196 matches
-
2000), același critic descria astfel rețeta filmului: „un pistolar, așadar, vreo doi comuniști (jucați de Amza Pellea și Alexandru Dobrescu), câte un personaj-glumă (o pușlama simpatică, Limbă, desenată de Jean Constantin), câte un legionar dur (Gheorghe Dinică), câte un legionar tont (Mircea Pascu, o revelație), ritm, împușcături „cât cuprinde”, puțin haz pentru destinderea încordării, tradiționala echipă de realizatori, și încă un film de aventuri (cu „va urma” și el, peste câțiva ani) a fost gata”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
porțiunea de drum de la șoseaua națională până în sat, cam 800 m. -2012 -11 NOIEMBRIE -SFINȚIREA BISERICII DE CĂTRE EPISCOPUL ORTODOX SOFRONIE Învățători: 1940 - 1950 dl.Mertan Ioan 1950-1951 Maria Rujan 1951-1954 Gheorghe Ilinca 1954-1985 d-na Jiroș -1939 - 1945, preot paroh Tont Dumitru -1945 - 1950, preot paroh Cristea -1950 - 1960, preot paroh Mazilescu 1960-1964- Ioniță 1965-1968 Savin 1969- 2012 preotILIE LOBONȚ 2012 - preot Stanis Sânmartin de Beiuș, com. Pocola, jud. Bihor Punct: La Piatră Cod sit: 30461.01 Ioan Crișan, muzeograf, (MTC
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
nr. 35 bl. PB 33 Ap. 13 țel. 156202 15296 TIMAR VIOREL IONEL (n. 1953) Oradea, str. Colinelor nr. 58 țel. 139003 10909 TODEA NICOLAIE (n. 1938) Oradea, Str. G. Magheru Nr. 5 Bl. BM Ap. 59 țel. 139444 16044 TONT VIORICA (n. 1957) Oradea, str. Plevnei, nr. 16 țel. 431259 10910 TRIFA DORIN (n. 1938) Oradea, Str. Transilvaniei, nr. 23, AN51, ap. 20 țel. 158969 7919 TURDEANU MARIA (n. 1945) Oradea, Str. Nufărului Nr. 80 Bl. B 80 Ap. 17
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
minunat în asta, de să dai chiar așa pe spate? Trebuie neapărat să te îndrăgostești ca un bou ca să fie o căsătorie perfectă? Cu ce o să te scutească asta de alte belele? Crezi că a ajutat pe cineva - pe toți tonții, proștii, netoții, schlepperii, tăntălăii, nerozii sau pe amărâții cât de cât mai răsăriți pe care-i consideri tu oameni de treabă? Toți sunt căsătoriți și născuți din căsnicii, așa că nu văd de ce trebuie să conteze chiar așa de mult că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
mă ia Unchiul Artie. Cine naiba te-a vlăguit în halul ăsta? Că nu prea cred eu că a fost Lucy. Probabil că maimuța ailaltă. Ei, du-te - Doamne, nici nu-mi dau seama dacă arăți mai obosit sau mai tont. Simon nu era sigur că îmi pierdusem și eu, ca și el, mentalitatea tipică familiei noastre; așa că atunci când era iritat, imediat începea să mă bănuiască. M-am îndreptat spre casă, fără să mai pierd timpul și sus pe scări am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
veni azi. Autofreza tocmai s-a întors din drum iarăși. Foarte bine! exclamă Maria. Lăsați-i să crape acolo. Doamnă, doamnă... încearcă șeful autogării să se explice, înfiorat de vocea fermă, autoritară, dar telefonul i-a fost închis. Ești un tont! țipă către șoferul din fața sa. Cum să nu poți avansa?! N-ai decît să te duci dumneata. Deja am boțit două. Trebuie să anunț comandamentul județean că n-am rezolvat-o cu Sălcii. Să vezi ce pățim! Ne spînzură Săteanu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
În căutarea lui Rachel. Am găsit-o În biroul de la parter, Încă În hainele de stradă, sporovăind cu Lesley. Nu era o conversație de o prea mare profunzime, căci Lesley n-ar fi putut-o duce. Nu există blonde mai toante decât ea, decât dacă natura le-a luat de la naștere glasul. — E cineva amatoare să iasă la o ceașcă de ceai? am Întrebat eu. Rachel privi ceasul de pe perete. — Bine, răspunse. Mai am oră la dispoziție. Vii, Lesley? Sala se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
În Atracție fatală să ți-o tragi lângă peretele din vestiarul bărbaților, când prietena ta hălăduiește prin apropiere, nu? Dar ceva, ceva tot trebuie să fi făcut ei, pricepi? zise ea, oftând ca cineva trecut prin multe. Naomi e cam toantă În situații d-astea. Rosti acel „toantă“ așa cum o făcuse și mai-nainte, până ce cuvântul se descompuse În trei silabe mustind de dispreț. — Adică, cu cineva ca Derek, știi care sunt regulile, corect? Are deja o prietenă, care, din Întâmplare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
lângă peretele din vestiarul bărbaților, când prietena ta hălăduiește prin apropiere, nu? Dar ceva, ceva tot trebuie să fi făcut ei, pricepi? zise ea, oftând ca cineva trecut prin multe. Naomi e cam toantă În situații d-astea. Rosti acel „toantă“ așa cum o făcuse și mai-nainte, până ce cuvântul se descompuse În trei silabe mustind de dispreț. — Adică, cu cineva ca Derek, știi care sunt regulile, corect? Are deja o prietenă, care, din Întâmplare, e și directoarea sălii. N-o să vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
de ce-ar fi făcut. Își recăpătase controlul și stătea mai dreaptă pe scaun. — Gândul ăsta e insuportabil, repetă ea, scuturând din cap. Cum arăta? — Frumoasă ca Întotdeauna. — Supărată pe tine? Am dat din cap că da. — Firește, ce Întrebare toantă... Sam, i-ai spus că eu am făcut-o? Nu-i cinstit să duci tu tot greul situației? — Acum, nu mai contează, am evitat eu un răspuns direct, strângând din umeri. — Ba da, contează. Eu l-am sunat pe polițistul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
planul A mi-e clar. Bem...! Dar cu planul B, ăla pentru căutarea papagalului, cum stăm? Ca-n gară...! Mai avem vreme. Nu te lăsa influențat de accentul meu. După cinci tururi de pahar, suntem în grafic! Bătrâne bandit, ești tont? Ești tra-la-la? Am palmat trei mii de marafeți, degeaba? Tu ai impresia că băbăciunea lu' Vierme se ține de donații și de liberalități? De acte caritabile? De mecenat? Du-te la proctolog! Tare mi-e că ne machim, ne-ntindem
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
trebuia creștinat, ca să nu distrugă lumea! À propos, vă închipuiți dumneavoastră că sfârșitul lumii noastre, Apocalipsa din Biblie, este pe cale să se înfăptuiască, chiar în această noapte? Din cauza răutății, lăcomiei și a stricăciunii oamenilor, dar și a prostiei din capu' tont al ăluia! și Fratele îl ațintește acuzator, cu degetul, pe nefericitul de Vierme. Ăsta delirează! Își bate joc! Halal, fost magistrat! Bețivan nenorocit! pufnește disprețuitor Mânecuță. Ba sunt cât se poate de treaz! Dacă doriți, poftim, testați-mă cu alcoolscopul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
în fundal. Aia-s eu, chiar peste umărul lui Manus, micuța de mine zâmbind încontinuu ca un calorifer electric și aruncând reziduuri organice în pâlnia de plexiglas de deasupra Fabricii de Snack Num Num. Cum de-am putut fi așa toantă. Hai să mergem cu barca. Sigur. Trebuia să-mi fi dat seama că treaba asta a fost mereu între Manus și Evie. Chiar și aici, întinsă pe-un pat de hotel, la un an după ce s-a sfârșit toată povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Și-a rupt mîna și-un picior/ Și-a rămas de-un dinte chior? Cum aș putea? Dar, chiar și așa, povestea mea e comică. Comandantul Începe să rîdă. RÎde și locotenentul, Însă neautentic, cu Întîrziere. RÎde ca o slugă toantă și Îmi dau seama cam cît de tare Îl enervez, ajutat de fapte și mai ales de aparențe: dincolo de faptul că sînt pilos (sînt transferat la 60 de kilometri de casă și mă Întîlnește direct În biroul comandantului), i-am
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
perdea, cel mai viu, autentic și pitoresc din cadrul Povestirilor din Canterbury: măi ghiujule, buhai bătrân, mișele, lovi-te-ar o lungoare, trăsni-te-ar din senin cu foc și fier, frângeți-ai grumazul scofâlcit, călca-te ar de moșneag, derbedeu, tontul de bărbat, om tehui, nevolnice, scârbavnice hârdău, netot, caracudă, zurliule, ciufut, bată-te-ar năpasta, nebune, măi papă-lapte, lua-te-ar benga să te ia etc. Scena domestică reînviată de târgoveață aduce în prim plan concepțiile soților unul vis-à-vis de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
unei rezervații botanice din Masivul Postăvaru. Sunt corelate etimologic: Tîmpa din Pîrîu (vîrf din Munții Lotrului), Piciorul Tîmpei (alt vîrf din Munții Lotrului), Tîmpele (culme din Munții Lotrului), Tîmpu (vîrf din Munții Șureanului). Adjectivul tîmp, -ă (< sl. tǔpu, „prost, tîmpit, tont“) propus de unii ca etimon (probabil prin mijlocirea unei porecle) nu are logică denominativă topică într-un areal atît de larg și cu referire mai ales la vîrfuri de munte, de deal și de movile din cîmpie, fiind numai o
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ed.), Leo S. Olschki, Florența, 1994, pp. 87-107. Conți, Elio, L'imposta diretta a Firenze nel Quattrocento (1427-1494), Romă, Istituto Storico Italiano per îl Medio Evo, 1984. Dați, Goro, Istoria di Firenze dal 1380 al 1405, Luigi Pratesi (ed.), Norcia, Tonți, 1902. Field, Arthur, The Origins of the Platonic Academy of Florence, Princeton University Press, Princeton, 1988, pp. 64-71. Franchetti Pardo, Vittorio; Giovanna Casali, I Medici nel contado fiorentino: ville e possedimenti agricoli tra Quattrocento e Cinquecento, CLUSF, Firenze, 1978. Fubini
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Nuova Italia, Florența, 1980, pp. 101-133, 107-109. ---, "La politica del diritto", în Stato, società e giustizia nella repubblica veneta (secc. XV-XVIII), vol. 2, Gaetano Cozzi (ed.), Jouvence, Romă, 1980-1985, I, pp. 114-121. Dați, Gregorio, Istoria di Firenze, Luigi Pratesi (ed.), Tonți, Norcia, 1902. Dedola, Marco, "Governare sul territorio", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Romă, 1994, I. Delizie degli erudiți toscani, vol. 24, Ildefonso da Sân Luigi, Cambiagi, Florența, 1770-1789, XI, p. 241
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
9 Antonelli, "La magistratură", pp. 20-21, discuția legii; Zorzi, L'amministrazione, p. 67, oferă datele în pasaje precum 30 decembrie 1452. 10 Martines, Lawyers, p. 221. 11 Goro Dați, Istoria di Firenze dal 1380 al 1405, ed. Luigi Pratesi, Norcia, Tonți, 1902, p. 159 n. 1: "questi sono signori di quelle terre mentre che durano șei meși di tali ufici [...]". 12 Vespasiano da Bisticci, Le vite, Aulo Greco (ed.), Istituto Nazionale di Studi sul Rinascimento, Florența, 1970-1976, ÎI, 230: "più volte
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
această privință, au fost tratați că predecesori ai lor. Pentru istoria palatului: Giovan Battista Uccelli, Îl palazzo del podestà. Illustrazione storica, Tip. delle Murate, Florența, 1865. 89 A se compară cu Gregorio Dați, Istoria di Firenze, Luigi Pratesi (ed.), Norcia, Tonți, 1902, p. 159 note 1. 90 Exemplul este luat din ASPT, Commissario, ser. 3, 22, fasc. 1, fol. 1r. 91 Extensiile sau încheierea mai devreme a mandatelor rectorilor erau realizate cu mare dificultate sub Republică, dar mai deloc. Vezi exemple
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
vaca scăpă cu viață.” (I. Creangă, p. 260) • substantive denumind „obiecte” devenite cunoscute prin desfășurarea anterioară a textului: „Măăă... duc în toată lumea! Și de-oi găsi mai proști decât voi, m-oi întoarce acasă; iar de nu, ba... - Încă un tont, zise drumețul în sine, și plecă.” (I. Creangă, I, p. 259) • substantivele determinate de atribute de identificare și de complinire 15: „Pe pieptul moartei luce de pietre scumpe salbă/ Și păru-i de-aur curge din raclă la pământ.” (M.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ochii tuturor morarul: Acest Pupăză, un om de vreo patruzeci de ani, era mai scurt decât toți oamenii scurți, cu capul de tot mare, cu fălcile ieșite și cu ochii înfundați în cap și îi ziceau Pupăză pentru că era cam tont de felul lui și umbla crăcit, încât parcă șchiopăta de amândouă picioarele. Pe omul viu oamenii îl evitaseră, și mort fiind vor proceda la fel. Discret se inserează în mintea cititorului ideea că altundeva se ascunde explicația pedepsirii atât de
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și aplauze, chiar și de la alte mese, care auziseră versurile. — Dar te-ai îmbătat bine, amice, de-ai lăsat tu câteva versuri să se-audă de la tine, îl bate pe umăr Mihail. — Ei, ei, stai așa... C-oi fi eu tont și fonf și slut și am o mască incoloră... De cimpanzeu sau de mamut, dar voi să știți, femeile m-adoră ! De sunt urât și nătăfleț, de n-am nici mușchi, nici intestine, un singur lucru am măreț, și... — Și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
să trăiască printre barbarii Sciției, își clamează, odată cu nefericirea, revolta și superioritatea trufașă -, poetul își transpune mândria ascendenței în spirit vituperant, în versuri pătrunse, de astă dată, de ecouri argheziene: „În exaltări pătrunde-te, coboară / Foc cardinal pe spiritul lor tont!”. Deținerea teribilului secret al inconsistenței istoriei umane și al caracterului iluzoriu al credințelor religioase atrage după sine conștiința responsabilității elitiste a protejării acestuia - prin alegorizare, metaforizare și mai ales încifrare - de pericolul contaminării și maculării: „Mă arde tăcutul însemn de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
spus în continuare lui James. Nu te-aș fi crezut niciodată capabil de meschinărie sau trădare, niciodată nu m-aș fi gândit că ai să te lași târât în asemenea mocirlă. E o perversă și banală stupiditate omenească, de care tontul de mine și-a închipuit că tu nu poți fi atins. Te-ai purtat ca orice om de rând care nu se poate gândi la consecințe. Și una dintre consecințe este următoarea: nu te cred, nu te pot crede. Între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]