325 matches
-
de înnobilare sau de punere în posesie, acte judecătorești, registre de ranguri nobiliare, foi de zestre, inscripții funerare, pisanii etc. Această știință își are rădăcinile probabil undeva în preistorie, unde legăturile de rudenie și descendența din strămoși comuni sau din totem fundamentau societatea și relațiile între membrii ei. În protoistorie și în perioada veche, odată cu apariția scrisului, genelogia începe să se manifeste vizibil, preocuparea anumitor familii de a-și venera strămoșii sau de a-și arăta obâșia socială devine aproape obsesivă
Genealogie () [Corola-website/Science/301011_a_302340]
-
Juanita Kanaskat Kangley Kennydale Klahanie Krain Lake Alice Lake Joy Lake Sawyer McMicken Heights Midway Mirror Lake Morganville Naco Newport Hills North City Osceola Palmer Portage Preston Queensgate Redondo Redondo Beach Richmond Beach Richmond Highlands Scenic Shorewood Spring Glen Tahlequah Totem Lake Wabash Wilderness Village Woodmont Beach
Comitatul King, Washington () [Corola-website/Science/314746_a_316075]
-
Lupul (Canis lupus) este unul din animalele emblematice, atât în mitologiile europene, cât și în cadrul celorlalte continente, încă din cele mai vechi timpuri. Fără să fi avut un cult de prim rang, lupul era legat, mai ales ca totem sau ca simbol, de organizarea cetelor de războinici sau de presupusa origine a unor triburi. În India există o tradiție legată de Mahăbhărata, potrivit căreia Bhima (care înseamnă "Îngrozitorul"), unul dintre eroii principali ai epopeii, este o ființă umană cu
Lupul în folclor și mitologie () [Corola-website/Science/325768_a_327097]
-
devotat, în care se poate transforma și omul dacă are tărie suficientă. Astfel, în zona Americii de Nord, în cadrul tribului tlingit există legenda conform căreia strămoșul tribal se împrietenește cu un lup care avea să îi poarte noroc, astfel că animalul devine totemul tribului, fiind venerat pentru puterea și cruzimea sa. La algonkini, lupul este asociat lumii subterane a morților (spiritul Nanabozho). Conform mitologiei romane, viitorii întemeietori ai Romei, Romulus și Remus, sortiți dispariției de către unchiul lor, Amulius, sunt salvați de o lupoaică
Lupul în folclor și mitologie () [Corola-website/Science/325768_a_327097]
-
avem două regiuni distincte: În ambele regiuni, sculptura se realiza la început din piatră, ca apoi să se utilizeze pământ ars și metal (odată cu evoluția tehnologiei). În ceea ce privește America de Nord, materialul utilizat cu predilecție era lemnul din care se confecționau stâlpi pentru totem, măști, bărci. Câteva exemple: măștile zeului ploii de la Teotihuacán (datată acum circa două milenii), marile statui de războinici de la Tula (de acum un mileniu) și sculpturile monumentale ale aztecilor (de acum 500 de ani). Apariția culturii europene catolice a adaptat
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
imagini sculptate în piatră. Insula Paștelui deține una dintre cele mai bogate colecții de petroglife din toată Polinezia. Sunt catalogate peste 1000 de situri care conțin peste 4000 de petroglife. Imaginile inscripționate în piatră au o mare varietate de sensuri: totemuri, marcaje de teritorii, înregisztrarea unor evenimente sau în memoria unui personaj important. Sunt variații distincte în lungul insulei în frecvență unor anumite teme folosite în realizarea petroglifelor, cu o concentrație mai mare de "Oameni Pasăre" la Orongo. Petroglifele sunt răspândite
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
Un totem este un obiect care reprezintă un animal sau o plantă care este folosit ca emblema unui grup de persoane, cum ar fi o familie, clan, grup, popor sau trib și care le amintește de originea lor (sau de trecutul mitologic
Totem () [Corola-website/Science/327704_a_329033]
-
le amintește de originea lor (sau de trecutul mitologic). ul este folosit de obicei de grupuri mai mari de o persoană. În ceea ce privește legăturile de rudenie, dacă strămoșul apical (din vârf) al unui clan nu este uman, atunci acesta se numește totem. În mod normal, această credință este însoțită de un mit totemic. Deși termenul provine de la poporul Ojibwe din America de Nord, credințele totemistice nu sunt limitate la americanii nativi. Convingeri asemănătoare au existat aproape în toată lumea, inclusiv în Africa, Arabia, Asia, Australia
Totem () [Corola-website/Science/327704_a_329033]
-
moderne, unele persoane, care nu sunt implicate în practicarea unei religii tribale, au ales să adopte un spirit ajutător personal sub formă de animal, acesta având o însemnătate specială pentru persoana respectivă. Acest spirit poate fi numit tot ca un totem. Această utilizare non-tradițională a termenului este răspândită în mișcarea New Age.
Totem () [Corola-website/Science/327704_a_329033]
-
sângele e auriu, iar intestinele se află deasupra plămânilor în cavitatea toracică. Sunt descriși ca fiind robuști, deși nu tolerează vremea caldă și au o viață îndelungată. La vârste înaintate se mișcorează și devin cherationoși, ajungând să semene cu niște totemuri îmblănite fără o viață biologică evidentă. Phagorii vii continuă să păstreze legătura cu spiritele străbunilor aflați în stare cheratinoasă, intrând într-o stare mentală specifică. În starea respectivă, își percep străbunii ca mici spirite patrupede. De la apariția lui Freyr, oamenii
Helliconia () [Corola-website/Science/320755_a_322084]
-
nimicitor, iar Shennong ar fi inventat agricultura și ar fi fost primul care a folosit plantele medicinale. Izvoarele "Shangshu dazhuan" și "Baihu tongyi" substituie pe Nüwa cu Suiren, inventatorul focului. Izvorul "Diwang shiji" substituie pe Nüwa cu Împăratul Galbăn, strămoșul totem (presupus) al întregului popor Han. Și aceștia ca și primii trei Auguști, sunt personaje legendare: regi-înțelepți și, din punct de vedere moral, perfecți. Conform "Analelor Marelui Istoric" acești împărați au fost: Yao și Shun sunt cunoscuți și ca "Cei Doi
Trei Auguști și Cinci Suverani () [Corola-website/Science/307299_a_308628]
-
în viață spirituală a regiunii. În Toraja, funerariile sunt importante și pentru sculptori, sicriele sunt sculptate cu capete de animale iar defunctului i se sculptează statuie în mărime naturală. La fel și în Ngaju și Dusun ,în Kalimantan, sunt sculptați totemi uriași reprezantând strămoșii. Cele mai interesante sculpturi mitologice din Indonezia sunt în Asmat, în sud-vestul Irian Jaya. Scuturi, bărci,sulițe, tobe și obiectele de zi cu zi sunt sculptate aici, dar cele mai distinctive sunt "mbis", pari sculptați în lemn
Arta și cultura Indoneziei () [Corola-website/Science/299538_a_300867]
-
religia este un sistem unitar de credințe și practici relaționate cu "lucruri sacre", adică cu lucruri puse deoparte și interzise”. În teoria lui Durkheim, sacrul reprezenta interesele grupului, în special unitatea, care erau încorporate în simboluri de grup sacre sau totemuri. Profanul, pe de altă parte, implica preocupări individuale lumești. Durkheim a afirmat în mod explicit că dihotomia sacru/profan nu era echivalentă cu dihotomia bine/rău. Sacrul ar putea fi bun sau rău, la fel ca și profanul. Pretenția lui
Dihotomie sacru-profan () [Corola-website/Science/337008_a_338337]
-
Invazia sus-numită la fel ca și cea a lui Tamerlan (anii 80 sec. XIV) a intensificat migrația triburilor turcice seminomade (transhumante) din estul Caspicii în Azerbaidjan între care se aflau neamurile "Qaraqoyunlu" (Karakoyunlu) și "Ağqoyunlu" (Akkoyunlu). Denumirea lor vine de la totemul reflectat în însemnul confederației tribale - "„Oaia Neagră”" și cea "„Albă”". Triburile menționate vorbeau aceeași limbă cu localnicii și reprezentau aceeași cultură, având singura diferență care se datora modului de viață seminomad al cuceritorilor. Vremurile tulburi au zdruncinat economia sedentară pentru că
Uzun Hasan () [Corola-website/Science/303380_a_304709]
-
sfânt”. Idolii cu nume de , ongon”, , töz” sau ,eren” erau fabricați din lemn, piatră, iarbă, lut sau metal. Acești idoli aveau rolul de a proteja tribul respectiv și li se aduceau jertfe. Mulți specialiști etnografi au ajuns la concluzia că totemul se află la originea ,ongonului”. Cea mai importantă sarcină a șamanului era să vindece bolnavii. Tözurile (totemurile) triburilor de pe malul fluviului Enisei aveau o formă zoomorfică, ceea ce înseamnă că erau mai vechi decât ale celorlalte triburi. Primii ,ongoni” erau realizați
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
metal. Acești idoli aveau rolul de a proteja tribul respectiv și li se aduceau jertfe. Mulți specialiști etnografi au ajuns la concluzia că totemul se află la originea ,ongonului”. Cea mai importantă sarcină a șamanului era să vindece bolnavii. Tözurile (totemurile) triburilor de pe malul fluviului Enisei aveau o formă zoomorfică, ceea ce înseamnă că erau mai vechi decât ale celorlalte triburi. Primii ,ongoni” erau realizați din craniul, scheletul și pielea umplută a animalului considerat totem. Se credea că în ongonul confecționat astfel
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
a șamanului era să vindece bolnavii. Tözurile (totemurile) triburilor de pe malul fluviului Enisei aveau o formă zoomorfică, ceea ce înseamnă că erau mai vechi decât ale celorlalte triburi. Primii ,ongoni” erau realizați din craniul, scheletul și pielea umplută a animalului considerat totem. Se credea că în ongonul confecționat astfel trăiește sufletul animalului socotit totem. Ongon cu timpul a ajuns să capete și rolul de protector al animalelor domestice, dar și purtător de noroc în timpul deplasărilor la vânătoare. În cazul primelor triburi turcice
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
Enisei aveau o formă zoomorfică, ceea ce înseamnă că erau mai vechi decât ale celorlalte triburi. Primii ,ongoni” erau realizați din craniul, scheletul și pielea umplută a animalului considerat totem. Se credea că în ongonul confecționat astfel trăiește sufletul animalului socotit totem. Ongon cu timpul a ajuns să capete și rolul de protector al animalelor domestice, dar și purtător de noroc în timpul deplasărilor la vânătoare. În cazul primelor triburi turcice bolile erau determinate prin localizarea totemului în corpul omenesc și vindecarea celui
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
confecționat astfel trăiește sufletul animalului socotit totem. Ongon cu timpul a ajuns să capete și rolul de protector al animalelor domestice, dar și purtător de noroc în timpul deplasărilor la vânătoare. În cazul primelor triburi turcice bolile erau determinate prin localizarea totemului în corpul omenesc și vindecarea celui bolnav se realiza doar prin scoaterea totemului din corpul său. Acest proces era realizat de șaman, care își lipea buzele de corpul bolnav, trăgea aer în piept, își ridica capul și îl întorcea în
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
capete și rolul de protector al animalelor domestice, dar și purtător de noroc în timpul deplasărilor la vânătoare. În cazul primelor triburi turcice bolile erau determinate prin localizarea totemului în corpul omenesc și vindecarea celui bolnav se realiza doar prin scoaterea totemului din corpul său. Acest proces era realizat de șaman, care își lipea buzele de corpul bolnav, trăgea aer în piept, își ridica capul și îl întorcea în altă direcție, dând drumul la aer. Prin acest procedeu avea loc extragerea totemului
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
totemului din corpul său. Acest proces era realizat de șaman, care își lipea buzele de corpul bolnav, trăgea aer în piept, își ridica capul și îl întorcea în altă direcție, dând drumul la aer. Prin acest procedeu avea loc extragerea totemului din organismul cuprins de boală. Acest procedeu de vindecare se păstrează și azi, deși credința în existența totemului a dispărut. Șamanii odată cu trecerea timpului și-au dat seama că acest procedeu le punea viața în pericol mai ales celor ce
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
aer în piept, își ridica capul și îl întorcea în altă direcție, dând drumul la aer. Prin acest procedeu avea loc extragerea totemului din organismul cuprins de boală. Acest procedeu de vindecare se păstrează și azi, deși credința în existența totemului a dispărut. Șamanii odată cu trecerea timpului și-au dat seama că acest procedeu le punea viața în pericol mai ales celor ce sufereau de boli contagioase și au schimbat metoda. Animalele vii au luat locul totemului confecționat din cranii, schelete
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
deși credința în existența totemului a dispărut. Șamanii odată cu trecerea timpului și-au dat seama că acest procedeu le punea viața în pericol mai ales celor ce sufereau de boli contagioase și au schimbat metoda. Animalele vii au luat locul totemului confecționat din cranii, schelete sau pieile umplute ale animalelor. Animalul totem era sacrificat când un membru al tribului se îmbolnăvea. Inima animalului sacrificat era pusă pe pieptul bolnavului sau în alte cazuri cei bolnavi erau înfășurați în blana animalului sacrificat
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
și-au dat seama că acest procedeu le punea viața în pericol mai ales celor ce sufereau de boli contagioase și au schimbat metoda. Animalele vii au luat locul totemului confecționat din cranii, schelete sau pieile umplute ale animalelor. Animalul totem era sacrificat când un membru al tribului se îmbolnăvea. Inima animalului sacrificat era pusă pe pieptul bolnavului sau în alte cazuri cei bolnavi erau înfășurați în blana animalului sacrificat, care încă era caldă . De-a lungul timpului credința , ongon” a
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
și Yıldız Han. Bozokler-ii erau una din cele două mari familii tribale ale oguzilor, cealaltă fiind Üçok sau Üçokler. Una din ramurile Üçokleri-lor era tribul Gökhan sau Gök Han, care îi includea pe pecenegi. Toate aceste triburi își aveau ca totem diferite păsări răpitoare din familiile Falconidae, Acvilidae sau Accipiteridae, ca vulturi, ulii, șoimi respectiv pajura sau acvila de munte, ultima, coincidență sau nu, fiind simbol heraldic al Țării Românești medievale, eventual în legătură Imperiul Romano-Bizantin sau cu cumanii sau pecenegii
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]