735 matches
-
au păstrat în uz, dar cu un sens parțial modificat. Astfel, un enunț al lui Farfuridi, dintr-o serie de acuzații adresate direct lui Cațavencu, poate apărea ca ușor contradictoriu multora dintre cititorii actuali: „pe de o parte opoziție la toartă, pe de altă parte teșcherea la buzunar!” (O scrisoare pierdută, actul III, scena III). Contextul și direcția atacului sunt clare, pentru că expresiile în cauză apar într-o enumerare urmând întrebării retorice „Onest d-ta?”. Dacă însă căutăm, dincolo de valoarea global
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
neapărat la avantaje materiale. E mai probabil ca la sfârșitul secolului al XIX-lea să fi fost vorba de actul sau acordul care să-i asigure unui personaj ascensiunea politică. O oarecare nelămurire poate produce astăzi și sintagma opoziție la toartă, pur și simplu pentru că locuțiunea la toartă și-a restrâns treptat posibilitățile de combinare și a rămas legată aproape exclusiv de sfera semantică prieteniei. Opoziția la toartă riscă astfel să pară o construcție contradictorie - sau cel mult ironică. Așa cum arată
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
ca la sfârșitul secolului al XIX-lea să fi fost vorba de actul sau acordul care să-i asigure unui personaj ascensiunea politică. O oarecare nelămurire poate produce astăzi și sintagma opoziție la toartă, pur și simplu pentru că locuțiunea la toartă și-a restrâns treptat posibilitățile de combinare și a rămas legată aproape exclusiv de sfera semantică prieteniei. Opoziția la toartă riscă astfel să pară o construcție contradictorie - sau cel mult ironică. Așa cum arată dicționarele noastre, sensul vechi al locuțiunii era
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
personaj ascensiunea politică. O oarecare nelămurire poate produce astăzi și sintagma opoziție la toartă, pur și simplu pentru că locuțiunea la toartă și-a restrâns treptat posibilitățile de combinare și a rămas legată aproape exclusiv de sfera semantică prieteniei. Opoziția la toartă riscă astfel să pară o construcție contradictorie - sau cel mult ironică. Așa cum arată dicționarele noastre, sensul vechi al locuțiunii era însă unul mult mai general: „zdravăn, strașnic, strâns, tare” (DLR). Tot în Caragiale, în Conul Leonida față cu reacțiunea, apare
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
pară o construcție contradictorie - sau cel mult ironică. Așa cum arată dicționarele noastre, sensul vechi al locuțiunii era însă unul mult mai general: „zdravăn, strașnic, strâns, tare” (DLR). Tot în Caragiale, în Conul Leonida față cu reacțiunea, apare îmbinarea „bătălie la toartă”. Probabil că uzul curent a remotivat expresia, legând-o nu atât de ideea de strângere și fixare, cât de metafora familiară a toartei-braț, evocând deci o apropiere prietenească. Așadar, contrastul din vorbele lui Farfuridi e mai curând acela dintre aparențele
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
uz casnic sau personal, ori lucrări vechi dentare, confecționate din aur sau platină, ori cu adaos de aur sau platină; ... b) salbe confecționate din ducați (galbeni) mari austrieci și ducați (galbeni) mici austrieci și ungurești, precum și ducații (galbenii) găuriți, cu toartă sau în ramă, desprinși din salbă ori montați în cercei, toate acestea numai dacă sînt destinate a servi ca podoabă; ... c) mahmudele și icușari; ... d) bijuterii confecționate din monede de aur bătute pînă în anul 1800 inclusiv. ... Obiectele arătate în
DECRET nr. 210 din 14 iunie 1960 (*republicat*) privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor preţioase şi pietrelor preţioase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106190_a_107519]
-
sau din părți. Lumina nu cade de niciunde, și de aceea nu lasă umbre. De aici senzația că obiectele lui Paștina se aplatizează sub presiunea unei priviri frontale care le lățește, furîndu-le adîncimea. Majoritatea pînzelor nu au perspectivă: cana fără toartă nu are grosime, pianina cu vioară nu are coadă, potirul de pe masă nu are un fundal sugerat prin tușe. Lucrurile se epuizează în suprafața lor bidimensională, grație unei vederi în plan, în care cea de-a treia dimensiune e înlocuită
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
pisoiul unei raze ghemuit în contemplare absorbit în hîrtie nu mă mai auzi urechile - floare de lotus - surde ochi împietrit în cerneală semnele ard în urmă pădurea lumina curge pe o lumînare din amintire în noaptea polară dezgropată amforă fără toarte fulgerul a venit cu fiare din pustiu te-am strigat dar nu mi-ai răspuns zeu al singurătății ascuns te duci să te culci printre îngerii litografiați strigăt decolorat de așteptare ca o lamă rece prin fum și carne dureroasă
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
de garoafe netezește cearceaful pune la loc tîrîtoarele în văgăunile lor și putea fi atît de dulce lenta cedare a nisipului pe care valul îl linge și mama prefăcîndu-se că nu vede și degetul tău ascuns în pumnul meu ca toarta unei amfore vechi golul cutiei poștale uterul călugăriței dimensiunile flămînde ale întunericului valurile captive sub banchizele reci această sleire a sîngelui în soldatul care se predă cîte vaci rumegă blînde pe pajiști cum aștept eu noapte de noapte cînd tata
Poezii by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/16506_a_17831]
-
pierde una cate una Paginile Pe care îngenunchez Cu sticlă de vin vechi Și Graalul promis. Deșert Pentru ca să nu se strice Vesmântul scump și la modă În sezonul acesta, țin cont de posibilitatea De-a trece alte cămile slabe Prin toarta acului pierdut pe Drumul mătăsii. Din radiou ies șoapte desperecheate: Va fi furtună în pomul cunoașterii și Curge-va Lethea peste viii și morții planetei! Anunță meteorologii. Limite nu mai există La petrecerea în care Cântam fals, tropotim pe podele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
prin porii storși din rouă/ trec în calești vineții/ cocoșate caligrafii// sub ramuri de ovații/ se ridică turnuri -/ zgîrie-nori de incantații/ poduri de spice sînt treierate/ de grai și agate// mașina dactilografiază/ sărbători nestemate/ amintirea e oază/ în deșertul cu toarte" (Scrisul). Oare caligrafia nu e o geometrie îmblînzită, domesticită? O geometrie umanizată? Reducția geometrică nu e, prin urmare, susținută decît pînă la un punct. E o simplă ipoteză a "purificării" lirismului prin hermetism care nu poate rezista dezlănțuirii vitale, extinderii
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
Mulți dintre noi ne-am trăit o mare parte din copilărie la cozi. Când zvonul c-a sosit rația de ulei și zahăr răvășea, ca un tsunami, cartierul, toți părinții își adunau progeniturile de pe străzi, le agățau niște sacoșe de toartă și-i expediau, într-o goană nebună, către magazinul unde se întâmplase minunea. Urmau 2-3-4 ore de așteptat, cu gândul la joaca abandonată și speranța “c-o să ajungă rația la toată lumea”. Cu carnea, laptele, pâinea, era la fel. Eu, personal
Dă-ne nouă, Doamne, cât mai multe cozi! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19519_a_20844]
-
și chiar frumos. Când a ajuns aproape de mine, m-am dezlipit de perete și am întins mâna să-i iau sacoșa. -Sărut-mâna! i-am spus ca de obicei. -Să crești mare! mi-a răspuns. Țineam sacoșa amândoi, eu de o toartă, iar el de cealaltă, dar fără să vorbim cum aveam obiceiul. Tăcerea lui mă punea pe gânduri. Începeam să cred că era supărat pe mine, așa că nu am rezistat și am început să îi povestesc: -Cartuș nu a stat cu
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
pentru uz ceremonial, unele dintre piese fiind ofrande aduse morților. Dacă vasele casnice sunt simple, cele ritualice vădesc un adevărat cult al detaliului. Principalele caracteristici ale ceramicii Chimu sunt date de figurinele antropomorfe și zoomorfe aplicate la îmbinarea gâtului cu toarta vasului și coloritul cenușiu metalizat obținut prin umezirea ceramicii anterior șlefuite. Ceramica Chimu este esențialmente sculpturală, adevărată „oglindă“ a faunei și obiceiurilor locuitorilor zonei de nord, dezvăluind o lume încărcată de mister. Cultura Paracas (800 î.Hr. - 200 d. Hr.) - încă
Agenda2005-29-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283963_a_285292]
-
căutând ascunziș în cele mai mici crăpături. Plânsul ei de fecioară umilită se transformă-n săbii de gheață aruncate cu furie pe acoperișuri, ferestre pe trupul nefericitelor creaturi ce rătăcesc pe sub cer, în ceasuri fatale, ale dezlănțuitelor pasiuni. Se îndoiau toartele cerului, podul peste râu gemea năpraznic ca o pasăre neagră între fălcile ucigașe ale balaurului de ceață gata de a fi transformat în mii de fărâme Înghițit de furiile vântului, stăpânul furtunii. Referință Bibliografică: STĂPÂNUL FURTUNII / Maria Giurgiu : Confluențe Literare
STĂPÂNUL FURTUNII de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384915_a_386244]
-
Meteahna muzelor rupestre, Orânduite-n sanctuar - Un orologiu-n estuar; Apele tulburi greu mă poartă Sub ceașca cerului cu toartă, De care mă atârn în vis, Cotrobăind prin paradis Minunea unui curcubeu, Descoperită de un zeu, Devine-n vis realitate, Pentru o mie de păcate, Desăvârșite într-o doară, Fără vreo limită precară, Secretizată de amurg, Sub norii molcomi, care
REGINA DE NISIP de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385216_a_386545]
-
La soarele-n caleidoscop. 19 august-25 septembrie 2016, Constanța Sursa foto: #Imre #Toth #Style #MistyRose #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii Plămada palmelor terestre,Meteahna muzelor rupestre,Orânduite-n sanctuar -Un orologiu-n estuar;Apele tulburi greu mă poartăSub ceașca cerului cu toartă,De care mă atârn în vis,Cotrobăind prin paradisMinunea unui curcubeu,Descoperită de un zeu,Devine-n vis realitate,Pentru o mie de păcate,Desăvârșite într-o doară,Fără vreo limită precară,Secretizată de amurg,Sub norii molcomi, care curgSpre
REGINA DE NISIP de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385216_a_386545]
-
mari, pentru arderea vaselor. Astăzi arderea se face în cuptoare închise, iar culoarea cenușie sau neagră este dată de arderea fără oxigen. De altfel, din vremuri străvechi se moștenește și forma vaselor lucrate aici: oala înaltă, oala mare cu două toarte, străchini , așa cum se moștenește și tehnica de decorare: vasele se lustruiesc, după ardere, cu o piatră specială, astfel ca toate acele urme cenușii rămase pe pereții vasului să se amestece cu negrul. Da, Marginea este o localitate din județul Suceava
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
schimbătoare precum starea vremii. De atunci, agătată de roata norocului, la fiecare învârtitură și cotitură a clipelor și a rotației stelelor, m-am regăsit uneori când reușeam să mă cațăr pe coama capriciosului purtător al destinului meu sus, sus atingând torțile celui de-al șaptelea cer, când în cădere liberă până când în cele din urmă, caruselul neobosit în continua-i cursă mă aducea sub tăvălugul bezmetic și mă strivea nemilos făcându-mă una cu întunericul și deznădejdea. Uite așa, se joacă
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
sonet... XX. REGINA DE NISIP, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2133 din 02 noiembrie 2016. Plămada palmelor terestre, Meteahna muzelor rupestre, Orânduite-n sanctuar - Un orologiu-n estuar; Apele tulburi greu mă poartă Sub ceașca cerului cu toartă, De care mă atârn în vis, Cotrobăind prin paradis Minunea unui curcubeu, Descoperită de un zeu, Devine-n vis realitate, Pentru o mie de păcate, Desăvârșite într-o doară, Fără vreo limită precară, Secretizată de amurg, Sub norii molcomi, care
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Constanța Sursa foto: #Lady in #Red 27 - #Emerico #Imre #Toth #Style #MistyRose #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii ... Citește mai mult Plămada palmelor terestre,Meteahna muzelor rupestre,Orânduite-n sanctuar -Un orologiu-n estuar;Apele tulburi greu mă poartăSub ceașca cerului cu toartă,De care mă atârn în vis,Cotrobăind prin paradisMinunea unui curcubeu,Descoperită de un zeu,Devine-n vis realitate,Pentru o mie de păcate,Desăvârșite într-o doară,Fără vreo limită precară,Secretizată de amurg,Sub norii molcomi, care curgSpre
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
ori croiala rochiei): sofaua dură la fel ca și pupa vaporului, tapițată-n brocart - oh, dar Bandura știa bine rînduiala chiar Înainte s-o Întîlnească pe Marieta! - un lavabou de faianță de un alb sclipitor și un bocal falnic cu toarta alungită. Lumina rozalie a lămpii se reflecta În lustrul țesăturii paravanului, Încît irișii păreau cenușii, ca și brocartul vișiniu al sofalei din centrul vitrinei pe care ședea Doamna. Era așezată spre privitor În semiprofil, iar În faldurile rochiei se reflecta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
și un mormânt de înhumare cu ceramică din epoca bronzului. Altă așezare din epoca bronzului, aparținând culturii „Noua”, a fost descoperită în satul Pădureni (Moara lui Conachi), situat în partea de sud a comunei, unde s-au găsit cești cu torți supraînălțate și cu buton, precum și ceramică aparținând culturii Monteoru. Cele mai însemnate și caracteristice descoperiri din epoca bronzului au fost în partea de nord și de nord-vest a Colinelor Tutovei, acolo unde este așezat comuna Filipeni. S-au descoperit cinci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
general nu obișnuiesc să votez, dar azi mi-a venit s-o fac, Să vedem dacă asta va folosi la ceva care să merite, De atâtea ori a mers urciorul la apă, că în cele din urmă și-a lăsat toarta acolo, Am votat și data trecută, dar numai la patru am putut să ies din casă, E ca o loterie, aproape întotdeauna iese alb, Chiar și așa, trebuie să perseverăm, Speranța e ca sarea, nu hrănește, dar dă gust pâinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
gust pâinii, timp de ore în șir, acestea și mii de alte fraze la fel de inofensive, la fel de neutre, la fel de inocente, au fost cercetate până la ultima silabă, măcinate, vânturate, pisate în mojar cu pistilul întrebărilor, Explicați-mi ce urcior e ăsta, De ce toarta a scăpat în fântână și nu pe drum sau în casă, Dacă nu aveați obiceiul să votați, de ce ați votat de data asta, Dacă speranța e ca sarea, ce credeți că ar trebui făcut pentru ca sarea să fie ca speranța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]