221,890 matches
-
contra Europei, Sartre a spus bine ceea ce reprezintă valorile: "scumpele noastre valori își pierd aripile, privindu-le de-aproape, nu vei găsi una care să nu fie pătată de sânge"; valorile pătate nu mai sunt valori; spiritul procesului este reducția totală la morală, este nihilismul absolut față de tot ceea ce este muncă, artă, operă. Chiar înainte ca intrușii să vină să-l aresteze, K. zărește un cuplu vârstnic care, din casa din față, îl privește "cu o curiozitate cu totul insolită"; astfel
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
ce spunem și noi la bucurie, la necaz... Acuitatea ideilor și observațiilor lasă deodată loc trăirilor și spontaneității vieții. Scrisă în 1943 și apărută în 1944, opera de bază a lui Curzio Malaparte poartă drept titlu expresia germană definind dezastrul total, deși autorul pretinde că ea ar proveni din ebraică, de la cuvântul kopparoth. Discutabil. El își explică singur alegerea: Nu există nici un alt cuvânt mai nimerit decât această expresie nemțească dură și misterioasă." Kaputt! Cum ai expira, învins, aerul din piept
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
ființele care se întâlnesc în versurile sale "se răsfoiesc" între ele, sunt ființe-palimsest; vocea poetei este ea însăși o polifonie de glasuri, unele din registrul înalt, erudit, altele din cel prozaic, mundan. Consecința acestei întrepătrunderi cu lumea este o experiență totală, o poezie existențială, în care trăitul se intelectualizează, iar intelectul dobândește carnație concretă. Este o poezie care redescoperă prospețimea percepției pencilinsoniene, cu apropierile ei surprinzătoare, "suprarealiste". Poeta americană este omniprezentă, fie propriu-zis prin crâmpeie de versuri, fie prin binecunoscuta-i
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
a lucrurilor. Dar trebuie să te aștepți la ceea ce, mai devreme sau mai târziu, în acest dialog - sau interogatoriu, e mai potrivit - dintre dumneavoastră și mine, referința supremă a oamenilor care-și vorbesc, realul se naște - și se instalează confuzia totală. Aici am ajuns, la înghesuială, domnule locotenent! Domnul Carol nu se-ndoia defel, spânul făcea parte dintre aceia care își făceau iluzii crezând că singura realitate care există este lumina și cine o vede altfel, cu siguranță că este rău
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
e necesar să cunoști analitic și pragmatic resorturile unui spectacol. Protocolul românesc în această privință recomandă, de cele mai multe ori, o atitudine obosită, astenică și o autocompătimire neglijentă a organizatorilor, penibilă, la urma urmelor, care culminează lamentabil în cadrul solemnității finale până la totala substituire a acesteia. Am apreciat la Astra Film Fest tocmai vitalitatea fenomenului, injectată de acest public de excepție - generator de eveniment și de context cu mijloacele cele mai simple și mai spontane. O "rețetă" foarte economică, în fond, acest "turism
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
externă, cu pretenție de veridicitate, după ce șeful statului a pus bariera de confidențialitate, este un om cel puțin iresponsabil. Cine așează alături calitatea de demnitar de stat și cartea în speță rămâne cu impresia că în România e o vraiște totală. Nu s-a mai pomenit nicăieri în lume ca un demnitar de stat în funcție (care mai e și însărcinat cu păstrarea unor norme de comunicare) să scrie o asemenea carte despre foști și actuali demnitari de stat. Culmea masochismului
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
între stepa de jos și stepa de sus, impunîndu-i chiar un simțămînt de rușine existențială". În virtutea antenei sale foarte receptive la "demonia creației divine", după cum se rostește același I. Negoițescu, autorul Florilor de mucigai este, așa cum am spus, un insurgent total, care nu pierde din vedere nimic, nu iartă nimic, într-o îmbrățișare de șarpe constrictor a frazei sale complicat anihilante prin strălucirea ei ce ia ochii: "Înscris în spațiul mai amplu al discursului contestatar, spiritul agresiv arghezian se desfășoară, din
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
Asociației Dostoievski din Japonia, editor-antologator, și Karen Stepanian, secretar al Asociației Dostoievski din Rusia - redactor. Participanții au venit din zeci de țări din Europa, America, Asia, Australia, cei mai numeroși fiind japonezii, urmați de ruși. Surprinzătoare a părut absența aproape totală a exegeților din SUA, unde fiecare universitate are cîte un profesor specialist în opera lui Dostoievski. De remarcat, prezența președintelui actual al International Dostoievski Society, profesor al Universității din Heidelberg Horst-Iurgen Gerigk, cu o comunicare deosebită (Dostoievski și Heidegger: un
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
unor birlici sacrificabili pe altarul imaginii guvernului. Nu împărtășesc ideea că aceste arestări au fost făcute cu încuviințare de la Cotroceni, dar nici nu-mi vine să cred că Păvălache și Dinculescu, un bărbat și o femeie, au fost arestați în numele totalei independențe și secretoșenii a Parchetului Anticorupție. La noi în țară, independența e bine privită doar atîta timp cît e ianctivă sau își face de lucru de florile mărului. Cînd ea începe să se ia în serios, automat apar întrebări de
Misterele anticorupției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14638_a_15963]
-
gri. Nu merg atât de departe încât să suspectez - așa cum au făcut-o colegi din presă - că d-nii Georgescu și Gheordunescu erau oamenii Securității. Probabil că n-au fost. Dar felul în care au condus serviciile de informații denotă o totală identificare cu interesele acestora, și nu cu interesele societății românești. Ascunzându-se după regulamente și cutume, cei doi domni au opacizat într-atât "structurile", încât ele au devenit de-a dreptul incontrolabile. Dacă evaluăm dezvăluirile petrecute sub Măgureanu și pe
Arcadia cenușie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14641_a_15966]
-
în mediocritate și experimentează tragic "poltroneria democrației". Ele includ și drama morală a lui Iuliu Maniu, om cu prestigiu personal, însingurat și lipsit de "cunoașterea naturii bolșevismului" - distructiv - cu multiplele sale mreje de iluzii, fatal întinse bunei credințe, secondate de totala "alterare a prudenței", prea sigur pe tactica personală a "ostenirii adversarului prin nesfârșite negocieri". Rostogolirile vertiginoase spre catastrofă ale suitei de acțiuni, discursuri, mișcări, realități absolute și constante simbolice, culminează dramatic în "textele militantului politic". Aici își găsește locul acel
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
asculta toate astea și care gîndea mereu nu la ziua de mîine, ci la cea de poimîine, îl iscodea mirat pe taică-său care lua o lingură cu boabe, în vreme ce el, Leandru, apuca să mănînce trei. În familia lui, numărul total de linguri cu boabe era dinainte stabilit pe fiecare cap și nimeni din ei nu întrecuse măsura drămuită la o porție; numai Leandru mînca aceeași cantitate de trei ori mai repede decît ceilalți. Încet-încet el desluși și printre animale pe
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
dă, în final, adevărata măsură a calității. Această concepție - pe care am putea-o denumi, cu riscul unei anumite prețiozități, Umanizare a Sacrului - constituie una dintre coordonatele "poeticii" sale. "Eul creator" nu mai disociază raportul autor-operă, implicarea auctorială fiind acum totală. A nu se crea însă confuzia că autorul se substituie, își arogă prerogative demiurgice, dimpotrivă, el subliniază un tip de relație mult mai subtilă, în descendență platonică, aceea în care arta este doar reflexul la scară universală a adevărului divin
Sticla în muzeu by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/14071_a_15396]
-
dicționarul enciclopedic, și la litera D citisem: Discordie sau neînțelegere cauzată de nepotrivirea unor interese, a unor opinii etc.; dezacord. Mergea carevasăzică, la urmă, și dezacord; dar nu, dacă nu exista și ceva abstract. Pentru cine ar avea mania împotrivirii totale, de obicei fanatică, disensiunea noastră salvează aparențele unei democrații reale, relativiste, prin urmare permisivă... Așa dar, nu trebuie să te declari neapărat într-un dezacord total, înverșunat, față de un lucru ori altul; ci doar, ușurel, să te declari numai în
La persoana întâi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14088_a_15413]
-
dar nu, dacă nu exista și ceva abstract. Pentru cine ar avea mania împotrivirii totale, de obicei fanatică, disensiunea noastră salvează aparențele unei democrații reale, relativiste, prin urmare permisivă... Așa dar, nu trebuie să te declari neapărat într-un dezacord total, înverșunat, față de un lucru ori altul; ci doar, ușurel, să te declari numai în disensiune. Eventual cu o persoană șubrezită nu numai de atâtea experiențe contrare, de atâtea belele ori contradicții trăite ori rostite, el fiind de fapt un ins
La persoana întâi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14088_a_15413]
-
odihnească confortabil în cunoscutu-i stil, care îl aduce în fața spectatorilor în noi și incitante ipostaze. Ca în Colonelul și Păsările, de exemplu. Acest șir de întîlniri a dat spectacolului un alt fel de energie, l-a încărcat cu implicarea totală a fiecărei actrițe și cu sensibilitatea pe care o are aici Colonelul - Victor Rebengiuc, l-a făcut într-un fel mai poetic și mai naiv decît pe cel de la Bulandra, avînd și suportul textului care merge în această direcție, care
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
locali de la Brașov s-au grăbit să-și găsească un loc de scăpare, ignorînd că dacă dispar alegătorii, nici ei, aleșii, nu mai au pe unde scoate cămașa veniturilor și privilegiilor. Avem de-a face, de fapt, aici, cu lipsa totală a sentimentului de onoare al onorabililor județeni. Și nu îndrăznesc să mă gîndesc cîți alți potentați județeni de prin alte regiuni ale țării n-ar fi urmat acest exemplu dacă nu l-ar fi făcut presa de doi bani. Dincolo de
Caleidoscop cu Saddam Hussein by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14098_a_15423]
-
cumulul de forme și de tendințe, prin sinteza spiritului difuz al unui anumit timp, prin capacitatea nemijlocită de a transforma observația în intuiție și intuiția în fapt istoric, evident în- tr-un alt spațiu expresiv și într-o convenție a reprezentării total diferită, Lucia Ioan se aseamănă, psihologic și comportamental, cu Alexandru Tipoia. Între ei este, însă, atît o deosebire de manifestare temperamentală, cît și una de acoperire geografică: în timp ce Tipoia privește arta europeană și sintetizează totul într-un spirit cartezian, Lucia
Amneziile posterității (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14119_a_15444]
-
Mai jos de mine,/ Ca ploaia sub nori" (Sus) și deja intratele în conștiința măsurii morții, peste intuițiile de până atunci, versurile: "Un fir de paianjen/ Atârnă de tavan,/ Exact deasupra patului meu" (Scară la cer). Abia cu această lectură totală este posibil să-și facă loc, de la sine, un alt punct de orientare a lecturii critice. Nu patetic semnificativă, de-a curmezișul vederilor lui Marin Sorescu. În schimb, cu un spor de veghe asupra înțelesului estetic dat de trepidanta rumoare
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
Articolele de dicționar se succed în ordinea alfabetică a lemelor, iar ocurențele sînt integrate în context. Dicționarul indică particularitățile morfo-sintactice ale cuvintelor, frecvența - absolută (în antume, cuvîntul "dor", de pildă, apare de 58 de ori) și relativă (raportarea la numărul total de leme) - ocurențele, poemul, numărul versului din poem și reproduce versul (versurile) pentru fixarea identității lexico-gramaticale a termenului-lemă. Ediția din care s-a făcut selecția lexicografică este, desigur, cea a lui Perpessicius. Addenda cuprinde o listă a lemelor în ordine
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
a acționat în evoluția limbii române. Se știe de altfel foarte bine că în rostirea românească se tinde spre evitarea hiatului; diferențele de interpretare apar mai ales în evaluarea soluțiilor recunoscute (diftongarea șver-siu-neț, epenteza unei semivocale șver-si-iu-neț, sau monoftongarea, reducerea totală a uneia dintre vocale șalcolț). După părerea mai mult sau mai puțin explicit exprimată a mai multor lingviști români, singura onorabilă ar părea să fie epenteza. O spune, în Limba română actuală (1947: 34), Iorgu Iordan, care observă că eliminarea
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
în cea mai deplină sinceritate, sfidând riscurile, șefii de filiale au răspuns răspicat, deschis, ca unii ce-și cunoșteau la perfecție județul: "nu!" Neîndoios, în nici o organizație județeană P.S.D. nu s-a cuibărit vreun baron. Dispariția lor a fost spontană, totală, ireversibilă. Dinozaurii au dispărut și ei cu toții, dar nu în intervalul unei săptămâni. Uimițiune! Să vezi că nu vezi, și cum să nu crezi? I se pune analistului în chipul cel mai firesc întrebarea: cum au dispărut baronii? Elementul climatic
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
Așa este. Dacă aveam o structură fizică normală aș fi sfîrșit prost. Mi-au „făcut curte" și legionarii, m-au solicitat și comuniștii, dar nu am aderat la nici o extremă. Nu numai că din punct de vedere intelectual exista o totală incompatibilitate între mine și ei, dar și fizic, nu eram eu omul care să poarte cizme, centuri și cămăși de diferite culori. „Fofilarea" a fost în mod inevitabil o însușire a biografiei mele, dar nu am făcut-o intenționat sau
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
Grigurcu Nu i-am putea reproșa lui Nicolae Balotă, așa cum ar fi fost poate de așteptat, o anume monotonie, o reluare amenințată de stereotipii a temei "amurgului zeilor culturii" (și al zeilor în genere), a omului ajuns la un nihil total, la o "apocalipsă nihilistă". E la mijloc un laitmotiv al stării d-sale de spirit pe care izbutește a-l face de cele mai multe ori îndeajuns de interesant datorită meandrelor culturale prin care-l poartă, ca și reverberației lui în peisaje
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
Ne aflăm în fața unui credincios fervent, lipsit de cea mai mică urmă de-ndoială, pentru poet Dumnezeu este o certitudine absolută. Acum, poetul se va metamorfoza în Marele Preot". Ne-am fi așteptat ca faza a doua să smulgă admirația totală a comentatorului în discuție, similară cu cea provocată, de pildă, de acel înalt spirit care a fost Nicolae Steinhardt. Dar nu se întîmplă așa ceva. Cassian Maria Spiridon se pronunță ca un poet care-și are criteriile imanente de judecată, fără ca
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]