1,607 matches
-
aveam mustață și cînd n-aveam griji", precizează el. Ipoteza că vânătoarea de pe dealul Bourei, din romanul „Nicoara Potcoava”, are amplasament geografic precis, legat de real, e întărită și de faptul că două personaje ale romanului au numele însoțite de toponime ale locului. De exemplu, moș Leonte Spînu de la Miroslăvești substituie vreun bărbat miroslăveștean cunoscut de scriitor, precum și Savu Frăsinel de la Mitești, vreun bărbat miteștean. Și "mazilul de la Miroslăvești", și "răzășul de la Mitești" îi jelesc pe "Măria sa Ion-Vodă", despre care moș
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
strângeri de mână, alteori se creau invidii sau chiar ... V. GEORGE GOLDHAMMER - BANCA AMINTIRILOR (11) - BINȘU ȘI BINȘENII SĂI, de George Goldhammer, publicat în Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015. Beiuș, orașul meu iubit... Benenus, Belenus, Belinis, Binsch, Belényes! Toponimele așezării în limbile latină, germana sau maghiara! Localnicii, la rândul lor, numiți „binșeni”, prefera să îi zică Binș, denumire adoptată încă din timpul când habsburgii erau la putere pe aici. Municipiu situat în județul Bihor, la poalele Munților Apuseni. Populație
GEORGE GOLDHAMMER by http://confluente.ro/articole/george_goldhammer/canal [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
neștirbită. Ce frumoase erau acele vremuri și locuri! Să încep cu Valea Nimăiești ce trecea „hăpt” prin centrul orașului și de care mă leagă multe amintiri plăcute. Apa ... Citește mai mult Beiuș, orașul meu iubit... Benenus, Belenus, Belinis, Binsch, Belényes! Toponimele așezării în limbile latină, germana sau maghiara! Localnicii, la rândul lor, numiți „binșeni”, prefera să îi zică Binș, denumire adoptată încă din timpul când habsburgii erau la putere pe aici. Municipiu situat în județul Bihor, la poalele Munților Apuseni. Populație
GEORGE GOLDHAMMER by http://confluente.ro/articole/george_goldhammer/canal [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
de cuvinte. Luând de la noi alte obiceiuri. Cumanii, da, da, cumanii!, au intrat pe la femeile autohtonilor vreo câteva secole. Ei rămân un popor interesant. Puțin cercetat, Muntenia era cunoscută prin sec. al XIII-lea sub numele de Cumania, cu multiple toponime, negate, ca origine, de unii lexicologi, trecute la „de origine necunoscută”. Pe această linie genetică vine Nadia Comăneci?! Pi buni! Pe la 1300 vin, din neantul asiatic, tătarii, la fel de puși pe harță continuă. Refrișează Europa cu sângele lor năvalnic și creează
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_noua_tablet_sergiu_gabureac_1386983795.html [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Amintiri > GEORGE GOLDHAMMER - BANCA AMINTIRILOR (11) - BINȘU ȘI BINȘENII SĂI Autor: George Goldhammer Publicat în: Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Beiuș, orașul meu iubit... Benenus, Belenus, Belinis, Binsch, Belényes! Toponimele așezării în limbile latină, germana sau maghiara! Localnicii, la rândul lor, numiți „binșeni”, prefera să îi zică Binș, denumire adoptată încă din timpul când habsburgii erau la putere pe aici. Municipiu situat în județul Bihor, la poalele Munților Apuseni. Populație
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1450628662.html [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
pe fond albastru, se află o plută de aur, formată din șase bușteni, cu cârmă, văzută de sus. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Capul de lup face referire la toponimul localității. Pluta face trimitere la ocupația tradițională a locuitorilor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Ruginoasa, județul Neamț
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259985_a_261314]
-
elementelor însumate Cetatea simbolizează cetatea de apărare din nord-vestul Transilvaniei, Cetatea Chioarului. Cornul semnifică existența a numeroase păduri de acest gen în zona localității. Cornul și fântâna sunt reprezentate stilizat și fac referire la existența sigiliului localității din anul 1866; toponimul localității Șomcuta: Somkut - som = corn, iar kut = fântână. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. ------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190152_a_191481]
-
de frunte Petru Maior și fratele său, originari din zonă, au contribuit la dezvoltarea culturală a localității, cât și bogăția în gaz metan. Semnul solar, reprodus după fresca din biserica Petru Maior, evocă personalitatea acestuia și face trimitere la vechiul toponim al comunei, numită odinioară Poarta Câmpiei. Capul de berbec simbolizează una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor, oieritul. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257828_a_259157]
-
în vârful scutului se află o creangă de pin cu două conuri, de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Cele cinci flori de tutun "Crăiasa Nopții" fac aluzie la toponimul localității și reprezintă culturile de tutun tradiționale. Cocoșii, simbolul vigilenței, sunt reprezentativi pentru economia zonei bazată pe creșterea și procesarea păsărilor din gospodăriile și fermele locale. Creanga de pin reprezintă plantațiile arboricole ale comunei, atracții turistice și cinegetice, zona "la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277747_a_279076]
-
și de măsură (leu, ban, cot), dar pare destul de surprinzătoare prezența lui glod (specific și el pentru realitățile românești, la urma urmei; deși dicționarul italienesc îl include doar ca termen geologic, ca și pe ditroite "rocă eruptivă", cuvînt derivat de la toponimul Ditrău). Nu ne-am fi așteptat poate nici la zigaia (= țigaie) și zurcana (țurcană) - care însă, am putea zice, ilustrează latura tehnică a specificului mioritico. Cuvintele românești sînt prezentate cu acuratețe, mai ales în ceea privește indicarea ortografiei și a
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
partea inferioară, în dreapta, în câmp azur, se află trei romburi roșii cu bordură de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Capul de mistreț - trofeu de vânătoare - face aluzie la toponimul comunei Vânători, reprezintă fauna zonei și este simbolul forței și curajului. Frunzele de stejar se referă la istoria, toponimul și eroii comunei, respectiv Regimentul 1 Vânători de Munte al Armatei Române din Primul Război Mondial, reprezentând geografia zonei, apa și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258021_a_259350]
-
o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Capul de mistreț - trofeu de vânătoare - face aluzie la toponimul comunei Vânători, reprezintă fauna zonei și este simbolul forței și curajului. Frunzele de stejar se referă la istoria, toponimul și eroii comunei, respectiv Regimentul 1 Vânători de Munte al Armatei Române din Primul Război Mondial, reprezentând geografia zonei, apa și pădurile de foioase. Romburile cu bordură, stilizând flacăra, reprezintă bogăția gazului metan din zonă. Coroana murală cu un turn
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258021_a_259350]
-
Descrierea generală a eșantionului 2.1. Originea (țara, regiunea): 2.2. Anul de recoltare: 2.3. Soiul de viță-de-vie: 2.4. Culoarea strugurilor: 3. Descrierea podgoriei 3.1. Numele și adresa persoanei care cultivă lotul: 3.2. Situarea lotului: - localitate: - toponim: - referința cadastrală: - latitudinea și longitudinea: 3.3. Sol (de exemplu: calcaros, argilos, calcaro-argilos, nisipos): 3.4. Situarea (de exemplu: pantă, zonă plată, expunere la soare): 3.5. Numărul de plante de viță-de-vie la hectar: 3.6. Vârsta aproximativă a viței-de-vie
32004R2120-ro () [Corola-website/Law/293242_a_294571]
-
că avem de a face cu o denumire cu rădăcini pecenego-cumane: "tehek-uciu", care înseamnă, "capătul", sau "marginea țării". V. Spinei are o părere asemănatoare . În opoziție cu această opinie, Iorgu Iordan, prezintă în lucrarea sa "Toponimia românească", o altă explicație. Toponimul Tecuci are o etimologie slavă, derivând dintr-un verb care înseamna, "a curge". Numele s-a dat mai întâi pârâului Tecuci, iar apoi târgului și ținutului. O explicație asemănătoare a dat-o și istoricul Ion Bogdan care spune că "Tecuciul
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
altitudine de 500 metri și curge spre sud în județul Iași prin municipiul Iași, vărsându-se în Jijia în apropiere de localitatea Chiperești. Are o lungime de 119 km și un bazin hidrografic de 2.007 km² Bahluiul este un toponim de origine cumană, numele acestuia semnificând un „"pârâu mocirlos"”. Râul are o lungime totală de 119 km și un debit mediu anual de 2,8 m³/s. Suprafața bazinului este de 2.007 km². Izvoarele sale se găsesc la o
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
național DN 24 face legătura între comună și celelalte localități din județul Botoșani. Satul Românești, reședința comunei, este unul din cele mai vechi sate din zonă, menționat însă sub numele de Băscăcăuți, transformat mai apoi în Băscăceni și apoi Boscoteni. Toponimul Gura Bașeului are în vedere tot zona satului Băscăceni. Din documentele vremii se desprinde informația că prin Gura Bașeului se înțelegea tocmai această regiune, deoarece pârâul cu acest nume se vărsa în dreapta Prutului, în această zonă. Aici a existat un
Comuna Românești, Botoșani () [Corola-website/Science/300922_a_302251]
-
de maximă înflorire o are la începutul secolului XX, când este un important port de intrare-ieșire a mărfurilor din România. Este accesibil navelor maritime de dimensiuni mici și medii. În câmpia Brăilei avem de-a face cu o multitudine de toponime formate din cuvinte românești înțelese de toată lumea, dar și din toponime antice autohtone, sau date de alte populații care au trecut prin regiune. Referitor la numele Brăilei, acesta este un toponim clar de origine autohtonă, cu toate confuziile mai mult
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
un important port de intrare-ieșire a mărfurilor din România. Este accesibil navelor maritime de dimensiuni mici și medii. În câmpia Brăilei avem de-a face cu o multitudine de toponime formate din cuvinte românești înțelese de toată lumea, dar și din toponime antice autohtone, sau date de alte populații care au trecut prin regiune. Referitor la numele Brăilei, acesta este un toponim clar de origine autohtonă, cu toate confuziile mai mult sau mai puțin intenționate care au circulat în anumite perioade. El
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
Brăilei avem de-a face cu o multitudine de toponime formate din cuvinte românești înțelese de toată lumea, dar și din toponime antice autohtone, sau date de alte populații care au trecut prin regiune. Referitor la numele Brăilei, acesta este un toponim clar de origine autohtonă, cu toate confuziile mai mult sau mai puțin intenționate care au circulat în anumite perioade. El provine dintr-un toponim asemănător cu toponimele tracice sud-dunărene ca Bragylor-Bragiola în care gi se va transforma în i; Astfel
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
date de alte populații care au trecut prin regiune. Referitor la numele Brăilei, acesta este un toponim clar de origine autohtonă, cu toate confuziile mai mult sau mai puțin intenționate care au circulat în anumite perioade. El provine dintr-un toponim asemănător cu toponimele tracice sud-dunărene ca Bragylor-Bragiola în care gi se va transforma în i; Astfel s-a ajuns la numele proprii în primul rând de Brăila asemănător cu Chitilă-Chitila, Bănilă-Bănila. Este tipic românesc fiind atestat documentar încă din evul
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
populații care au trecut prin regiune. Referitor la numele Brăilei, acesta este un toponim clar de origine autohtonă, cu toate confuziile mai mult sau mai puțin intenționate care au circulat în anumite perioade. El provine dintr-un toponim asemănător cu toponimele tracice sud-dunărene ca Bragylor-Bragiola în care gi se va transforma în i; Astfel s-a ajuns la numele proprii în primul rând de Brăila asemănător cu Chitilă-Chitila, Bănilă-Bănila. Este tipic românesc fiind atestat documentar încă din evul mediu ca nume
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
de îmbarcare au fost: Günzburg, Donauwörth, Neuburg și Regensburg). Unii dintre ai au dat noilor localități în care se stabiliseră nume care să le amintească de zona lor de origine. Astfel se explică de exemplu denumirea "Steierdorf" dată localității Anina, toponimul indicând că majoritatea populației provenea din Stiria (Steiermark). Majoritatea coloniștilor proveneau din mediul rural, erau fii de familii sărace de țărani, care nu avedeau mari șanse de succes în țara lor de baștină. În timpul împărătestei Maria Terezia au primit sprijin
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
satul Grindesti, care-l revendicau), mai înainte de acest nume satul s-a numit Laslaoani, dar nu se cunoaște din ce motive această denumire nu s-a pastrat.Acest nume este caracteristic satelor catolice din Moldova. Evoluția lingvistică de la patronim la toponim urmează o cale particulară. Amintim aici: Săbaoani, Laslaoani, Ardeoani, Crăcaoani, Ghindaoani etc. Ținând seama de faptul că specialiștii în lingvistică au demonstrat că "v + a" din limba maghiară va ajunge "oa" în limba română (că în exemplul: maghiarul "avas" > romanescul
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
locală are hramul "Adormirea Maicii Domnului" și se află pe locul uneia mai vechi - demolate. Noul lăcaș de cult este pictat în tehnica frescă de către pictorul Constantin Zafiu, fiind împodobit cu catapeteasmă și mobilier - sculptate din lemn de stejar Despre toponimul Cucova circulă o legendă , conform căreia după lupta de la Războieni, Ștefan cel Mare numind mai multe locuri din zonă dupa numele celor șapte feciori ai Vrâncioaiei, a dat locului numele unuia dintre aceștia - Cucu (numele altuia - Sascu a fost dat
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
între pământurile românilor de Cârța, cele ale sașilor "„de Barasu”" și cele ale secuilor de Sebus. "Fr. Killyen", referindu-se la acest document, arată că numele „Barasu” indică de fapt denumirea unui ținut întreg. După afimația sa, toate cele trei toponime la care face referință documentul se referă la teritorii care înconjoară pământul donat și nu la vreun oraș. În acest caz „Brașov” se referă la o zonă, iar „Corona” ar denumi localitatea. 1271 - Brasu: Acest toponim este atestat într-un
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]