941 matches
-
răzbunări mărunte; aprindeți o lumânare pentru dușmani și rugați-vă pentru ei, dorindu-le tot binele, numai să nu mai aibă putere asupra caselor voastre. Pe toacă să-l scrieți pe diavol, căruia din bătrâni i se spune ucigă-l toaca. De ce ? Explicația este ușor de dat : sunetele ritmate pe lemnul toacei probabil că scad sau dezintegrează puterea lui - respectiv puterile malefice - vorba din bătrâni are foarte mult miez. Deci, ucigă-l toaca ! rog preoții, pe această cale, ca atunci când ies
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
ei, dorindu-le tot binele, numai să nu mai aibă putere asupra caselor voastre. Pe toacă să-l scrieți pe diavol, căruia din bătrâni i se spune ucigă-l toaca. De ce ? Explicația este ușor de dat : sunetele ritmate pe lemnul toacei probabil că scad sau dezintegrează puterea lui - respectiv puterile malefice - vorba din bătrâni are foarte mult miez. Deci, ucigă-l toaca ! rog preoții, pe această cale, ca atunci când ies cu Sfintele Daruri să folosească cuvintele noastre tradiționale cu credință și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
căruia din bătrâni i se spune ucigă-l toaca. De ce ? Explicația este ușor de dat : sunetele ritmate pe lemnul toacei probabil că scad sau dezintegrează puterea lui - respectiv puterile malefice - vorba din bătrâni are foarte mult miez. Deci, ucigă-l toaca ! rog preoții, pe această cale, ca atunci când ies cu Sfintele Daruri să folosească cuvintele noastre tradiționale cu credință și cu dragoste să vă apropiați și nu cu frică... deoarece Maica noastră și Dumnezeul părinților noștri nu induc frica, ci iubirea
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
de mii de ani; dar nu s-a putut, sufletul a rămas singur și mut, în fața întâmplării tragice pusă în scene magice și atroce. În cercuri ermetice s-a închis, Isus a lăsat iubirea în cetate. De atunci clopotul și toaca va bate prin timpi, prin fața noastră, cei condamnați la o moarte mică și veșnică. * * * N-a fost o întâmplare că a plecat! trebuia mai demult și azi nu eram acasă, ci undeva în lume, într-un oraș, în pădure sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
facultate. Dar Celebi voia să vadă cu ochii lui dacă licăreala aceea are într-adevăr forma trupului îngropat acolo sau e doar un halo slab, produs de pământul excesiv de fertil al cimitirelor. Știind că va auzi inevitabil de Ucigă-l Toaca, mai puse o întrebare așa, de formă: — Oare de ce ies ei, părinte? — Nu știu, taică. Le-o fi urât. — N-o fi coada Necuratului? insistă Celebi, furios pe un popă atât de puțin ortodox. — Necuratul nu adastă niciodată pe lângă sfânta
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
maici. Halal! Existau în Paris și câteva biserici ortodoxe grecești, rusești, bulgărești, sârbești... Erau, după știința sa, și trei lăcașuri ortodoxe românești. Unde putea să-l găsească pe părintele Gherasim? Ar fi putut întreba la Ambasadă, că ăștia știau și toaca-n cer, dar renunță la idee, din motive de prevedere. Îi veni o altă idee restaurantul Miorița. Intră. Comandă o ciorbă și niște sărmăluțe și, între o îmbucătură și alta, legă o discuție cu Costel, chelnerul. Îl știa pe părintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
întrucât aceste peisaje ies deseori din neutralitate pentru a deveni intens expresive. De fiecare dată altfel alcătuite, cu o dominantă timbrală sau alta, ele sunt construite prin aglomerarea de obiecte sonore provenind din lumea rurală : pocnete de lemne, bătăi de toacă, glasuri de fluiere și de păsări (inclusiv de buhă rău-prevestitoare), acordaje și pizzicato-uri de instrumente de coarde, clinchete de clopoței, exclamații și strigăte... Dacă țesătura lor n-ar fi atât de densă iar culoarea n-ar fi deliberat "arhaizantă
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
Am plecat rușinat capul, gândind la înțelepciunea bunului meu. PRIETENA COPACILOR De multe ori aud, printre sunetele venite din livadă, un ciocănit repetat ca și cum aș fi în casă și cineva m-ar întreba dacă sunt înăuntru. Acest ciocănit seamănă cu toaca cioplită de copiii rătăciți prin pădure, dând semne pentru cei ce i-ar fi căutat. Am intrat tiptil pe poarta din zăbrele rare și am început să cercetez cu privirea printre ramurile dese. Deodată zăresc o pasăre cu pene frumos
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
cîteva ori, poate doar de două, m-am... am devenit dealul pe care îl priveam... cu un soi de extaz indescriptibil... ERAM! În Iași, după ce am revenit în 1975, scriam într-un fotoliu galben, cu carnetul pe genunchi... Aici ascultam toaca, doream să o înregistrez, atît de mult îmi plăcea. Alături e biserica Dimitrie Balș, dacă mă sui pe pat pot să privesc în clopotniță... și pe cel ce bate toaca, doar în maiou și în chiloți de culoare neagră... În
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
într-un fotoliu galben, cu carnetul pe genunchi... Aici ascultam toaca, doream să o înregistrez, atît de mult îmi plăcea. Alături e biserica Dimitrie Balș, dacă mă sui pe pat pot să privesc în clopotniță... și pe cel ce bate toaca, doar în maiou și în chiloți de culoare neagră... În orele toride ale amiezii, închipuind scene tandre și obscene" D.P.: Mere, fluturi, țipete de copii excitați de înserare... Era, este vara anotimpul dvs. predilect pentru creație? La fel, vă simțiți
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
fiind făcută prin bună rânduială și mai ales și înaintea cinstitei stărostii” (Stahl, 1998, vol. I, p. 144). Soluția: obștea mare se întrunește pentru a căuta o soluție satisfăcătoare: „Adică noi toți locuitorii din satili ocolului Vrăncii ne-am adunat toati satili la un loc și înaintea Vornicii am hotărât, cu primire de obștie tuturor, ca mai bine să ne învoim și să disbracăm toate goanele dintre noi”, și anume, decide ca muntele Mușa să fie dat înapoi poienarilor, luându-l
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
mare” la locul lui, am schimbat broasca la ușă, am instalat patul În tindă, ai presărat sulfamidă pe rană. Hai să Încercăm să Închidem și noi un ochi, un ceas-două! Măi, omule! Da cini crez tu cî poati dorni după toati aisti Întâmplări ninorociti? Da, iaca a sî Încerc. Victor sforăia doborât de oboseală și emoții. Peste un ceas, Maria se sculă, descuie cealaltă odaie și după ce dădu la oparte oalele din față se strecură În „salonul mortului”, așa cum credea ea
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
pe flăcău. Cum fetele din sat cam știau oful lui nenea Jănel, nu voiau să se mărite cu el... Babele, însă, aveau tertipurile lor...In frunte se afla Zoița lui Cocostârc. Urâtă ca noaptea, dar nu proastă, ea știa și toaca în cer. Mătușa Rarița s-o dus și la ea și i-o cerut ajutorul. După ce o umblat baba prin sat vreme îndelungată, într-o dimineață s-o oprit la poarta lui nenea Jănel și o început să strige: „Rariță
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
în jos de o stinghie...Se legăna uite-așa: haitea-haitea...haitea haitea...Avea niște urechi mari de tot, iar capul ca de șoarece. Si cu ochii mă spărgea nu alta!... Avea niște gheare, ferească-mă Dumnezeu! ...„Inseamnă că ucigă-l toaca numai noaptea îi mare, da’ ziua se face așa ca aista.” îmi ziceam eu, abia ținându mă pe picioare. Nu știam cum să ajung mai repede la gura podului și să cobor. Parcă spuneai la început că erai mare vânător
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pleacă singuri. Vrei să ne știe tot satul?” Uite așa ne am văcărit toată ziulica ceea. Când s-o înserat bine, am pus mâna pe pușcă și pe felinar și am urcat în pod, hotărât să trag în ucigă-l toaca... M-am uitat în dreapta, m-am uitat în stânga, dar nici urmă de draci...Am cercetat fiecare colț, da’ degeaba...Draci...ioc! „Să știi că Dumnezeu o auzit ruga noastră și i-o alungat pe ucigă-i toaca.” am gândit eu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
în ucigă-l toaca... M-am uitat în dreapta, m-am uitat în stânga, dar nici urmă de draci...Am cercetat fiecare colț, da’ degeaba...Draci...ioc! „Să știi că Dumnezeu o auzit ruga noastră și i-o alungat pe ucigă-i toaca.” am gândit eu. Si n-au mai venit înapoi? a întrebat Ion Cotman cel tăcut. Ba bine că nu. In fiecare zi, până noaptea, ședeau agățați cu capul în jos de stinghia din pod și se legănau uite-așa: haitea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
eu am să vă spun povestea fimeii din sat de la mine. Păi dă-i drumul, Pâcule, că ne apucă ziua de mâine așteptând - l-a îndemnat moș Dumitru. Are să te apuce și amiaza dacă ulcica din fața mea șade uscată ca toaca - a făcut-o Pâcu pe supăratul. Vasile Hliboceanu - finul din seara aceea - atent la ce se întâmpla în jur, l-a strigat pe crâșmar. Ce faci, stăpâne? Ne lași să ne uscăm ca iarba cosită? Omenește-ne cu o oală
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de la cap la coadă și o întrebat-o: „Mătușă Stancă. Cine o putut să ne fure cocoșul?” „Parcă spuneai că erau și niște borți pe alături.” „Erau, dar cine știe ale cui sunt?” „Apoi acolo poate sta și ucigă-l toaca, nu numai o jivină. La asta nu te-o dus capul? Aicea eu nu mă bag. Până la diavol! Atât!” i-a răspuns Stanca țiganca. „Un hârleț ai, mătușă Stancă?” „Am o rigină de hârleț acolo. Ia-l dacă crezi că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mai ascult puțin, poate mi s-o părut.” N-o trebuit să aștepte multă vreme până când o auzit din nou: „Mamăăă!!! Deschideee!!!” Deschideee!!! Si unde o pornit să bată în ușă de se zguduiau pereții... „Aista-i strigoi, ucigă-l toaca! Ce să fac?” se frăsuia portarul de unul singur, fără să poată face măcar un pas. Glasul strigoiului de dincolo de ușa morgii urla ca în pustiu, iar bătăile în ușă zguduiau pământul...Un câine care îi mai ținea de urât
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
postul Paștelui, și cum or să apară Nichiperci și Belzebuți, pe scenă?! Încep să cred că păgînul ăsta de Ion Creangă, trebuie scos din manuale : căci nu doar Stan Pățitu’, ci și Dănilă Prepeleac, și Ivan Turbincă, conțin ...Ucigă-i Toaca! Plus că marele humuleștean creează probleme, periodic, Învățătoarelor pioase din toate colțurile țării! Propun ca-n perioada posturilor să nu fie reprezentat, la Operă, ori la Sibiu, nici Faust ; și să se retragă din librării Maestrul și Margareta; și, pe
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
se ducă vestea-n lume. Iac-așa. Securea-i ici, copacii alături. Numai să-i chitesc și să-i cioplesc. Mă uit și zic: ista-i bun de amânare, cela de tălpi, ista de tumurugi, cela de costoroabe, istalalt de toacă. Scuipă-n palme, Dănilă, fă-ți o cruce și la treabă! (se închină, apucă securea. De după buturugă, scoate capul Codârlic) CODÂRLIC (ironic): Bagă samă să nu te lovești... DĂNILĂ (se întoarce, îl vede): Hait! Iaca și dracu'! Da' de unde-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
se apropie): Lasă, omule, șaga de-o parte și zi: ce vrei să faci aici? DĂNILĂ: Da' nu vezi? CODÂRLIC: Văd, da' nu pricep. DĂNILĂ: Îi pricepe tu, n-avea teamă; așteaptă numai pân-oi ridica clopotnița și-oi pune toaca. CODÂRLIC: Stăi, bre, nu te-apuca de năzbâtii. Iazul, locul și pădurea de pe-aici sunt ale noastre. DĂNILĂ: I-auzi! Și voi cine sunteți? CODÂRLIC: Eu îs Codârlic cel Isteț, mai marele peste doi draci și jumătate. Și alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cu ea la angrosist. Cantitatea o stabiliți după nevoi. Dezavantajul ar fi că s ar putea să vă ceară cam mult porumb la schimb. Dar omul dumitale știe cred să se târguiască și a scoate-o mai ieftin. Știe și toaca-n cer! Uite aici zapisca pentru angrosist și... Doamne-ajută! Vă mulțumesc pentru ajutor, domnule inginer, și, dacă nu-i cu supărare, aș avea o întrebare. Cine i în fruntea acestor nelegiuiți? A legionarilor am vrut să zic. Îți voi spune
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
blidul dinainte, că dacă mai lungești vorba eu leșin de foame. Cum văd eu, măi Costache, ți-o mers bine pe unde ai umblat. Ia descarcă traista! Ho, șatră! Lasă-mă să-mi prind sufletul și ți oi povesti și toaca-n cer... După ce și-au pus burțile la cale, s-au așezat la gura sobei. Vinul aburind gustat gospodărește le dădea chef de vorbă... Strașnic om, căpitanul cela. Se vede treaba că o mâncat pâine de tranșeu - a apreciat Petrache
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
iar de pe la zece ani mă lua cu el la înmormântări, botezuri și cununii. Așa am ajuns o vreme să țin cădelnița preotului Mihuță, cel care avea să joace rolul popii din filmul „Neamul Șoimăreștilor”, să trag clopotele și să bat toaca, mai ales după ce bunicul a căzut de sus, de pe treptele clopotniței, de-a rostogolul vreo șase metri. Cauza s-a aflat repede: un vecin rival îGheorghe Lupașcu, poreclit „Tatăl Nostru”), care urmărea să-i ia locul, a scos o treaptă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]