1,745 matches
-
XII. ÎNTRE CER ȘI PĂMÂNT, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016. Între cer și pământ mai caut răspuns, O toamnă în care dureri am cules Iar tu fără urmă să pleci ai ales Și toarce-n neliniști un vers nepătruns. Răpus de poveri într-un dor ne`nțeles Mai tremur în palma tăcerii ascuns, E rece pustiul în care-am ajuns Căci doar amăgirea suspină-n eres. Cum lunec spre iarnă cătând propriul Eu Rămân
ALEXANDRA MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/alexandra_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
plânge divin. Un gând înnoptează în rugă mereu, Eu n-o să mă vindec nicicând de senin... Citește mai mult Între cer și pământ mai caut răspuns,O toamnă în care dureri am culesIar tu fără urmă să pleci ai alesși toarce-n neliniști un vers nepătruns.Răpus de poveri într-un dor ne`nțelesMai tremur în palma tăcerii ascuns,E rece pustiul în care-am ajunsCăci doar amăgirea suspină-n eres.Cum lunec spre iarnă cătând propriul EuRămân prizonier, iar tu
ALEXANDRA MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/alexandra_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
imperiul setei de cunoaștere a oricărui amănunt semnificativ din mediul rural, mai cu seamă din ograda, livada și ulița copilăriei. Etapele vieții scriitoarei sunt depănate molcom, constituindu-se în istorisiri la gura vetrei, uneori încinse cu câte un buștean, alteori torcând în spuză. Condiția esențială: profesionalismul jurnalistului și sinceritatea și onestitatea respondentului, capitalul de interes fiind când de o parte, când de alta, dar în aceeași măsură, ca într-un joc sportiv în care fair-play-ul este imperios necesar. Menuț Maximinian îi
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
apelor vijelioase de munte... Vocea întregindu-i intemperiile lăuntrice, sufletești, ieșite din fire, ca la toți cei mari. (ibid. p. 23) „În soarele privirilor ei a răsărit toată cântarea noastră românească. Maria a pus lumină în cântec, apoi l-a tors în ghergheful trăirilor sacre, străbune. Fervoarea simțirii ei românește era puritate și provocare a sentimentului ce se îmbrățișează cu armonia. Spiritul ei smulgea zâmbetul senin de pe cer plămădind cântecul într-o prietenie divină, într-o frumusețe-canon. Maria nu s-a
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
sau de pe Jiu. (Revista „Gândirea”, Anul XVII, nr. 4, Aprilie 1938) Și cine a doinit atât de cutremurător și de neînțeles de sensibil, fiind suflet în sufletul Neamului său, altcineva decât Maria Tănase?! Genialul și inegalabilul poet Radu Gyr a tors din ființa sa fascinantă și prigonită, din ființa sa poetică și mărturisitoare, din ființa plină de iubire și suferință și un șirag de nestemate Balade. O parte închinate României, Loviștei, Bucegilor, Maramureșului, Basarabiei, Dobrogei, Dacului, Voievozilor Dragoș, Țepeș, Ștefan, Basarab
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Ion și Marian Nica, pădurarul de canton, am dus iezii în adâncul pădurii, unde, de mult, instinctul îi ademenea. Când Marian i-a dus în brațe, pe rând, la o distanță de câțiva zeci de metri, iezii s-au în- tors după el și și-au rezemat capul de piciorul meu, frcându-și gâtul ca o mângâiere de mulțu- mire. Trist de acestă despărțire neașteptată, dar și bucuros că am putut să-i aduc în lumea lor, în libertate, i-am ferit
PARTEA A II-A de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1404140213.html [Corola-blog/BlogPost/360009_a_361338]
-
am născut și până am plecat de acasă. Parcurgând filele cărții, am însoțit-o de-a lungul călătoriei pe firul roșu și sensibil al rememorării. În memoria scriitoarei, s-au decantat amintirile, rămânând doar frumosul: hora din poiană, Glavaciocul ce toarce liniștit pe sub pletele sălciilor, pădurea de pe deal, mărgăritarele de pe Căldăraru, călușul, umorul localnicilor, hărnicia, demnitatea și mândria sătenilor, ,,moștenire" care i s-a transmis de către înaintași, purtată cu sine oriunde ar merge. ,,Mulțumesc celor din rândul cărora m-am ridicat
LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 by http://confluente.ro/_locul_magic_al_copilariei_mihai_leonte_1372857652.html [Corola-blog/BlogPost/363896_a_365225]
-
totul și vocea-n smochingul protocolar ți-mbraci nu înainte de-a împinge cu mâna spre spate agasarea ce deja s-a lipit - nechemata - de tine în fine închizi și taci îndelung lăsând sentimentul de a fi supraviețuitor să-ți toarcă molcom la picioare dar dincolo de geam auzi cum timpul iarăși își mână mustangii ce-aleargă răsfirând coame de flăcări în vânt și mușcă sălbatic cu dinții lianele albe-ale ploii te- apropii ca să vezi miracolul mai bine dar geamul este aburit
DINCOLO de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1495994928.html [Corola-blog/BlogPost/362828_a_364157]
-
respiră și cântă adorabila și fermecătoarea natură cu întregul ei Cer și Pământ. Pe partitura sentimentelor Mamei se compune simfonia Odorului celest. În inima Mamei sunt intonații de rugă, de dor, de har și de grații. În firul de țărână tors de străbuni, s-a miluit cremenea tăriei Ei, pe care s-a zidit o sfântă ctitorie de Cer și Cuvânt. Mama este un simbol de credință, imn liturgic, o revărsare a Cerului, un izvor nesecat al pământului, un răsărit de
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1488357342.html [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
dar nătăfleț mai ești! Ăia sunt niște prăpădiți de șoricei. Neștiutori cum sunt, căutau joacă. Lasă, culcă-te! Când o să crești mare, o să fii cel mai puternic din ogradă. Pisica îi linse căpșorul zburlit de frică, apoi începu să-i toarcă un cântec de leagăn. Șușurel adormi. Se visă stând într-un tron sclipitor. De o parte și de alta, șiruri de motani înarmați până-n dinți îl păzeau, iar în fața sa stăteau câinele și cocoșul, în genunchi, cu ochii în pământ
MOTANUL ȘUȘUREL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417420962.html [Corola-blog/BlogPost/371966_a_373295]
-
scoate vinul și îl pune în urcioare, la răcoare... Ea mai scoate din firide nuci, caise și stafide; ziua trece-n zbor și seara s-adună vecinii... Caiere de lână albă prinse-n furci, parcă îmbie fusul firul să îl toarcă în spirale de magie. Bărbatii curăță harnici porumbul de pe știuleți și mai trag cate o dușcă devenind mai vorbăreți. Costea le cântă din fluier și unii mai șugubeți vor să-i sperie c-o mască jucând umbre pe pereți. Multe
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Arborele_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
Toate Articolele Autorului așteptare Pe frunza toamnei care se strecoară în pas grăbit pe-altarele de vii, îți pun sărut pe trupul de vioară să-l porți cu dor când iar tu o să-mi vii. Te-aștept lângă izvorul care toarce din fir de dor iubire peste munți, să-ți dăruiesc, când tu te vei întoarce, lumina mea trecută în albe punți. Și-mbrățișați pe-a lumii verticală vom dănțui în toamnele mierii, când în nuntiri de vrajă și cabală vom
AŞTEPTARE de LEONID IACOB în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 by http://confluente.ro/Asteptare_leonid_iacob_1345190492.html [Corola-blog/BlogPost/365853_a_367182]
-
cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
i s-a uscat, Un gând rebel i-a întunecat cărarea Când mama îl vedea, de-acum, îmbrățișat. O,de-ar fi știut ce fiu se-întorcea! La poartă oprise un bărbat schimbat. Nu mai era cel căruia, seara, când torcea, Îi depăna povești cu fete de-înpărat. “-De ce m-ai născut în această lume? M-ai întrebat dacă doresc? Botezat am fost, fără să știu, cu-n nume; De ce legea voastră s-o împărtășesc?” ...Și pentru toate acestea și alte
POEZII DEDICATE MAMEI, DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488914782.html [Corola-blog/BlogPost/377584_a_378913]
-
buzunare... Toamnele s-au adunat Prea grăbite la arat Trec cu plugul peste noi Și ne-mbracă parcă-n ploi... Iernile-și așteaptă rândul Le vestește tainic gândul, Ghioceii îmi scriu pe tâmplă, Într-o liniște adâncă... Anotimpuri din fuioare Torc din razele de soare Și brodează amintirea Cred că asta e menirea! foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Anotimpuri / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1763, Anul V, 29 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia
ANOTIMPURI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1446144358.html [Corola-blog/BlogPost/378651_a_379980]
-
alungat tristețea norilor / Și-ascultându-i cântecul,/ Pe strunele dorului/ L-am dăruit privighetorilor.”/ În liniște Un suflet-orchestră pentru că de la început și până la sfârșit asistăm la o muzică ce pornește delicat, precum sunetul viorii: „Din cântec lin, pe strune de vioară/ Să torc spre tine-n taină tandre șoapte/ De Sus să curgă dintr-o călimară/ Praful iubirii peste noi în noapte. / Și lacrimi - bobi de rouă de pe flori S-adun pe buze-n dimineți senine/ Să mă îmbrac în mantii de culori
UN VERITABIL CONCERT DE MUZICI DIVINE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Farame_de_azima_un_veritabil_concert_de_muzici_divine_.html [Corola-blog/BlogPost/350927_a_352256]
-
bici trezea rar licurici. / în umbrar de arini mâna nopții întinsă / cobora cu arici și-ndemna din arnica / care grele cu fân, prin lumina cea ninsă. // goale, stelele beau din izvoare de var, / florile-și culegeau umbrele despletite, / ochiul nopții torcea, răsfirând din cuibar, / o năframă de vânt peste noatini și vite. // poate-o pasăre grea ne lua sub aripe, / poate râul întors se pierdea în izvoare; / poate-o turmă de oi număra călătoare / timpul meu amorțind în ninsoarea de clipe
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
și trei, Nu-i ușor să scapi de ei. Mai un punct, o virguliță, Un curcan, o punguliță... Încadrări găsim destule - De-aia e lege pe lume. Polițiștii ar șoma, Să-i mai prindă ar uita, Ca pisica-ar dormita... Torcând iarna și vara - Fără spor și fără lână, Ar muri de viață bună, Dacă noi nu i-am scăpa. Îi băgăm și îi scoatem, Și mereu îi reciclăm, S-avem cadre pregătite Ca să fure pe-ntrecute; La export să putem da
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Cantecul_incoruptibililor_marin_voican_ghioroiu_1332484897.html [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
gazelă trup ți-au modelat să fie suplu și în șold ți-au pus mici unduiri din valul nesupus, la țărm când se întoarce înspumat. Pentru-abanosu-ți păr, fără de știre, un caier au furat din miez de noapte, fir lung au tors și împletind în șoapte din stele-au strâns puțină strălucire. În iris ți-au pus verde-n tonuri blânde, dar și mister dintr-un străfund de lac, drept gene sunt doi fluturi ce-și desfac aripile cu gesturi tremurânde. În
FEMEIA MUZĂ de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/elena_glodean_1425797602.html [Corola-blog/BlogPost/377257_a_378586]
-
grâu și nucă. Gazdelor, cloști să le cadă și mulți pui să le aducă. Din Ignat la Bobotează dorind să le meargă bine, sătenii nu mai lucrează. Că necaz peste ei vine. Că-i prima zi din sărbători, nu se toarce, nu se coase. Iar grupuri de colindători duc urări prin curți și case. Din obiceiuri păgâne, ritual despotic vine și în sărbători creștine. Că de sacrificiu ține. În ritual e jertfirea porcilor până la Crăciun. Spre a cinsti creștinarea după un
RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1419067679.html [Corola-blog/BlogPost/377889_a_379218]
-
necesități și aspirații ca orice ființă, și trăiește în tandem cu inima, un alt personaj foarte important al romanului: „Sufletul are nevoie de puțină odihnă, chiar când inima vă continua să-și ceară drepturile și recunoștința funcționării cu loialitate. Ea toarce continuu, și de-ar continua așa în liniște...” Sufletul și inima comunică între ele, se ajută, se hrănesc unul prin altul, se iubesc și parcurg împreună greul drum al vieții: „Iubire? O simte, o înțelege doar cel care o trăiește
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457439007.html [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
descoperi că totul din jur îți aparține. Dai nume lucrurilor din preajmă, spui florilor pe numele lor intime, îmblânzești orice fiară cu un cuvânt pe care îl trezești din visarea lui. Între gând și iriși Un perete mut În cameră toarce Timpul cu-mprumut Prin crengile verii Năzuințe-n pârg Stau la soare norii Teii strigă-n târg Ies pe brânci din mine Chiar dacă mă dor Cântecul și țepii Trandafirilor Poemele din „Pe genunchii lumii“ ne arată că autoarea are o
DANA BORCEA ŞI... UN BOB DE LUMINĂ de CRISTIAN W SCHENK în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/cristian_w_schenk_1485648454.html [Corola-blog/BlogPost/360914_a_362243]
-
privit să Mă conving că iarna pe deplin a sosit și Pe strada noastră cu adevărat s-a oprit Cu bucurii și exaltare-n suflet, în patul meu Moale și-n așternutul cald m-am tolănit și Cu motanul gri torcând în brațe am adormit La omul de zăpadă cu ochi de cărbune, nas Lung de morcov și pălăria bunicii de paie Visând la săniuța mică, bătrână alunecând La pârtie mâine toții copii gălăgioși zburdând. Referință Bibliografică: Iarna a sosit / Stella
IARNA A SOSIT de STELLA REEVES în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Iarna_a_sosit_stella_reeves_1359132332.html [Corola-blog/BlogPost/351806_a_353135]
-
de fee, Pământu-n toporași, pomii în floare. Și încântat de-atâtea noi ispite, Cosițe de codane răscolește, Le flutură rochița ștrengărește, Neobrăzat alint pe coapse-albite. Și fuge-apoi; se culcușește seara Sub curcubeie desenând crepuscul. Prin iarba crudă, greierul minuscul Cri-cri-ul toarce: vine primăvara! *** Ciclul "Primăvara" Volumul "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: neobrăzat alint / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1528, Anul V, 08 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
NEOBRĂZAT ALINT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1425794685.html [Corola-blog/BlogPost/377260_a_378589]