentru cocoșelul lui Herrmann în capul iubitei sale mame... (Doamna Wurm se trezește din înlemnire și începe să strige o grămadă de cuvinte, între care cuvântul "Poliție" revine foarte des
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]