170 matches
-
Tim Crane ar înțelege teoria cunoașterii lui Toma ar fi una profund deficitară. Pentru a face mai clară această situație, să explic, mai întâi printr-un exemplu, cum ar putea fi înțeleasă identitatea numerică și cum anume distorsionează ea gândul tomist. Să ne gândim la doi subiecți cunoscători, Asterix și Obelix, si la un obiect extramental, un cotlet de porc mistreț. În acord cu cheia de lec tură pe care Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower o oferă textului lui Tim
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cotlet de mistreț, deci este imposibil ca numeric aceeași specie inteligibila a aceluiași cotlet să fie în mințile ambilor cunoscători. După cum se poate observa, în lectură Susanei Brower-Toland și a lui Jeffrey E. Brower, Tim Crane pare a ignora textele tomiste. Pasajele citate din Tim Crane pot fi totuși subsumate și unei alte interpretări, diferită de cea a identității numerice, în care „ocurenta formei“ este înțeleasă nu că identitate numerică, ci că identitate formală. Cred că aceasta este cheia de lectură
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
susținătorii ei consideră că forma din obiect și cea din mintea subiectului sunt similare, dar au moduri de a fi diferite în receptori diferiți, adică un mod de a fi intențional și unul natural. Claude Panaccio este unul dintre exegeții tomiști care optează pentru această interpretare. Într-un articol de-al său, „Aquinas on Intellectual Representation“, afirmă că speciile inteligibile și conceptele, ambele fiind asema nări ale obiectului extern, sunt elemente necesare procesului cunoașterii care nu sunt numeric identice între dife
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
această a doua variantă a reprezentationalismului, există două obiecte ale cunoașterii, nu unul singur. Dar care din cele două mari tipuri de interpretări, cea realistă și cea reprezentationalista, este cea corectă? Care din acestea poate fi aplicată cu succes textelor tomiste? Dacă ambele interpretări sunt, așa cum pretind, în acord cu textele tomiste, se ridică următoarea întrebare: sunt am bele corecte? Iar dacă nu sunt, daca nu pot fi ambele co recte, care din ele este cea adecvată? Oare nu cumva, la
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu unul singur. Dar care din cele două mari tipuri de interpretări, cea realistă și cea reprezentationalista, este cea corectă? Care din acestea poate fi aplicată cu succes textelor tomiste? Dacă ambele interpretări sunt, așa cum pretind, în acord cu textele tomiste, se ridică următoarea întrebare: sunt am bele corecte? Iar dacă nu sunt, daca nu pot fi ambele co recte, care din ele este cea adecvată? Oare nu cumva, la un anumit nivel, una din aceste interpretări, sau poate ambele, dis
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
întrebare: sunt am bele corecte? Iar dacă nu sunt, daca nu pot fi ambele co recte, care din ele este cea adecvată? Oare nu cumva, la un anumit nivel, una din aceste interpretări, sau poate ambele, dis torsionează sensul textelor tomiste pentru a le putea încadra în schema să explicativa? Pentru a putea afla dacă și care din cele două inter pretări are capacitatea de a oferi o interpretare adecvată te oriei cunoașterii propuse de Toma din Aquino, voi descrie mai
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în care este înțeleasă relația dintre aceste entități intermediare și obiectul extramental care trebuie cunoscut diferențiază între o interpretare realistă și una reprezen ta tionalista a teoriei cunoașterii lui Toma din Aquino. În interpretarea realistă, considerată interpretarea canonica a teoriei tomiste a cunoașterii, speciile inteligibile sunt doar cele prin care (id quo) cunoaștem obiectele extra mentale, nu și cele pe care (id quod ) le cunoaștem. Altfel spus, accesul nedistorsionat la obiectele extramentale este facilitat de rolul de mediator pe care îl
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoașterea. În genere, atunci când se vorbește despre reprezentationalism, se are în vedere varianta lui ontologica: nu avem niciodată acces la obiectele din lumea extramentala, ci doar la reprezentări din mintea noastră; dar acest tip de reprezenta tionalism iese din tiparul tomist al cunoașterii, deoarece Toma din Aquino afirmă explicit că avem întotdeauna acces la obiectele externe, așa cum sunt ele, într-o manieră ne distorsionată. În contemporaneitate, exegeți precum Claude Panaccio sau Robert Pasnau contrazic argumentele invocate de realiști, susținând că, deși
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiectul ei final, care este, în fapt, si obiectul ei propriu, respectiv esență obiectului extramental. O astfel de doctrina prevede nu numai exis tentă unui obiect intern care să reprezinte obiectul extramental, dar și o facultate cognitivă. Astfel, în cazul tomist, speciile inteligibile devin obiecte mentale imediate care sunt, într un anumit mod (quodammodo), cunoscute. Totuși, afirmația că speciile inteligibile sunt într-un anumit mod (quodammodo) cunoscute nu obturează în nici un fel calitatea cunoașterii, spune Robert Pasnau. O cunoaștere mai directă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prin acea asemănare. În fața unei asemenea evidente nu am decât două opțiuni: fie admit că Toma din Aquino într adevăr pune în joc o teorie reprezentationalista la nivelul speciilor inteligibile, fie consider că acest pasaj este unul singular în corpusul tomist și că afirmațiile nu sunt în acord cu doctrina tomista de maturitate. Dar chiar dacă ar fi să consider pasajul că nefiind atipic pentru Toma din Aquino, pentru a-l putea folosi ca argument pentru interpretarea reprezentationalista, conținutul lui ar trebui
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
două opțiuni: fie admit că Toma din Aquino într adevăr pune în joc o teorie reprezentationalista la nivelul speciilor inteligibile, fie consider că acest pasaj este unul singular în corpusul tomist și că afirmațiile nu sunt în acord cu doctrina tomista de maturitate. Dar chiar dacă ar fi să consider pasajul că nefiind atipic pentru Toma din Aquino, pentru a-l putea folosi ca argument pentru interpretarea reprezentationalista, conținutul lui ar trebui întărit invocând alte ocurente textuale cu un conținut similar. Robert
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
actualizarea caracterului inteli gi bil al speciilor pentru a putea fi receptate de către intelectul posibil. De ce consider, totuși, ca praeintelligitur nu poate fi înțeles că un fel de cunoaștere? Motivul e simplu și se bazează pe faptul că, în corpusul tomist, intelectul agent nu are decât cele două funcții mai sus menționate: de abs tra gere și de iluminare a speciilor inteligibile. Dacă prae intelligitur 153. 226 DE LA QUO LA QUOD e interpretat că pregătire pentru cunoaștere, (ÎI.2.19.) rămâne
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pasaj singular, privând astfel ingenioasă interpretare propusă de Robert Pasnau de un suport textu al suficient. Revin, așadar, și spun că reprezentationalismul în care speciile inteligibile sunt primum cognitum mizează prea mult pe perspectiva exegetului și prea puțin pe textele tomiste. În urma celor expuse până acum, cred că decizia optarii pentru una din cele două interpretări a devenit simplă: realis mul speciilor inteligibile dispune atât de un robust suport textual, cât și de un intreg arsenal argumentativ. În plus, trebuie subliniat
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
existența a unei forme a aceeași formă poate avea un mod de a fi material și natural într-un obiect extramental, si un mod de a fi imaterial și intențional în minte. Fără existența celei de-a doua teze, realismul tomist nu s-ar putea susține sau, invers, datorită dublei existente a unei forme, nici un tip de teorie a obiectului intern, cel puțin până la nivelul speciilor inteligibile, nu se poate aplica teoriei cunoașterii. Acum, în urma celor expuse, putem observa că interpretarea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
id quo-ul cunoașterii, asadar nu pot avea statutul de primum cognitum; 3. între concept și forma esențială a obiectului din lumea înconjurătoare este o relație de asemănare (similitudo) înțeleasă că împărtășire sau asimilare formală. 8. Punctul de cotitură al epistemologiei tomiste: conceptul Cu toate ca interpretarea realistă a conceptului poate fi recunoscută în câteva din scrierile timpurii ale lui Toma din Aquino, cum ar fi I Scriptum super Sententiis (d. 27, q. 2, a. 2, qc. 1, co.), ea pare, totuși, a fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este cel care formează conceptul, ar trebui să accept o serie întreagă de funcții ale intelectului agent: iluminarea și abstragerea speciilor inteligibile din imagini, formarea conceptelor și cu noasterea sau înțelegerea propriu-zisă; totuși, o asemenea perspectiva este contrazisa de textele tomiste, mai exact de ceea ce Toma din Aquino afirmă în următoarele locuri din Summa theologiae și Summa contra Gentiles: (ÎI.5.6.) Nam primo quidem consideratur passio intellectus possibilis secundum quod informatur specie intelligibili. Qua quidem formatus, format secundo vel definitionem
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
celor două interpretări, realismul și reprezentationalismul, am ajuns la concluzia că fiecare din ele încearcă să aplice grila proprie de lectură întregului proces al cunoașterii umane, incepand cu speciile sensibile și terminând cu conceptele, fapt care conduce la forțarea gândului tomist, fie la nivelul conceptului, cum se întâmplă în cazul realismului, fie la nivelul speciilor inteligibile, în cazul reprezentationalismului. Realismul este forțat de propriile criterii să interpreteze conceptul asemenea speciei inteligibile, ignorând părți din operele de maturitate ale lui Toma, fapt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mai curând cu supra-in terpretari de text a, pentru a înțelege speciile inteligibile asemenea conceptului, ca entități cognitive. Tocmai din acest motiv, în ultimul subcapitol, intitulat Inconsistenta lui Toma din Aquino, (III.2.), voi propune o nouă interpretare a epistemologiei tomiste, una care combină resursele realismului și reprezentationalismului. După ce voi pune cap la cap răspunsurile pe care le-am oferit, având în atenție fiecare dintre nivelurile cunoașterii, întrebării directoare a demersului meu, „Ce rol joacă entitățile intermediare în procesul cunoașterii umane
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Ce rol joacă entitățile intermediare în procesul cunoașterii umane descris de Toma din Aquino?“ (subcapitolul III.1.), voi incerca sa imi argumentez poziția inter pretativa spunând de ce anume consider că o interpretare hibrida poate da mai bine seama de teoria tomista a cu noasterii și de ce nu ar trebui ca o astfel de interpretare să deranjeze manieră contemporană de a privi lucrurile, care tinde mereu să opteze între interpretarea realistă și cea re prezentationalista, fiindu-i parcă imposibil să le vadă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiectului cunoscut. Pentru că aceasta disparitate să fie evidență, în subcapitolul următor voi relua răspunsurile ofe rite întrebarii-cadru a acestui demers, cu scopul de a sintetiză esență argumentelor de tip sistematic pe care le aduc în favoarea unei interpretări hibride a teoriei tomiste a cunoașterii. În cel de-al doilea subcapitol voi face un scurt excurs istoric al perspectivei lui Toma din Aquino asupra nivelului intelectiv, mai precis asupra conceptului, ghidat de întrebările cum și de ce și-a schimbat teoria despre con cept
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelectiv, mai precis asupra conceptului, ghidat de întrebările cum și de ce și-a schimbat teoria despre con cept de-a lungul timpului și cum afectează această schimbare interpretarea hibrida pe care o propun ca alternativă la interpretările contemporane ale teoriei tomiste a cunoașterii. 1. Cum anume pot fi înțelese entitățile intermediare în cadrul celor patru niveluri ale cunoașterii? În fond, intrebarea sub semnul căreia stă demersul acestui subcapitol ridică problema funcției pe care o îndeplinesc toate entitățile intermediare în procesul de cunoaștere
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intermediare joacă fie un rol cauzal, fie un rol cognitiv, nu se întrevede o diferență prea mare între nivelurile procesului de cunoaștere, însă, daca traduc rolul cauzal și cel cognitiv în limbajul interpretărilor contem porane care au fost oferite epistemologiei tomiste, pot lesne observa o discrepanță, deoarece, „p“, „q“ și „r“ sprijină o interpretare realistă, pe când „s“ susține o interpretare reprezentationalista. A spune că una și aceeași teorie a cunoașterii nu poate fi citită decât printr-o grila interpretativa hibrida, realistă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Toma din Aquino? Acolo unde eu, ca cititor de astăzi, resimt un oarecare disconfort intelectual, resimțea și Toma din Aquino un disconfort? La aceste întrebări voi incerca sa raspund în subcapitolul următor, mutând accentul de pe o analiză sistematică a epistemologiei tomiste pe o ana liza de tip istoric, în care voi încerca să identific motivele ce țin de dinamică internă a operei tomiste în ansamblul ei și de sursele din care Toma s-a inspirat atunci când a dis cutat despre concept
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
La aceste întrebări voi incerca sa raspund în subcapitolul următor, mutând accentul de pe o analiză sistematică a epistemologiei tomiste pe o ana liza de tip istoric, în care voi încerca să identific motivele ce țin de dinamică internă a operei tomiste în ansamblul ei și de sursele din care Toma s-a inspirat atunci când a dis cutat despre concept. Ceea ce sper să descopăr prin acest tip de analiză este că Toma din Aquino a avut și o alta mo tivatie, dincolo de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
totul inaccesibila, cel puțin pentru un cititor contem poran? În acest moment, există trei variante de rezolvare a problemei interpretărilor contemporane pe care le-am dis cutat: (1) fie se demonstrează că ambele scheme interpretative eșuează în înțelegerea teoriei cunoașterii tomiste și, pe cale de consecință, se propune o nouă interpretare, (2) fie se combină resursele oferite de aceste două interpretări, (3) fie se admite pur și simplu faptul că nu putem purta un dialog veritabil cu epistemologia tomista. Până a ajunge
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]