93 matches
-
până la ora trei. Mulți angajați au intrat în vorbă cu noi și ne-au spus să insistăm deoarece am venit cu notă de transfer emisă de către conducerea instituției respective. La ora trei am plecat la gazda mea, pe strada Salcâmilor, tocmită atunci când am primit nota de transfer. Aici m-a așteptat o altă surpriză, locul a fost ocupat cu toate că plătisem patul pe o lună înainte. M-am gândit imediat la destin, poate că așa trebuia să se întâmple, dar eu știam
Un nou început. In: Caravana naivilor by Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1101]
-
împreună cu armata română, au și trecut la repararea podului. Atelierul unde lucram era la doar câteva sute de metri. Cum o parte din meseriași eram la slujbă , a venit la noi un ofițer român, urmat de doi soldați, a în tocmit o listă cu cei pe care ne-a găsit la lucru, și ne a obligat să mergem cu el la pod, că unitatea noastră era militarizată . Timp de aproape trei săptămâni am muncit acolo, alături de soldații români și câțiva ruși
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
al cărții, dar și cu priorități de tipărire. Să ne amintim că aici s-au imprimat pentru prima oară în limba română: Cartea românească de învățătură a lui Varlaam (1643), Pravila împărătească a lui Vasile Lupu (1646), Psaltirea pre versuri tocmită a lui Dosoftei (1673), Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea de Dimitrie Cantemir (1698), Istoria românilor din Dacia Traiană de Xenopol, Teoria ondulației universale aparținând lui Vasile Conta ș.a. Textele vechi sunt înțelese în primul rând cu sufletul, ele ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
loc unic..." ne șoptește M. Sadoveanu, cu nelipsita-i pălărie "monistă". Voluptatea creației în artă și literatură ne stimulează, ne angajează și mai mult în visare și idealitate, uitând fie și pentru o clipă realitatea de lângă noi. "PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITĂ" Ne întrebăm de ce "eul nostru profund", ca să preluăm vorba poetului, intră în miraculoasă rezonanță cu sufletul cărții de sub ochii noștri? Există, fără îndoială, o contaminare cărturărească, apoi acele influențe greu de stăvilit. Lăsăm imaginația să zboare în timp ce degetele pipăie cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
îndoială, o contaminare cărturărească, apoi acele influențe greu de stăvilit. Lăsăm imaginația să zboare în timp ce degetele pipăie cu ardoarea hârtia așternută cu slove vechi. Fascinantă este țesătura cuvintelor dintr-o carte înnegrită de vreme. Răsfoiesc cu emoție "Psaltirea pre versuri tocmită" de mitropolitul luminat al Moldovei Dosoftei și parcă la zicerea poeziei lui aerul devine gros ca mierea, unduirile vocale premerg valurile ce tresaltă spre muzica ritmului perfect: "Cântați Domnului în strune,/ În cobuz de viersuri bune,/ Și din ferecate surle
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
odinioară 87 "De la efecte spre cauze" 89 Scurte opinii critice 91 Care-i luna noastră? 93 Saloanele asachiene 95 Parcă era din altă lume 100 Și totuși, prietenii rămân... 102 Pe Lascăr Catargiu 108 Cultura vorbirii 111 "Psaltirea pre versuri tocmită" 116 Între zidurile istorice ale Galatei 119 Lecția naturii 121 Dialog la editura "Junimea" 124 Lumina cetății 127 Cine a fost Gh. Asachi? 130 Universul liric ieșean 132 Dimitrie Anghel și "dulcele târg" 135 Ca în babilonicele grădini 137 Desprins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Episcopiei de proprietară asupra târgului Huși nu putea împiedica dezvoltarea comerțului. Cu certitudine, zalhanaua de la Huși, înființată de boierii Glodeanu și Stere, era cea mai mare manufactură din Moldova, în care lucrau peste 50 de muncitori permanenți și alți câțiva tocmiți vremelnic, în anii 1848-1864. Probabil că zalhanaua a luat ființă ca o întreprindere mică, cu doar câțiva lucrători, care ulterior, după 1850, s-a dezvoltat. Materia primă prelucrată în zalhana erau bovinele și ovinele, din care se preparau piei, seu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
așa că l-au spânzurat? Cu alte cuvinte: au făcut-o intenționat sau abia după ce lucrurile au luat-o razna, scăpându-le de sub control - din spaimă, dispreț sau poate chiar ca să se distreze? Ucigașii erau angajați ai Securității ori niște infractori tocmiți sau, mai rău, șantajați de Securitate? șocul resimțit în fața morții prietenului meu mi-a readus în amintire ca pe un ecou, poate că din pricina autopsiei refuzate, un caz simetric invers, din copilărie, cel al unui om din satul meu, regele
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
este redat în următoarea mărturie a Dnei Newton, sora lui Chatterton: Îmi amintesc de setea lui timpurie de întîietate, și că, înainte să împlinească cinci ani, întotdeauna își domina camarazii de joacă în calitate de conducător al lor, iar ei - slujitorii lui tocmiți. Avea un temperament cam plin de asperități; uneori atît de mohorît, încît pentru mai multe zile la un loc vorbea foarte puțin, iar asta numai dacă era constrîns să o facă; alteori - extrem de voios. (apud Britton 1813: 33) În concluzie
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Bezin, azi Donici-Orhei - 20.X.1865, Piatra Neamț), fabulist și traducător. Născut într-o familie boierească, D. este unul dintre cei patru copii ai Elenei (n. Lambrino) și ai lui Dimitrie Donici (frate cu Andronache, vestit pravilist). Învață acasă, cu dascăli tocmiți anume, după care, în 1819, este trimis la Liceul Militar din Petersburg. Prin 1821-1822 familia se mută la Chișinău, unde se găsea, în exil, și Pușkin. În pofida legendei, e puțin probabil ca D. să-l fi cunoscut pe autorul poemului
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
să plătească anumite sume de bani proprietarilor pe care îi serveau, situația lor fiind adesea mai împovărată decât a birnicilor propriu-ziși, pentru că depindeau de bunăvoința sau asprimea stăpânilor lor. Pe ei, catagrafiile îi înregistrează ca slugi, argați și alți „breslași tocmiți", „cu hac" la boieri. Tocmiți cu „hacu", adică la munci sezoniere, precum ciobanii și vierii, în virtutea meseriei avute, erau și bejenarii, fugarii de peste hotarele țării sau de pe la alte moșii din țară dar și căpătăerii sau oamenii fără căpătâi fiscal, cei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
treaptă cultură și știința că la nemți, nicăieri nu se află atîtea scoale mari și mici, atîția bărbați învățați, atîția oameni care să știe a citi și a scrie că în Germania", observînd că firea poporului german este "tăcută și tocmita spre cercari adînci și speculăciuni". Cît privește "haracterul", germanul nu e leneș, e priceput "și mai mult de la minte decît de la pătimi atîrnătoriu", dar neaplecat spre lucrurile mari ce trec dincolo de linia obișnuitului. Cam asa i se relevă germanul la
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
și până la 1908 când aceasta s-a alipit la comuna Cașin, Vlașca a avut statut de sat. Numele vine de la boierul Vlasin Crețescu, care a a primit danie acest pământ, de la domnitorul Ștefan al II-lea al Moldovei, prin hrisovul tocmit de acesta la data de 20 iulie 1443. „Cotul Vlașca” este amplasat într-o mică depresiune formată în cadrul văii Cașinului, la vărsarea pârâului Curița în râul Cașin. Zona este astfel înconjurată din trei părți de aceste ape curgătoare, trecerea făcându
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
-a, 1683) și "Octoihul" (1683). Cronicarul Ion Neculce consemnează niște reparații făcute la începutul secolului al XVIII-lea, în perioada 1703-1705, de Doamna Ana, soția domnitorului Mihai Racoviță (1703-1705, 1707-1709, 1716-1726): "Și doamna mării-sali încă s-au apucat de-u tocmit și-au șindilit Mitropolie ce vechi, cu toate cheltuieleli ce au trebuitu, de cînta sfînta leturghie și astădzii, că era pustiită de mult". Plecând de la această afirmație, unii autori (printre care Nicolae Grigoraș și Constantin Cihodaru) au tras concluzia că
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
Ion Bogdan Lefter, "Intermezzo", „Viața românească”, 12, 1985; Edgar Papu, "O creativitate tânără", „Luceafărul”, 39, 1986; Radu Călin Cristea, "Eseu despre textul poetic ÎI", „Familia”, 5, 1987; Adrian Marino, "Critică sincronica", „Tribuna”, 4, 1988; Al. Cistelecan, "Psaltirea textualista pre vresuri tocmita", „Vatra”, 7, 1988; Nicolae Manolescu, "Autenticitatea scriiturii", România literară”, 27, 1989; Monica Spiridon, "Drumul spre Meka sau aventură textuala", „România literară”, 23, 1989; Liviu Petrescu, "Tema povestitorului", „Steaua”, 10, 1990; Monica Spiridon, "Lecția de anatomie", „Ramuri”, 5, 1990; Ioan Buduca
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
lui Alcibiade indică, de asemenea, că era o metodă alternativă de opulență, de expunere publică a faimei pentru cei bogați. Conducătorul de car era de obicei un membru al familiei proprietarului sau, în majoritatea cazurilor, un sclav sau un profesionist tocmit pentru că totuși cursa presupunea calități deosebite de putere, îndemânare și curaj. Se cunosc numele a foarte puțini conducători iar poemele și cântecele victoriei precum și statuetele contribuie la sursele despre aceștia. Spre deosebire de alte competiții ale Jocurilor Olimpice, conducătorii carelor nu concurau nud
Cursa carelor de luptă () [Corola-website/Science/320643_a_321972]
-
să mai vorbim de formația în care feciorii din ceată se deplasează. În dimineața zilei de Crăciun, aproximativ pe la ora 8, membrii Cetei se întâlnesc la Gazdă, de unde urmează să pornească colinda. Tot la Gazdă vor veni și muzicanții special "tocmiți" pentru perioada dintre Ajunul Crăciunului și ziua de Sf. Ion. Costumul popular folosit pentru ziua de Ajunul Crăciunului este unul special: feciorii poartă pentru prima dată căciula cu vâstră și bâta de cetaș. Ca și particularitate, Ceata din Lisa colindă
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
Al. I. Cuza din Iași). A tradus și adaptat învățământului teologic din Moldova, - Gramatică teologhiceasca - spre folosul preoților și a tuturor de obște pravoslavnici creștini, fiind folosită și la Academia din Kiev. O altă lucrare, intitulată - Elemente aritmetice arătate firești - tocmita după Aritmatica italianului Alessandro Conți, cu menționarea unităților de măsură folosite în Moldova.( Un singur exemplar se mai păstrează la Academia Roamana, Filiala Iași, are 15/20 cm. și 168 de pagini tipărite cu alfabet chirilic). Toate cele trei lucrări
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]