762 matches
-
și care, mai târziu, va intra în conflict deschis cu Washington-ul, toate aceste înfuntări ducând la “migrația”, deplasarea forțată, exodul în masă al populațiilor amerindiene, răspândirea lor pe o suprafață extinsă, deci și în California - își statornicește azi cu toponimii, hidronimii și multe înscrisuri perene propriul habitat: Navajo Lake, Navajo Dam, Navajo State Park și multe altele. Chiar dacă arborescența amerindienilor este stufoasă, îi leagă trecutul originii comune, sângele care le fierbe și circulă prin mădulare și le aduce aceași perspectivă
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
M, lui Mircea Eremia, pentru întreaga activitate, Premiul Ion Basgan, Gheorghe Buliga - lucrarea Un secol de industrie gazieră. Oameni și fapte. Științe Geonomice:Premiul „Radu Botezatu” 2009, colectivul: Aurel Ardelean și Octavian Mândruț - lucrarea Mediul natural al regiunii Arad-Zarand și toponimia geografică. Științe Agricole:Premiul „Amilcar Vasiliu” 2008, colectivu l : Leon Sorin Muntean, Solăvăstru Cernea, Gavrilă Morar, Marcel M. Duda, Dan I. Vârban, Sorin Muntean - lucrarea Fitotehnia; Premiul „Virgil Gligor” 2008, Liviu Alexandru Mărghitaș - lucrarea Albinele și produsele lor; Premiul „Vasile
GALA PREMIILOR de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350467_a_351796]
-
vâlcene, București, 1987; Oameni și locuri vâlcene, București, 1989; Liceul „Alexandru Lahovari" (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1991; Istorie și continuitate (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 2000; Catalogul preliminar al colecțiilor de carte veche din județul Vâlcea (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 2001; Toponimia Țării Loviștei, București, 2001; File din cronica Berevoieștiului (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 2002; Eminescu și literatura veche, București, 2003; Liturghierul (1508), prima carte tipărită în spațiul românesc (ipoteza vâlceană), Râmnicu Vâlcea, 2003. Îmbolnăvirea și stingerea din viață l-au surprins
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
Fantastic, nelipsind primitoarea doamnă Creația Românească având rolul a idealiza sărbătorește întrunirea cu cea Cosmică. Unde? Anume? Decât a utiliza spațiul vast al Audeologiei împrumutat de la Antici, fiindcă trebuie dezbătute pretențiile literare ale fiecărui invitat, privitor la memorizare, filozofie, simbolism, toponimie, semnificația genialului, toate subordonându-se instinctiv sursei începutului ca regulă relativă. Cam această scenă am găsit-o profilată cu oarecare stăruință a candidatului sentimental, Marius-Valeriu Grecu, așezat deja la Masa literaturii moderne, ordonându-și lucrarea după semantica, conștiincios însușită în
CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346656_a_347985]
-
Tâmpa, despre al cărui nume S. Pușcariu, LR, 167 afirmase că ar putea fi - cum a arătat N. Drăganu - autohton. Dar în volumul Dacoromania, B., 1983, p. 107 se face următoarea remarcă în legătură cu articolul lui N. Drăganu, Din vechea nostră toponimie, I, p. 109-146: „Tâmpa“ < preroman *timpa. Se fac referiri la albaneză și la unele dialecte italice, fără a se exclude și legătura cu gr. tempe, tempea. Între originea latină și tracica, autorul pledează pentru prima“. Și noi bănuim că toponimul
DESPRE FAGARAS SI TAMPA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369865_a_371194]
-
la citit). Eu mi-am propus doar să aduc omagiul meu de cititor osârditorului acestui laborator filologico-istoric, care (devenit "ambulant") a ajuns nu întâmplător și la Miroslovești, un echivalent (de pe malul Moldovei inferioare) al Volocii, cel puțin prin coexistența unei toponimii parțial identice. Nu întâmplător, am zis, căci mesagerul-comisionar dr. Vasile Șoimaru de la Chișinău, ajuns din nou (a câta oară?) în locurile de baștină ale străbunilor săi, își continua misiunea autoasumată de făclier al Neamului, stirpe înnobilată și de apartenența la
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
este ființa neprihănită a cărei viață este curmată nedrept, violent de către niște inconștienți.. Ea este personajul care leagă Paradisul geografic al Viezurenilor de cel biblic (vezi visul lui Alexie Vlăsceanu) Onomastica personajelor: Cucu, Stârc, Sneură, Rogozanu, se armonizează perfect cu toponimia Paradisului însângerat: Viezureni, Valea Lupilor ( toposuri izolate de lumea civilizată) Si numele unor slujitori ai justiției sunt alese simbolic și sugestiv: Gore Oaseroade (procuror), Calistrat Secură (judecător), Panseluța Arghir (judecătoare), Magdalena Plisculeanu (judecătoare), Buzdugan (președintele judecătoriei), Isailă Guzgan (avocat), Sfârlează
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
că se odihnea sfântul. În 1944 peștera a fost transformată în biserică și sfințită de episcopul Tomisului, Chesarie Păunescu. A fost însă distrusă de trupele rusești în timpul războiului dar refăcută de către râvnitorul monah Nicodim Dincă în anii de după 1990. În toponimie se păstrează și astăzi denumiri ca Peștera sfântului Andrei, Pârâiașul sfântului Andrei, Apa sfântului, ca urme ale sălășluirii sfântului pe pământ românesc. Istoricii ruși consideră că sfântul Andrei a propovăduit și în teritoriile de dincolo de Prut. Scriitorul bisericesc Nicolas Calist
SF. APOSTOL ANDREI, OCROTITORUL ROMÂNIEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344716_a_346045]
-
asiatice ale marxism-leninismului, asemenea partide au adus prea mult asiatism în politicile popularilor europeni?! Iată cum o abordare formală pe plan european poate întări ghinionul nostru național pe care greșit, cum spune Sorin Roșca Stănescu, îl numim „dâmbovițean” când, în loc de toponimie, i-ar fi mai potrivită onomastica. Ceva de genul: Faliment absolut, numele tău este Băsescu! (va urma) Corneliu LEU București decembrie 2012 Referință Bibliografica: Corneliu LEU - DESPRE SENSIBILITĂȚI DEMOCRATICE (12) / Corneliu Leu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 730, Anul
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (12) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359035_a_360364]
-
UAT planuri cadastrale livare-parțială-nr Conține: – un subdirector "shp" care include fișiere conținând toate elementele grafice și textuale descrise la "Conținutul planului cadastral", cu fișiere shp separate pentru limita UAT, limita intravilan, limita sectoare cadastrale, limita tarla/cvartal, limita imobile, construcții, toponimie, etc: [Cod SIRSUP]_[denumire UAT]_limita_ - shp reprezentând limita UAT, având ca atribute: codul SIRSUP, județul, denumirea UAT; [Cod SIRSUP]_INTRAV_[nr. trup] - shp reprezentând limita intravilanelor având ca atribute: codul SIRSUP, codul SIRUTA, județul, denumirea UAT, numărul trupului de intravilan (unic la
ANEXĂ din 16 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293131]
-
în urma soluționării cererilor de rectificare: – un subdirector "shp" care include fișiere conținând toate elementele grafice și textuale descrise la "Conținutul planului cadastral", cu fișiere shp separate pentru limita UAT, limita intravilan, limita sectoare cadastrale, limita tarla/cvartal, limita imobile, construcții, toponimie, etc: [Cod SIRSUP]_[denumire UAT]_limita_ - shp reprezentând limita UAT, având ca atribute: codul SIRSUP, județul, denumirea UAT; [Cod SIRSUP]_INTRAV_[nr. trup] - shp reprezentând limita intravilanelor având ca atribute: codul SIRSUP, codul SIRUTA, județul, denumirea UAT, numărul trupului de intravilan (unic la
ANEXĂ din 16 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293131]
-
de pogoane...”. În roman descrierea satului este la fel ca în realitate, cu lux de amănunte. Locul de taifas al moromeților era poiana din fața fierăriei lui Iocan. „...Adunările cele mai zgomotoase aveau loc în poiana fierăriei mai ales duminica dimineața...” Toponimia împrejurărilor satului din roman este identică cu cea reală. Există localitățile Atârnați, Balaci, Burdeni, Ciolănești, Cățelești, Mozăceni, Udupu, R âca etc. Primul volum descrie satul din anul 1937, al doilea, după o întrerupere de 20 de ani. În primul volum
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
a) plan de încadrare administrativ-teritorială; ... b) fișa perimetrului de exploatare/dezvoltare, întocmită la scara 1:25.000, pe care se vor figura în mod obligatoriu: caroiajul rectangular corespunzător sistemului de proiecție „Stereo ’70“, conturul perimetrului în care este cantonat golul minier, elemente de toponimie și relief (drumuri, localități, construcții, diguri, căi ferate, rețea hidrografică, orientare); ... c) localizare sector/secțiune/lucrare minieră ce urmează a fi utilizat(ă) ca gol minier; ... d) profil longitudinal prin lucrările miniere, reprezentare grafică spațială; ... e) profil geologic al zonei; ... f) schema spațială
INSTRUCȚIUNI TEHNICE din 17 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297813]
-
sau de cadastru sistematic. Planul cadastral conține limitele imobilelor, ale construcțiilor permanente și numerele cadastrale; ... – plan cadastral de ansamblu - se întocmește la nivelul unității administrativ-teritoriale și conține reprezentarea hotarului, a limitelor intravilanelor și denumirile acestora, principalele detalii liniare, elemente de toponimie, denumirile unităților administrativ-teritoriale vecine; ... – plan topografic - reprezentarea convențională, în plan, analogică sau digitală, a unei suprafețe de teren, într-o proiecție cartografică și în sistemul național de referință; ... – procesul-verbal de vecinătate încheiat între proprietarul/deținătorul/posesorul imobilului și deținătorii imobilelor învecinate - actul
ORDIN nr. 1.255 din 6 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272176]
-
gimnazial și liceal cu predare în limbile minorităților naționale, disciplinele Istoria și Geografia României se predau în aceste limbi, după programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligația transcrierii și a însușirii toponimiei și a numelor proprii românești și în limba română. (14) În programele și manualele de istorie se vor reflecta istoria și tradițiile minorităților naționale din România. Secţiunea a 14-a Învățământul pentru beneficiarii primari români din afara granițelor țării și
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271896]
-
Lat sau conică - bâtci, precum: Poiana Calului, Vulturu, Dealul Negru, Tarnița, care pot fi urmărite de-a lungul Mureșului, între Bistra și Toplița sau deasupra Bilborului. Se întâlnesc și numeroase fronturi de lavă a căror orizontalitate este bine evidențiată de toponimie: Dealul Lat, Lopata, Șesul Paltinului, Șesul Porcului, Șesuțul. În zona de contact cu Podișul Transilvaniei, la vest, platoul se sfârșește spre exterior printr-un abrupt de 400-500 m, atingând extensiunea maximă în partea de vest a Călimanului, unde ocupă suprafețe
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
C. Anexele grafice: 1. fișa de localizare a perimetrului de exploatare ( anexa nr. 4 la instrucțiuni), la scara 1:25.000, pe care se vor figura în mod obligatoriu: – caroiajul rectangular, corespunzător sistemului de proiecție „Stereo ’70“; ... – conturul perimetrului solicitat; ... – elemente de toponimie și relief (drumuri, localități, construcții, diguri, căi ferate, rețea hidrografică, direcția nord etc.); ... ... 2. planul topografic de situație la scara 1:500-1:1.000 (în funcție de densitatea punctelor de detaliu) în sistemul de proiecție „Stereo ’70“, care va fi realizat înainte de
INSTRUCȚIUNI din 2 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289967]
-
cele două peșteri "Ponorâci- Cioclovina cu Apă" - clasa B și "Cioclovina Uscată" - Ordinul numărul 604/2005, cod 2.497 - clasa A și B. ... ii. Peștera din Valea Călianu - Ordinul numărul 604/2005 cod 2.497, care se identifică cu Peștera din Valea Stânii în toponimia locală - clasa A. ... iii. Peștera Șura Mare - Ordinul numărul 604/2005 cod 2.499 - clasa A și B. ... a.2. Neclasificate: i. Codrii seculari de la obârșia Valea Ohabei, din UP I Fizești u.a. 109; 111B; 112; 113 din O.S. Pui în suprafață
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
ha. ... ii. Codrii seculari de la obârșia Valea Ponorului, din UP I Fizești, u.a.199A, 200A; 201; 206; 209 din O.S. Pui în suprafață de 160.5 ha. ... iii. Peștera lui Cocolbea, Peștera Cocean conform lucrării Peșterile României din 1955, care în toponimia locală se identifică cu Peștera Șura Mică. ... ... b. Monumente și situri arheologice i. Situl arheologic de la Ohaba Ponor, punct "Peștera Bordu Mare" - cod HD-I-s-A-03202 - Ordinul Ministrului numărul 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, modificată prin Ordinul numărul 2361
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
aurite erau folosite ca și cupe de preț din care se bea vinul la ospețele regale. Spre deosebire de bour, care se apreciază că a dispărut din fauna Transilvaniei în a doua jumătate a secolului al XV-lea, dar a lăsat o toponimie destul de bogată în Maramureș ceea ce atestă existența lui în acele locuri. Zimbrul (Bison bonasus bonasus L) trăia în pădurile compacte de munte mai greu accesibile. Unii istorici și la noi presupun că Dragoș ar fi urmărit un bour, în „descălecatul
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
for my PhD thesis between 2008 and 2010, and where the data for this article was collected." -"Cea mai mare comunitate de Cortorari trăiește într-un sat PE CARE EU ÎL VOI NUMI Băleni." Să înțelegem că doamna Tesăr creează toponimii, sau evită să dea numele satului, pentru ca să nu poată fi verificat ceea ce dumneaei descrie. La pagina 116 își prezintă ideea centrală a studiului: "This article focusses on the proces of growing up marrigeable bodies among Cortorari"- "Acest articol este concentrat
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
cu mari sacrificii: Coboară în vale să bea apă din Dobrița ce curge licărind printre malurile pline de ghiocei (Vâltoarea); / Deasupra Mureșului, în dreapta, s-a lăsat o cortină grea de gheață, de parcă acolo ar fi marginea lumii (Vâltoarea). Elementele de toponimie vin să dovedească statornicia, sfințenia satului, conturează și delimitează spațiul rural: Un cer negru și greu. Pâraiele dintre hăurile dealurilor își deversaseră puhoaiele pline de bolovani și bușteni în Limpejoara / Ziua era pe sfârșite, soarele sta sprijinit într-un vârf
LORINCZI FRANCISC-MIHAI: ROLUL DESCRIERII IN PROZA LUI RADU IGNA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371602_a_372931]
-
următori, până azi, încununați cu multe cuceriri, Polina Manoilă a pășit la cinsprezece ani, la Tismana, alături de formația Cooperativa „Arta Casnică”, la care a cântat și dansat. Tismana, vatră istorică și de pietate creștină, e un nume cu răsunet în toponimia memorială a locurilor începutului de consacrare a artistei Polina Manoilă, care destăinuie azi: „Pasiunea mea pentru cântec s-a născut în familie. Primele cântece le-am învățat de la mama mea, care a avut o voce extraordinară - cânta ca Domnica Trop
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
și Vicuță Tiucă din Rucăr, județul Muscel. Aici a absolvit Școala elementară de 7 ani și liceul teoretic, apoi a absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universității „Al. Ion Cuza” din Iași. A obținut titlul de doctor în filologie cu teza „Toponimia în bazinul superior al Dâmboviței”. De-a lungul timpului, a fost asistent universitar la Institutul de Invățământ din Suceava, director de unități școlare din județul Suceava. După revoluție a fost ceva vreme inspectoare de specialitate și apoi teritorială în cadrul Inspectoratului
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346850_a_348179]
-
lungul timpului, a fost asistent universitar la Institutul de Invățământ din Suceava, director de unități școlare din județul Suceava. După revoluție a fost ceva vreme inspectoare de specialitate și apoi teritorială în cadrul Inspectoratului școlar al jud. Argeș. A publicat lucrarea "Toponimie rucăreană" apărută după revoluție. Este coautoare la cartea "Mânăstirile și bisericile din Muscel" și lucrarea monografică apărută în colecția „Habitatul rural” - Vulturești Muscel 1512 - 2005” la Editura Universității Lucian Blaga din Sibiu. A colaborat la mai multe reviste cu articole
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346850_a_348179]