133 matches
-
s-a repetat supliciul. Înaintea ultimei tranșe, ofițerul a deschis ușa celulei și, văzându-i pe bătrân și pe ofițerul legionar complet epuizați, întinși pe pardoseală, a dat ordin milițienilor să fie scoși. Milițienii îi făcuseră semn doctorului că cel torturat nu mai rezistă. Dar, ca să-și dovedească credincioșia, doctorul a aruncat încă o găleată de apă: Rezistă, rezistă, banditul! A pus mâna pe frânghii strângând din răsputeri. Așteptam ca sângele să-i țâșnească pe gură și pe nas și omul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
se îndrepta spre biserica pe care o păstorea pentru slujba de dimineață. La scurtă vreme, în celula sa este închis și liderul comunist Lucrețiu Pătrășcanu. Urmează ani de temniță grea, în care Richard Wurmbrand este izolat în celule subterane obscure, torturat bestial sau purtat prin diverse închisori: Rahova, Jilava, Târgu Ocna etc. În perioada de izolare totală, alcătuiește serii de predici proferate în fața unui public imaginar, pentru a-și proteja mintea. După terminarea regimului de izolare totală, care a durat trei
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
comandamentele”, știa că se minte, că totul e fals, dar nu se revolta, ci râdea cu bunăvoință. A doua categorie: iată-l pe un octogenar, fiu de funcționar la Căile Ferate, care a primit o educație aleasă, arestat În timpul studenției, torturat cumplit, electrocutat, cedând psihic În anii de Închisoare, luptând cu insistență după eliberare chiar și pentru un post de salahor. Devine apoi strungar, face o școală de desenatori, În sfârșit face și facultatea, devine inginer apreciat, dar e tot un
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ți spun acum. Și, fii atent, una e să fii tânăr și alta e să fii un puțoi. Ne-am înțeles?”. Mă uit la fotografia unuia din puțoii zilei. Ai zice că poartă pe umeri povara planetei, așa arată de torturat. Dintr-un scuipat, pune la zid „simbolurile căderii”. Care cădere? „Căderea morală a României”. Adrian Mutu și Ion Iliescu, Dorin Tudoran și Ion Țiriac, Dan Pavel și Vadim Tudor. Contribuția mea în această tochitură indigestă? „Dorin Tudoran și alți amici
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
XII-lea l-a numit Episcop de Iași; a fost consacrat ca episcop pe 05.04.1948 în București. Din 1949 a fost numit și administrator apostolic al Arhidiecezei de București. La 26.06.1949 a fost arestat, anchetat și torturat bestial la București și Sighet, unde s-a și stins, creștinește, la 10.12.1951. Prin puterea exemplului său, Episcopul îi învăța pe toți că „mântuirea noastră stă în rugăciune”, „cine se roagă se mântuiește” (Sf. Alfons M. De Liguori
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
un început pe această temă fie și din motivul că putem afla opinia unuia care a sărit mereu în apărarea inteligenței și a rațiunii contra prostiei și a ignoranței. Poetul, cândva "discret și elegiac", pare sau chiar este acum un "torturat" fără preget, obsesia fiindu-i un fel de foc nepotolit ale cărui flăcări încearcă să purifice societatea mereu imperfectă. De ce vi se pare că lumea este mereu imperfectă, domnule Mihai Ursachi? Pentru simplul motiv că ea este imperfectă, așa cum am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Într-o noapte, mai mulți ani după furtul de la Muzeu, niște muscali scopiți destul de bogați, sunt uciși în Calea Moșilor. Poliția lui Radu Mihai nu poate descoperi pe autori. Dar trei nenorociți, printre care unul anume Vacă sunt arestați, anchetați, torturați și osândiți la ocnă pe viață. Câteșitrei osândiții protestează zgomotos despre inocența lor, însă, cu toată lipsa de probe, preveniții sunt condamnați. Douăzeci de ani mai târziu, pe o noapte de iarnă vijelioasă, preotul de la Obor este deșteptat prin bătăi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
declarații în care vor fi forțați să afirme că oferă informațiile de bunăvoie, nicidecum în urma torturilor, pentru a ține secretă acțiunea de la Pitești, pe de o parte, și pentru ca notele să lase impresia colaborării victimelor cu regimul. Primul lot de torturați a scris declarații, între 10 și 17 decembrie 1949, în fața direcțiunii, iar într-una din seri Țurcanu l-a instruit deja pe Pătrășcanu cum să procedeze în acțiune, cerându-i chiar părerea despre unii colegi de lot care ar putea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
zi și câteva săptămâni, până când se intra în următoarea fază, în care li se cereau mai întâi informații. Practic, până în acel moment, tinerii erau bătuți fără să le fie foarte clar de ce. Acesta era alt moment de cumpănă pentru cei torturați, întrucât trebuiau să decidă dacă își trădează colegii rămași în libertate, uneori chiar membri ai familiei, ori dacă îi înfruntă pe agresorii lor-verbal, desigur, întrucât fizic era deja imposibil. Având în vedere că fuseseră supuși torturii timp de câteva zile
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
tot ce ascunsese Securității în timpul anchetelor-, dar și informații din cadrul închisorilor, moment în care trebuia să îi denunțe pe acei membri ai administrației care au favorizat-o ori au ajutat-o în vreun fel. După ce se încheia 'audierea' tuturor celor torturați (sigur, unii refuzau să vorbească și erau schingiuiți în continuare), victimele erau obligate să treacă în scris informațiile, la început, în fața directorului, iar mai târziu, direct în camera de baie, organizată de administrație pentru Țurcanu. În plus, cinismul organizatorilor a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și fizică. Pericolele nu treceau cu totul, întrucât au fost numeroase cazuri în care membri ai 'comitetelor' de bătăuși au fost schingiuiți încă o dată (sau de mai multe ori) pentru că erau prinși cu informații ascunse ori manifestau milă față de cei torturați, dar situația lor era totuși mai bună decât a celor care suportau bătăile și chinurile în continuare. În plus, se conta pe faptul că, odată cu pierderea echilibrului sufletesc și decăderea morală a victimelor, următorii pași se vor face cu mai
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
sunt cunoscuți Constantin Păvăloaie, Vasile Dușmanu, Ion Popescu, Nicolae Călinescu, Nicolae Eșianu, Petru Cojocaru, Cornel Pop, Ion Angelescu, Ion Soare, Emil Sebeșan, Iosif V. Iosif, Constantin Barbă, Radu Ciuceanu, Lucian Plapșa, aceștia (dar și alții) constituind primul lot masiv de torturați în cadrul acțiunii violente de la Pitești. Emil Sebeșan relatează că pretextul pentru începerea bătăii a fost înfruntarea dintre Țurcanu și Angelescu, ultimul fiind revoltat de faptul că un coleg deținut își permite să dea ordine în cameră. Deși Sebeșan, Ciuceanu și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
tria materialul informativ smuls prin torturi de la deținuți, ori înființarea camerei 4-spital ca școală de cadre prin trimiterea de volume din biblioteca penitenciarului, au fost luate direct de către ofițerul politic Ion Marina, cel puțin conform declarațiilor lui Dumitrescu. Pentru că cei torturați erau obligați să denunțe orice favoare din partea administrației, gardienii au fost și ei prinși într-un cerc vicios și au participat la bătăi în mai multe rânduri. Un alt detaliu extrem de important, deși nu în totalitate sigur, este ordinul dat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pe care să îi poată folosi în aplicarea sistemului de torturi, menționându-i pe Vasile Pușcașu, Aristotel Popescu, Murărescu, Gheorghe Popescu, Cerbu, Voin și Grigore Romanescu. Dintre aceștia, doar Pușcașu făcea parte din lotul inițial de la Suceava, restul fiind cu toții torturați la Pitești. De asemenea, în închisoare se primeau pachete cu alimente de acasă, dar ele erau repartizate de Popa doar acoliților săi. Ioan Cerbu amintește că Popa l-a ajutat pe Viorel Negrilă cu pachete și cu streptomicină. La începutul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
torturile, însă fără succes. Dintre metodele aplicate de Stoian, Pușcașu, Murărescu și Popescu, Popa înșiruie îngurgitarea excrementelor, băutul urinei, sărutarea reciprocă în anus, mânjirea gurii cu fecale, lingerea closetului, strângerea degetelor între bucăți de lemn la ușă până la leșin; vara, torturații erau ținuți zile întregi în picioare, cu ochelari pe ochi, bine îmbrăcați și cu bagaje grele, fără posibilitatea de a bea apă; picătura chinezească a fost folosită de Murărescu asupra lui Drohobeczky Attila Anton, care fusese ras pe cap. Popa
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
1952. Fiindcă se urmărea numai incriminarea deținuților care au 1. A se citi 'struniți'. În cele mai multe cazuri, atunci când 'piteștizații' erau scoși din teroarea permanentă în care fuseseră ținuți luni de zile erau lipsiți de inițiative proprii pentru continuarea acțiunii violente. torturat, fără a implica în nici un fel autoritățile, prima etapă a constat în obținerea de acuzații împotriva agresorilor din partea celor care au fost schingiuiți. Au fost chestionați, în decursul lunii aprilie și la începutul lui mai 1952, opt victime ale sistemului
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
băuse de fapt creolină și l-a luat la rost: 'Ai băut pe p... mă-tii creolină. Ai băut urină'. Au așteptat puțin și, văzând că nu moare, l-au bătut cumplit. Același Voinea susține că Dumitrescu fusese atât de torturat, încât a început să recunoască vini și fapte imaginare, și că torturarea sa cu exces de zel s-a datorat faptului că era nepotul comandantului legionar Butnaru din Iași. A fost cercetat pentru procesul Țurcanu la Ploiești între iunie și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
colaborat intens cu Popa 'Țanu'. Popa spune în anchetă că Grama era cel care dădea indicațiile pentru bătăi, cel puțin între 15 octombrie 1950 și 1 ianuarie 1951, creditându-l cu inventarea metodei folosirii sării în exces în mâncarea celor torturați. Tot Popa menționează o scenă dramatică după moartea lui Alexandru Radovan, la care contribuise și Grama: 'Ce, eu l-am omorât? L-au omorât cei de la 104 și, în definitiv, ce ți-e milă de el? A fost un bandit
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cu acesta atât în Suceava, cât și în primele luni în Pitești și s-a alăturat acțiunii sale. În vara lui 1949 a făcut parte din prima echipă care tatona grupul mediciniștilor din București (cel care avea să devină primul torturat), alături de Leonard Gebac, Constantin Onișor, Ion Negură și Eugen Țurcanu. La sfârșitul lui noiembrie 1949, se găsea în camera 4 din secția gardianului Covreja, având rolul de a obține informații de la Pafnutie Pătrășcanu, în principal. În momentul în care acesta
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
predea lista cu cei care pot fi folosiți mai departe în acțiune ca agresori, pentru a fi mutați în camere cu regim mai blând, să îi facă o listă cu cei din secțiile muncă silnică și temniță grea care trebuie torturați, dar și să tortureze. Ordinul de a bate l-ar fi primit în a doua jumătate a lui noiembrie 1949 și a 'rămas valabil până la plecarea mea din penitenciarul Pitești, adică până în august 1951'. Popa 'Țanu' întărește afirmațiile lui Țurcanu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Dumitrescu, locotenentul Marina și colonelul Zeller. Primul vinovat dintre deținuți este, desigur, Țurcanu, alături de Popa, Livinschi, Mărtinuș, Leonida, Pătrășcanu, Fuchs, Steier. Probabil însă că Virgil Ierunca nu cunoștea întregul destin al lui Pafnutie Pătrășcanu și al lui Titus Leonida, ambii torturați înainte de a schimba taberele, precum nici pe cele ale lui Fuchs și Steier, asupra cărora nu există date certe. În ceea ce privește împărțirea acțiunii în etape, Ierunca identifică patru momente: demascarea externă (informațiile ascunse la Securitate), demascarea internă (denunțarea ajutoarelor primite în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și împarte acțiunea în două etape: mărturisirea și studierea marxism-leninismului. El crede că scopul acțiunii implementate de către Securitate a fost completarea anchetelor, identificând trei motive pentru care experimentul se bucură de o tristă originalitate: prezența permanentă a agresorului lângă cel torturat, transformarea forțată a victimei în agresor, precum și proporțiile și brutalitatea schingiuirilor. Victor Leahul acordă paternitatea acțiunii violente lui Anton Makarenko, cu toate că nu îi absolvă de responsabilitate nici pe Bogdanovici ori Țurcanu, care i-au aplicat metoda. El argumentează că Securitatea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
informații suplimentare celor din anchetele premergătoare condamnării, zdrobirea tineretului-cel mai puternic adversar al comuniștilor-, dar și crearea, 'omului nou'. Deținuții trecuți prin Pitești urmau să fie și viitori delatori din rândul intelighenției. Inițiatorii acțiunii scontau pe păstrarea conspirativității prin implicarea torturaților în represiune și prin compromiterea tuturor. Totuși, treptat și cu foarte puține excepții, reeducații și-au regăsit echilibrul și verticalitatea, spune Merișca. Istoricul Dennis Deletant argumentează că Alexandru Nicolschi este coordonatorul experimentului de la Pitești, care urmărea să inspire teroare adversarilor
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
au putut fi ușor modelate și controlate. Prin urmare, victimele sistemului de la Pitești au constituit doar un pas în realizarea 'omului nou'. Rezultatele acțiunii au fost doar în parte cele scontate, întrucât, deși s-au obținut multe informații de la cei torturați, abia un infim procent a fost corect și util organelor de represiune, intoxicările și fabulările predominând din cauza exagerărilor comise de agresori, care cereau materiale cu orice preț. În ceea ce privește distrugerea fizică și psihică a deținuților, putem observa că ea era urmărită
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
au fost însă foarte puțini chiar și după încetarea acțiunii, iar păstrarea lor pe aceste coordonate se explică prin condițiile în care au trăit după oprirea schingiuirilor. Exemplele la îndemână sunt cele ale lui Aristotel Popescu și Dan Dumitrescu (ambii torturați crunt și în repetate rânduri până când au cedat), care au fost ținuți în închisoare până la moarte. Implicați în înscenarea proceselor deținuților, au fost anchetați, ținuți sub presiune și lipsiți de informații până în ultimul moment. Astfel se explică de ce în Casimca
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]