454 matches
-
al proteinelor se datorează prezenței simultane în moleculele lor a grupelor acide -COOH și bazice -NH2, proteinele fiind din punct de vedere funcțional poliamide naturale ale aminoacizilor. În alcătuirea proteinelor intră totdeauna aminoacizii cu caracter neutru (glicocol, alanină, valină, leucină, tirozină) și aminoacizii cu caracter bazic (histidină, lizină) sau aminoacizii cu caracter acid (acid glutamic, acid asparagic). De aceea, proteinele posedă totdeauna grupe ionogene electropozitive și electronegative, formând macroioni amfoteri. Prezența grupelor polare (de exemplu gruparea hidroxil -OH, gruparea carboxil -COOH
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
2. Sinteza oncoproteinelor modificate. În celulele normale ale mușchiului pectoral de găină, gena c-src codifică o tirozin-kinază, o fosfoproteină de 60 kD, care se inseră în membrana citoplasmatică și nu are, în mod obișnuit, proprietăți transformante. Ea fosforilează resturile de tirozină ale câtorva proteine din categoria integrinelor. În celula normală, proteinele tirozin-fosforilate au rolul de a lega Ca2+ și funcționează ca receptori pentru fibronectină. Activitatea tirozin-kinazei codificată de c-src este de numai 10% din aceea a enzimei codificată de gena v-src
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
18.4). Cdc2 formează complexe cu ciclina B care este sintetizată în cursul ultimei etape a fazei S și în G2. Aceste complexe sunt apoi fosforilate la treonina din poziția 161 (T161) din Cdc2, precum și la treonina 14 (T14) și tirozina 15 (Y15). Pe când fosforilarea la T161 induce activarea, fosforilarea în T14 și Y15 induce inhibiția Cdc2. Complexul este apoi activat prin defosforilarea lui T14 și Y15, având loc tranziția de la G2 la M, cu formarea unui complex proteinic activ care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
faza S. Complexele ciclină B-Cdc2 se acumulează în timp ce are loc parcurgerea fazelor S și G2. În complexe, Cdc2 este fosforilată la treonina din poziția 161, proces necesar pentru activarea sa. În plus, ea este fosforilată și la resturile treonină și tirozină, din pozițiile 14 și respectiv 15, ceea ce induce inhibiția activității proteinkinazice a lui Cdc2, până la tranziția G2 / M. Defosforilarea la treonina din poziția 14 și la tirozina din poziția 15 activează Cdc2 kinaza, ceea ce declanșează intrarea în faza M. Cdc2
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pentru activarea sa. În plus, ea este fosforilată și la resturile treonină și tirozină, din pozițiile 14 și respectiv 15, ceea ce induce inhibiția activității proteinkinazice a lui Cdc2, până la tranziția G2 / M. Defosforilarea la treonina din poziția 14 și la tirozina din poziția 15 activează Cdc2 kinaza, ceea ce declanșează intrarea în faza M. Cdc2 fosforilează un număr de proteine, incluzând lamininele nucleare și histona H1, conducând la dezorganizarea învelișului nuclear, condensarea cromozomală și asamblarea fusului de diviziune. În plus, Cdc2 declanșează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mulți produși proteinici ai oncogenelor, precum ErbA, ErbB, Fms, Kit etc. reprezintă asemenea receptori de factori de creștere, aflați în membrana celulelor. Asemenea receptori au o activitate enzimatică specifică, reprezentând fosfotirozinkinaze ce au capacitatea de a fosforila (adăugă grupe fosfat) tirozina. Există două grupe de produși oncogenici cu activitate fosfokinazică și anume tirozin-fosfokinazele, care sunt lipsite de funcția receptoare și sunt localizate pe partea internă a membranei plasmatice și serin-/treonin-fosfokinazele, care se află în citoplasmă. Produșii protooncogenelor funcționează ca verigi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
situate pe fața internă a membranei celulare. Dintre acestea fac parte c-src care a fost prima protooncogenă identificată, c-abl, din cromozomul Philadelphia și c-lck, codificatoare pentru o proteinkinază asociată cu CD4. Numărul mare de protein-tirozinkinaze este o dovadă că fosforilarea tirozinei reprezintă un eveniment crucial pentru controlul creșterii și diviziunii celulare. Fosfotirozina este foarte rară în celulele normale, dar devine foarte abundentă în celule maligne. Oncogenele codificatoare de protein-tirozinkinază sunt componente constante ale genomului retrovirusurilor aviare. În absența efectului stimulator al
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
transformant. Au mai fost descriși și alți asemenea factori de creștere cu activitate transformantă, atunci când suferă mutație genele codificatoare corespunzătoare (Aaronson, 1991; Cross și Dexter, 1991). Legarea factorului de creștere induce dimerizarea protein-tirozinkinazelor receptoare, care apoi își fosforilează reciproc resturile tirozină. Dimerizarea unor receptori este indusă direct, prin legarea unui factor de creștere dimeric, așa cum este PDGF, care constă din două catene polipeptidice. Alți factori de creștere, precum EGF, sunt monomerici, dar legarea lor induce modificări conformaționale Imunogenetică și Oncogenetică 329
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
rândul lor, fosforilează alte substraturi. Autofosforilarea receptorului prin fosforilarea încrucișată (cross phosphorylation) a polipeptidelor adiacente joacă un rol esențial în transducția semnalului prin medierea asocierii altor molecule semnalizatoare cu tirozinkinazele receptoare activate. Autofosforilarea are ca rezultat fosforilarea resturilor specifice de tirozină în domeniile citoplasmatice ale receptorului. Resturile de tirozină fosforilate servesc apoi ca situsuri de legare pentru domeniile SH2 ale altor molecule semnalizatoare. Domeniile SH2 leagă în mod specific peptide care conțin fosfotirozine. Prezența domeniilor SH2 într-o varietate de molecule
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fosforilarea încrucișată (cross phosphorylation) a polipeptidelor adiacente joacă un rol esențial în transducția semnalului prin medierea asocierii altor molecule semnalizatoare cu tirozinkinazele receptoare activate. Autofosforilarea are ca rezultat fosforilarea resturilor specifice de tirozină în domeniile citoplasmatice ale receptorului. Resturile de tirozină fosforilate servesc apoi ca situsuri de legare pentru domeniile SH2 ale altor molecule semnalizatoare. Domeniile SH2 leagă în mod specific peptide care conțin fosfotirozine. Prezența domeniilor SH2 într-o varietate de molecule transductoare de semnal promovează asocierea lor cu receptorii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
proteinelor care reglează proliferarea celulară normală. Capacitatea unor citokine și receptori cuplați cu proteina G de a acționa ca proteine oncogenice, pledează în același sens. Studiul oncogenelor protein-tirozin-kinazice a permis descoperirea rolului fosforilării proteinelor, în general și al fosforilării protein tirozinei în particular, în sistemele moleculare transductoare ale semnalelor mitogene. Genele ras aparțin unei familii mari de gene care codifică pentru proteinele ce leagă nucleotidul cu baza azotată guanină și care se numesc proteine G. Proteinele G reprezintă veritabili comutatori moleculari
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
domenii intracelulare cu funcție catalitică de kinaze. Rolul lor este de a transduce semnalele mitogene. De cele mai multe ori, legarea factorului de creștere produce dimerizarea receptorului. Dimerizarea este urmată de activarea funcției kinazice intrinsece, cu autofosforilarea ulterioară a resturilor specifice de tirozină. Resturile fosforilate mediază legarea specifică a proteinelor citoplasmatice cu rol de semnalizare, care conțin două domenii de omologie cu src desemnate SH2 (acronimul derivă de la Src Homology-2). În anul 1983, Doolittle și colaboratorii săi au identificat produsul oncogenei sis, pe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
deficientă în transformare. Tipul sălbatic (normal) de VSR are o oncogenă (v-onc) cu efect transformant asupra celulei gazdă, desemnată v-src. Oncogena virală v-src deține informația genetică pentru sinteza proteinkinazei p60, a cărei activitate specifică este aceea de a fosforila resturile tirozină din alte proteine. Mutanta virală defectivă în capacitatea de transformare a fost desemnată td și se prezintă în mai multe subtipuri, dintre care unele prezintă deleții extinse la nivelul secvenței oncogenei v-src. Utilizarea probelor cADN marcate a permis izolarea din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
transcrierii oncogenei virale v-src este foarte înaltă, datorită caracterului puternic, foarte activ al promotorului viral. Rata traducerii este la fel de înaltă, astfel încât cantitatea de proteinkinază este mult mai mare decât în celula normală. Din această cauză, nivelul de fosforilare a resturilor tirozină din proteinele unei astfel de celule este de 10 ori mai ridicat, comparativ cu al unei celule normale. Astfel, modularea cantitativă a fosforilării resturilor tirozină din proteinele celulare stă la baza conversiei unei celule normale într-o celulă malignă. Protooncogena
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mult mai mare decât în celula normală. Din această cauză, nivelul de fosforilare a resturilor tirozină din proteinele unei astfel de celule este de 10 ori mai ridicat, comparativ cu al unei celule normale. Astfel, modularea cantitativă a fosforilării resturilor tirozină din proteinele celulare stă la baza conversiei unei celule normale într-o celulă malignă. Protooncogena poate deveni oncogenă celulară, atunci când ea însăși suferă modificare structural-funcțională sub acțiunea unor factori mutageni și/sau carcinogeni. Și în acest caz, oncogena celulară este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
un proces de suprareplicare/extrareplicare, vor rezulta copii multiple ale acesteia. Transcrise simultan, copiile multiple ale protooncogenei determină, în urma traducerii mesagerilor multipli, sinteza unei cantități mari a proteinei protooncogenei. Proteina, deși normală, induce nivele înalte de fosforilare a resturilor de tirozină ale proteinelor celulare, ceea ce determină transformarea malignă a celulei, printr-un mecanism de modulare cantitativă. Uneori, procesul de amplificare a protooncogenei poate fi vizualizat microscopic, deoarece sectorul din cromatină cu ADN amplificat, corespunzând copiilor multiple ale acesteia, apare sub forma
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
EGF; - cuprinde patru subdomenii desemnate I-IV; • domeniul transmembranar: - conține 22 aminoacizi (de la poziția 653 la poziția 676); - este lipofilic; domeniul intracitoplasmatic: - are activitate tirozin kinazică; - conține 580 aminoacizi; - în poziția 685 se află o moleculă de treonină, ce corespunde tirozinei din poziția 654 din EGFR, posibil implicată în reglarea activității proteinei sub acțiunea protein kinazei C; - această porțiune prezintă cea mai mare asemănare structurală cu domeniul corespunzator altor tirozin kinaze; - pe un subdomeniu de 343 aminoacizi, HER-2 este în proporție
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
liganzilor EGF. Ea exista în multiple izoforme fiind cunoscută și ca NDF (Reese și colab., 1997). Aceasta induce activarea receptorului acetil colinei și a factorului de creștere glial. Totuși, cu toate că a fost descoperită datorită capacității sale de a induce fosforilarea tirozinei HER-2, HRG nu se leagă singură, direct la HER-2. HRG se leagă specific la moleculele de HER-3 sau HER-4, dar cu o afinitate relativ scăzută. Căile de semnalizare HER-2 implică molecule care conțin domenii SH2 (src homology 2), SH3 (src
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
scăzută. Căile de semnalizare HER-2 implică molecule care conțin domenii SH2 (src homology 2), SH3 (src homology 3) și PTB (phosphotyrosyne binding domain) ce interacționează cu receptorii HER. Dimerizarea receptorilor determină inducerea activității kinazice ce constă în fosforilarea resturilor de tirozină din capătul C-terminal al receptorului, situsurile de fosforilare Y1248 sau Y877 (Bose și colab., 2006). Heterodimerii ce conțin HER-2 activează două căi de semnalizare importante: calea MAPK și PI3K-AKT (Wang și colab., 2005), dar și căile ce implică mTOR
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de medicamentul țintă pentru kinază. Atât Her-2/neu cât și Bcr-Abl sunt țintite la nivel ADN, de timpuriu, în cursul evoluției bolii. Același lucru este în cazul tumorilor stromale gastrointestinale (GIST-uri) care au frecvent mutații activatoare în c-kit tirozină kinază. Testele clinice timpurii cu STI-571 în GIST au arătat că acest medicament inhibă c-kit și PDGFR în adiție la Abl a arătat răspunsuri tumorale dramatice (Joensuu și colab., 2001, Van Osterom și colab., 2001) și au sugerat că
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
inițiază activarea seriată a unei cascade de kinaze. RAS activat se leagă de domeniul N-terminal al RAF, o serin-treonin kinază citoplasmatică, care la rândul ei fosforilează MEK (mitogen extracellular signal regulated kinase), o protein kinază care fosforilează reziduurile de tirozină și pe cele de serină. MEK activează la rândul ei o proteină de 42 kDa denumită inițial MAP kinază (MAPK), iar ulterior redenumită ERK. ERK fosforilat determină activarea factorilor de transcripție în nucleu cum ar fi c-jun, care la rândul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
care variază de la 30% la 95% în funcție de studiu [76]. Un nivel crescut al expresiei în cancerul pancreatic au prezentat și liganzii EGF și TGF-α. Legarea liganzilor la nivelul domeniului extracelular determină homodimerizarea sau heterodimerizarea receptorilor, urmată de fosforilarea reziduurilor de tirozină de la nivelul domeniului intracelular și activarea prin intermediul mediatorilor intracelulari a unor căi de semnalizare cum sunt RAS/RAF/MEK (cu rol în transmiterea semnalelor de creștere), PI3K/AKT (care mediază progresia în ciclul celular și supraviețuirea) și STAT cu rol
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
definit în anexa nr. 5 la norme. Cu toate acestea, pentru calcule, concentrația de metionină și cea de cistină se pot adăuga împreună, în cazul în care raportul metionină/cistină nu depășește 2, iar concentrația de fenilalanină și cea de tirozină se pot adăuga împreună, în cazul în care raportul tirozină/fenilalanină nu depășește 2. Raportul metionină/cistină poate fi mai mare de 2, dar nu poate depăși 3, cu condiția să se demonstreze, prin studii corespunzătoare, realizate în conformitate cu opiniile general
NORME din 30 mai 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]
-
pentru calcule, concentrația de metionină și cea de cistină se pot adăuga împreună, în cazul în care raportul metionină/cistină nu depășește 2, iar concentrația de fenilalanină și cea de tirozină se pot adăuga împreună, în cazul în care raportul tirozină/fenilalanină nu depășește 2. Raportul metionină/cistină poate fi mai mare de 2, dar nu poate depăși 3, cu condiția să se demonstreze, prin studii corespunzătoare, realizate în conformitate cu opiniile general acceptate ale experților privind conceperea și realizarea acestor studii, că
NORME din 30 mai 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]
-
definit în anexa nr. 5 la norme*). Cu toate acestea, pentru calcule, concentrația de metionină și cea de cistină se pot adăuga împreună, în cazul în care raportul metionină/cistină nu depășește 2, iar concentrația de fenilalanină și cea de tirozină se pot adăuga împreună, în cazul în care raportul tirozină/fenilalanină nu depășe��te 2. Raportul metionină/cistină poate fi mai mare de 2, dar nu poate depăși 3, cu condiția să se demonstreze, prin studii corespunzătoare, realizate în conformitate cu opiniile
NORME din 30 mai 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]