167 matches
-
anul acela, Eminescu se afla la București, ocupat pînă peste cap cu munca de ziarist și aproape de a i se declanșa crunta boală mintală, așa că nu se poate admite că tot atunci el s-ar fi putut afla și pe toloaca de la Cucorăni ca să se joace mingea cu copiii de 10-11 ani! Al. Arbore afirmă că "Tribunalul din Botoșani, în 1931-32, a judecat și i-a dat cîștig de cauză locuitorului Mihai Lăzărescu (sic!), din acest oraș, care astfel a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mirare; mocirla; mormoloc; murdare; neant; neliniște; nepăsător; neplăcut; nimic; nord; ocolire; omul; pădure; părăsire; părăsit; peisaj; de pescuit; cu pește; fără pește; pietre; plouă; probleme; puritate; rău; rece; Republica Moldova; sat; scăldat; la scăldat; seacă; spurcată; static; stuf; stufos; suferi; supărare; toloacă; tristețe; a uda; urăsc balta; urît; urîtă; uscată; verdeață; viață; viețuitoare; vomă; zoi (1); 794/144/54/90/0 ban: avere (109); monedă (101); leu (40); bogăție (35); putere (24); valoare (21); muncă (16); avuție (12); bancă (12); bogat (11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
până la mormânt, având puterea sortirii, a prevestirilor și a împlinirilor, are origine divină: Toate sunt făcute de diavol, numai păsările de Dumnezeu; Paserile care zboară și sunt bune de mâncat le-a făcut Dumnezeu. Se jucau mai mulți copii pe toloacă, făcând păsărele din lut și făcea și Domnul Christos cu dânșii. A lor nu zburau, rămâneau de lut, dar a Domnului Christos îndată cum le făcea zburau."255 În mitologia românească, fiecare pasăre își are propriul destin, tâlcuit în legende
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
toponimelor corespunzătoare: boiște, blidar, bahnă, bobeică, budăi, ceair, chetrărie, chicere, ciungi, coșere, cuciur, curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă, răsturniș “alunecare de teren”, rogoz, secătură “loc defrișat”, staniște, tarniță etc. Desigur, în cazul unor formanți topici mai apar și unele neologisme, în legătură cu întreprinderi și instituții, cum ar fi: cabană, cartier, canton, fabrică, palat, tranșee
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Balta Lungă, Calea Bătrână, Fata Moartă, Piscul Scurt, Valea Rea; substantiv + prepoziție + substantiv - Cărarea de la Hotar, Drumul de Plai, Drumul la Stâncă, Fântâna la Baltă, Poiana la Ulmi; prepoziție + substantiv nearticulat - În Corhană, În Tochile, La Clăi, Pe Imaș, Pe Toloacă; prepoziție + substantiv + substantiv - În Fundul Gropii, În Spatele Grădinilor, Pe la Beraru, Pe Valea Morii, Pe Bâtca Slatinii; prepoziție + substantiv + adjectiv - La Biserica Veche, La Moara Veche, La Momâia Mare, Pe Podul Mare, Pe Valea Rea ; substantiv + prepoziție + prepoziție + substantiv - Drumul de la Hàloș
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
și aplicarea anumitor semne de identitate la care nu are acces orice ins din marea colectivitate. Ochiul exersat reține datele necesare, ca să nu spun esențiale: „Către Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, într-adevăr a făcut popas mai la vale, pe toloacă, asemenea turmă cum o prubuluia nevasta. Cînd ciobanii s-au mișcat spre crîșmă, au sosit din urmă și stăpînii, în număr de trei. Da - da! Unul era pe un cal negru țintat și purta căciulă brumărie. Acela a dat poruncă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
i-am văzut și câteodată îi visez. Mă trezesc scuturând din cap și-mi pare nespus de rău pentru ei. Vieți curmate din frageda lor viață amară, copiii care n-au avut copilărie! Într-o zi își făcuse apariția pe toloaca din fața casei, cam pe lângă știoalna în care ne scăldam noi, o șatră de țigani nomazi. Au pus căruțele cu coviltir în semicerc, au așezat corturile și în mijloc era destul loc pentru distracțiile lor, căci în fiecare seară, la lumina
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
-mă la țigani, căci întotdeauna veneam târziu acasă, nu s-a îngrijorat și i-a spus: - Îi la țigani, vine el acuși, e doar la o azvârlitură de băț. Dar timpul trecea, iar pe la două noaptea, tata a venit pe toloacă, dar șatra plecase cu tot cu mine. Înspăimântat, a fugit repede pe Socola, unde a dat de un sergent de stradă. Ia povestit ce s-a întâmplat cu mine și omul legii a chemat prin țignal alți colegi. În fine, tata a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
în urmă poznele, șotiile și năzbâtiile, isprăvile noastre vitejești cu scuturi din aluminiu, luat din cimitirul nostru de epave, cu săbiile de lemn, arcurile cu săgeți care aveau în capăt vârfuri de metal de la cartușe, scaldele noastre în știoalnele de pe toloace, merele lui Popa Nebunu', cimitirul cu epave de avioane, tancuri, camioane, camionete și mașini „Skoda” mici și verzi, cu proiectile și mine neexplodate, „artificiile”, toate, absolut toate rămâneau în urmă pentru a se transforma mai târziu în amintiri dragi, care
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Diaconescu, mare fotbalist, jongler al fotbalului ieșean pe atunci, care, mai târziu, când începusem să frecventăm școala din cartier, ne trăsnea cu varga la palmă când nu știam tabla înmulțirii! Vai, unde sunt timpurile acelea, Doamne, adu-le înapoi! Pe toloaca întinsă din fața casei în care locuiam cu părinții într-o casă cu chirie, în stânga fostului regiment de grăniceri, în care-și făcea serviciul ca ofițer fratele meu mai mare, Didi, și care trimitea un soldat cu sufertașul cu mâncarea lui
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Soarele arunca ultimele sale raze fierbinți și scălda casa Rariței, care era proaspăt lipită și văruită. Femeia se primenea în odaia ei. Animalele erau hrănite, păsările închise, dăduse drumul la un câine. Ei, da’ cine să vină? Satul e pe toloacă la horă. “ Da’ ce o întârzia fata asta? Ce face, coase acum hainele, de ce nu mai iese?” Își înghiți vorba Rarița, la urma urmei e mare, trebuie să aleagă și nu poate ieși oricum la horă. O să o mai lase
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
războiul! După modelul nemților, dacă la început săpau șanțuri pentru a se adăposti, acum săpau gropi adânci și strâmte, în care stând în picioare, se simțeau mai bine apărați. Într-o misiune de luptă, Ioan fu repartizat la compania locotenentului Toloacă. El primise ordin să cerceteze starea unui pod aflat într-o vale din țara nimănui. Pentru asta își chemă cel mai bun sergent cu doi oameni, le înmână harta zonei cu podul și-i trimise în cercetare. Sergentul, vizibil deranjat
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
și femei veneau mereu la unitatea românilor, bucuroși, prietenoși. Numai că unii erau derutați. Rușii se retrăseseră, dar la apariția lor, sătenii își doseau avutul, își mânau vitele prin ascunzișuri. Credeau că din nou sosiseră nemții! O femeie aduse pentru Toloacă și Ioan o farfurie cu plăcinte cu brânză. Pentru a le savura, se opriră amândoi pe marginea drumului lăsându-și armele alături. - Ioane, vom mai ajunge oare ziua în care să ne trezim dimineața liniștiți, vom scăpa vreodată de teama
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
56 tărăboanță, 56 tărâm, 43 tărie, 56 tău, 103 a târî, 43 târn, 139 a târși, 195 teasc, 132 tei, 53 teren, 43 teslă, 132 a teși, 132 a ticsi, 132 tijă, 105 tisă, 132 a toarce, 195 toc, 105 toloacă, 43 traci, 47 trai, 195 traistă, 135 a trăi, 139 a trânti, 195 treabă, 56 a trece, 43 troc, 195 trup, 43 tură, 195 a turba, 56 a turti, 195 țară, 43 țăran, 52 țărână, 195 țărm, 43 țânțari, 110
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
crâșmei lui Șmil, de tresar gărăfile cu zghihară și frâncușă, pe mesele de scândură de brad. La o altă masă, niște bătrâni stau tâmplă lângă tâmplă, pun la cale parcă, soarta întregii lumi; cinstesc și se sfătuiesc întruna. Afară, pe toloacă, în bătătura crâșmei, tineretul joacă sârba de rupe pământul. În picioare doi lăutari smoliți, cu buze groase și vinete ca pruna răscoaptă, unul din scripcă și celălalt din cobză, cântă de-i trec sudorile. În jurul lor flăcăii încing o sârbă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
va dăinui în veci“, murmură un bătrân, strivind o lacrimă în colțul ochiului. „Veșnicia la sat s-o născut!.. da, da..!“ și oftând se întoarse în crâșmă să-și stingă oful. Ciubotele flăcăilor tropăiau greu și înfundat, prin colbul de pe toloacă, iar fetele săltau gingaș, abia atingând pământul. Dar, cel mai cu foc juca Lisandru a‟ Zenoviei... Băiat „din flori“, n-a știut nicodată cine-i tatăl lui. ...Lisandru era un flăcău arătos, chiar frumos, cioplit numai în oase și mușchi
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Însoare când l-a Însura Vântul, că el nu-l va mai sura. Băiatul pornește În lume și se Întâlnește chiar cu Vântul: Suie-te În spate la mine și ține-te bine, că am să te duc pe o toloacă mare și acolo vei vedea oameni câtă frunză și iarbă și-i videa și o fată cu ștergari pus costește de la umăr Înspre brâu; aceea-i ursita ta, să o ieai. Merge acolo, Îi spune fetei că e partea lui
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cât și procesului de organizare politică în forma superioară a statului. Așa cum erau și alte sate, satul Vama a fost un sat răsfirat, cu spații largi între gospodării, folosite fie ca teren agricol, fie ca pământ obștesc, ca imaș și toloacă. Extinderea satului s-a făcut spre nord-vest, în amonte, pe valea Moldovei, ajungând la sfârșitul secolului al XVIII-lea până acolo unde astăzi este locuința lui Nicolae Axinte, cunoscută sub numele de filială, deoarece în acea locuință a funcționat un
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
privește locul denumit „Păscătura Vămenilor”, în opoziție cu „Fânațele Câmpulungului”, arată locul folosit în devălmășie, unde erau trimise vitele mari la păscut, fără oi și cai, care, după cum arată toponimele, aveau locuri separate, folosite tot în devălmășie, la fel cu toloaca, imașul și locurile libere dintre case, unde pășteau mieii înțărcați, rațele și gâștele. Păscătura Vămenilor era așezată în partea de nord-vest a satului, vecină cu Fânațele Câmpulungului, intrate în hotarul satului Vama prin abuz, atât din partea unor locuitori din Vama
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
codașii erau săraci în vite și în pământ (aceasta nu însemna că nu au vite sau pământ); d. colibașii aveau casă (bordeiul, coliba, de unde vine și numele) și grădină. La fel ca celelalte categorii de țărani, aveau aceleași drepturi la toloacă și la islazul satului. Această categorie făcea numai 6 zile de clacă pe an <footnote Ibidem. footnote>. La alți autori, pe lângă categoriile amintite, sunt menționați chiriașii, zilierii sau haluparii, care erau un fel de proletari agricoli <footnote Bucovina în primele
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Vocile lor stridente nu reușeau să acopere sunetele puternice ale trompetei, flautului, saxofonului, acordeonului și tobei, o formație a Căminului cultural care era angajată de organizatorii horei și instalată pe un parapet construit special pentru astfel de evenimente. Hora de pe toloacă aduna aproape întreaga suflare a satului. Adulții și vârstnicii se așezau în cerc în jurul dansatorilor care, în ritmuri săltărețe, frământau cu voioșie pământul, transformându-l într-un strat gros de praf ce se ridica și plutea, ca un nor, deasupra
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
adunate. De pe margine, privitorii urmăreau mai puțin frumusețea și măiestria dansului cât mai ales cine pe cine a scos la joc, îmbrăcămintea tinerelor, care dintre codane sunt viitoarele mirese etc. Coloritul viu și împestrițat al îmbrăcămintei și basmalelor persoanelor de pe toloacă ofereau privitorilor de la distanță imaginea unui câmp înflorit în mijloc de primăvară. Copiii, gătiți cu haine de sărbătoare, schițau hore sau sârbe după modelul tinerilor, alergau veseli printre grupurile de adulți, se delectau cu dulciurile și înghețata cumpărate de la negustorii
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
însoare "când l-a însura Vântul, că el nu-l va mai sura". Băiatul pornește în lume și se întâlnește chiar cu Vântul: "Suie-te în spate la mine și ține-te bine, că am să te duc pe o toloacă mare și acolo vei vedea oameni câtă frunză și iarbă și-i videa și o fată cu ștergari pus costește de la umăr înspre brâu; aceea-i ursita ta, să o ieai." Merge acolo, îi spune fetei că e partea lui
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
născută la 3 februarie 1959 în Pogoanele, județul Buzău, România, fiica lui Fundulea Ion și Emilia, cu domiciliul actual în Austria, 7223 Sieggraben, Einschichtstr. 9 876. Șuba Daniela, născută la 29 august 1963 în Vaslui, județul Vaslui, România, fiica lui Toloacă Victor și Anica, cu domiciliul actual în Suedia, 33017 Rydaholm Horda, Skolv. 2. 877. Nemes Elek, născut la 14 august 1921 în localitatea Eremitu, județul Mureș, România, fiul lui Gyorgy și Eszter, cu domiciliul actual în Suedia, 29434 Solvesborg, Norstadsg
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
adeverința, secretara mi-a zis: "Vedeți că tovarășul nu a semnat!". Și am cerut o audiență de la prodecan. N-o să uit niciodată ce mi-a zis: "Băi, Tompea, păi tu ai venit aici să bați berbunca, să joci fotbal pe toloacă? Sau ai venit să fii filosof?". "Tovarășul prodecan, în timpul liber". Ci timp liber, bre? Ție îți trebuie timp liber să mergi la bibliotecă, să mergi să-nveți, să citești, lasă toloaca și fotbalul!" "Tovarășul prodecan, știu să-mi administrez timpul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]