89 matches
-
să ți le ții, pituliceo... Că ălora de și le ține încrucișate sau îmbîrligate... Lui nimănuia nu-i vine cum să le facă bucurie. Și nici cum să le reguleze... Era o fațetă nouă, destinsă, șugubeață a Profesorului, se bucură toropită Maria C. Nicolici. Și, când își răsuci coada ochiului să-l cunoască transfigurat și de încercarea de a vorbi ca un om, descoperi, sudat de spatele ei, în locul torsului minunat spiritualizat al Maestrului, un hoit greoi și pătrățos, ca de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
adjectivul „Împelițat” tradus de copil ca fiind ceva de rău care prevestea „perciuneala” și fiind vorba de piele nu era exclus ca pentru prima oară să i se scoată o curelușă de pe spinarea sa, așa cum aflase dintr-o poveste, privea toropit focul și printre genele ochișorilor care aveau tendința vădită de a se Închide curând, zărea limbile flăcărilor mici care creșteau până la dimensiuni nemaivăzute, se transformau În limbile de foc ale balaurului din râpă (sî nu ti duci În râpî cî
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
că Frank n-avea să se mai Întoarcă niciodată. Se retrăgeau În trecutul secret al serilor lui cu Paula și al lungilor conversații cu un tînăr și Înflăcărat jucător de tenis care bîntuise țărmul pînă descoperise, Într-o stațiune maritimă toropită, un elixir ce-avea să trezească o lume. Am ascultat mașina de tenis care se alimenta la nesfîrșit din coșul cu mingi. Bubuitul mecanismului de tragere era urmat de impactul fiecărei mingi care trecea peste plasă și lovea zgura, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
al unei povestiri pe care tocmai mă pregăteam să o sfârșesc. Scriam ultimele șiruri, poate chiar cuvântul ultim. Iar Ester venise doar să spună „pardon“. Parcă verificase doar dacă eu eram eu. Și eu chiar eram eu, cu B. dormind toropită pe genunchii mei, nevinovata copilă nici măcar visând ce poem spadasin se consuma odată cu somnul ei. N-am avut curaj să mă ridic de pe banchetă. Parcă uitasem că sunt înzestrat cu darul de a merge, de a deschide ușa compartimentului, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
înseamnă om. Un gând aiurea, desigur. De unde să știu eu ce-i omul? De unde să cunosc eu ce trebuie și ce nu trebuie făcut de către un om? Care sunt acele mărunțișuri care-i dau contur frumuseții. Eu doar privesc. Cu toropită mâhnire privesc cum micile mizerii ale zilei se trag una din alta, ca o pâclă încețoșând timpul, atât de puțin, ce mi-a mai rămas. Mă simt bătrân nu pentru că trec, se adună anii. Bătrân doar pentru că simt că mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
face persoană la persoană. Doar așa ne-a învățat și la știința ta care ne-o dă la carte. Că caracterul unei comunicări e dat de persoanele care o întreține. Eu aplic doar. Țandără o urmărea clătinând din cap, uimit, toropit. Fără să miște buzele, ca un ventriloc aproape, îmi șopti cele două duzini de cuvinte ale biografiei blondinei. Copilă de pescar necooperativizat, de la Ceatalchioi, lucrase la Sanepid, a luat-o de la deratizare și a dus-o direct la masteratul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de management în cultură care a ajuns la a paișpea ediție. Se bat studenții după el. L-a citit și Ketty. Nu zic bine, mumuloi nebunel? O mângâie transpus. Ketty surâse, ducându-i mâna la buze, sărutându-i-o îndelung, toropită, și pe față, și pe dos. Nu știam ce să-i răspund. La câte minuni se întâmplau atunci în România de după multilaterala dezvoltată, cele povestite de popa Țandără păreau, totuși, flecuștețe. Era rândul meu să-i spun povestea anilor de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
a luat ochii ăstora. Ea și Mirciulică... Și totuși nu se poate! Nu se poate să nu fi greșit undeva! Dar unde?" Se uită la chipul căruntului căutând parcă acolo răspunsul, dar nu văzu decât feșele albe și un ochi toropit de somn. Cristescu ieși pe culoar. Părea adus pe spate, iar pe umerii căzuți paltonul devenise prea larg. Mergea încet, aproape târșit, cu fruntea în pământ. O soră cu o cutie de seringi în mână îi aruncă o privire indiferentă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
despre care vorbește în revista dumneavoastră doamna Luiza Vasiliu. înainte de a încheia, mai am o ultimă întrebare : credeți că sînt pe „calea” cea bună ? Al dumneavoastră cititor, Vintilă Mihăilescu Patrimonializarea gustului — Gustă din acest shiraz ! mă îndeamnă B. Petrecerea lîncezea toropită de căldură. Mîncarea nu prea tenta pe nimeni, iar băuturile se limitau la citronade cu gheață. B. Îmi toarnă jumătate de pahar dintr-o sticlă cu un cangur pe ea. — E australian, îmi mai explică el. — E minunat ! îi răspund
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
nimic? Când asistau la o lecție puteau, cel puțin, să râdă pe seama profesorului, să li se ridice adrenalina când se simțeau amenințați cu un doi. Așa, însă, școala nu mai avea nici un fun. Plictisiți de ei înșiși, zăceau în bănci toropiți ori cădeau într-o veselie isterică: se ciupeau, îmbrânceau, scuipau. Fetele se machiau la nesfârșit, își făceau unghiile una alteia sau își storceau coșurile. Odată la jumătate de oră un geamăt răgușit: hai acas profu’, că murim de somn! Le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o căutau în celălalt se întinsese și se întoarse în văluri asupra lor. Obosiți își reveniră, ea a început încet să-l mângâie duios. Întârzia voit, continuând să-și afle liniștea în repaus gradual. Își exterioriză sentimentele încântată și repeta toropită, - Iubitule! îi plăcea cum arată acum femeia aceasta cu ochii încărcați de dragoste, însă nu vru să se recunoască cucerit și își spuse nervos, - Nici nu distinge clar cine se află în fața ei, puteam fi oricare! Iar îl cuprinse disperarea
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
sfârșeală care vine odată cu juisarea. Și totuși, această "cutremurare" pe care o încearcă Julien rămâne sterilă. Iar tânărul, asemenea celorlalți seducători din roman, se ofilește încetul cu încetul... După cum subliniază Marcel Prévost, toți aceștia au "spiritul putred, simțurile surescitate". Sunt "toropiți, sleiți de acest Paris cumplit, care denaturează, moleșește, paralizează [...], epave șovăitoare, care nu-și mai cunosc nici propria dorință". Flirtul le-a devastat trupul și simțirea. Încetul cu încetul, își pierd capacitatea de a iubi și de a acționa. Cu
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în pat, în voia destăinuirilor, actrița nu se gândea decât "să se transforme în Zatopek", celebrul maratonist ceh, "să dea fuga la baie". În lipsa unor contraceptive eficiente și legale, toaleta intimă "apa rece ca gheața" care "îi invada brutal trupul toropit" îi apărea drept cea mai bună soluție împotriva gravidității. Împotriva unei sarcini nedorite și, în egală măsură, împotriva oprobriului care o însoțea negreșit dacă proveneai, ca B.B., dintr-un mediu burghez. Atunci când, în ciuda măsurilor sale de precauție, actrița rămâne pentru
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
farmec", și care e neclintirea hieratică a animalelor în epoca procreației. Amorul eminescian e religios mecanic, înăbușit de geologie. În chip obișnuit, femeia iese de undeva din trestii sau din pădure, se lasă pradă gurii bărbatului și apoi amândoi cad toropiți, fascinați de o ritmică dinafară, căderi de raze, de ape, de flori: Pe genunchii mei ședea-vei, Singuratice izvoare, Vom fi singuri-singurei, Blânda batere de vânt. Iar în păr, înfiorate, Or să-ți cadă flori de tei... Vom visa un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]