718 matches
-
de mai jos. p. 140-5 (MORBIGENEZA) M SCADE COEZIUNEA COMUNITARĂ PATOLOGIE COMUNITARĂ STRUCTURALĂ CONDUITELE AGRESIVE SINDROMUL DELIRANT-ANOMIC SOCIOPATIILE SINDROMUL DE PRIVATIUNE A LIBERTĂȚII SINDROMUL DE ÎNSTRĂINARE COMUNITARĂ SINDROMUL DE IZOLARE COMUNITARĂ CREȘTE PRESIUNEA SOCIALĂ PATOLOGIE COMUNITARĂ DINAMICĂ SINDROMUL DE SINISTRAȚIE TOXICOMANIILE STĂRILE DEPRESIVE NEVROZELE PATOLOGIE COMUNITARĂ RELAȚIONALĂ (TULBURĂRI DE ADAPTARE SOCIALĂ) PROCESE PSIHOSOCIALE RELAȚIONALE (ADAPTARE) LIMBAJ/EXPRESII RELAȚII INTERPERSONALE COMUNICARE COOPERARE MENTALITATEA SPIRITUL GREGAR NIVELUL NOETIC FORȚE PREFERENȚIALE PROCESE PSIHOSOCIALE STRUCTURALE CREȘTE COEZIUNEA COMUNITARĂ IDEALUL AXIOLOGIC LIBERTATEA ASPIRAȚII TREBUINȚE/TENDINȚE PROCESE
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Enăchescu, A. Retezeanu și V. Dragomirescu). Această categorie de conduite se manifestă ca pulsiuni morbide de violență prin schimbarea atitudinii față de sine sau față de lume, față de valorile modelului socio-cultural și moral-religios, legate de situații tensional-conflictuale, sau scăderea simțului moral. 2. Toxicomaniile Toxicomaniile se datorează unor stări de dezechilibru psihosocial și cultural-moral care determină schimbări de atitudine față de viață și față de propria persoană, tendința la „ieșire din realitate”, pe care individul nu o mai acceptă, „căutarea unei alte realități” într-o lume
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
A. Retezeanu și V. Dragomirescu). Această categorie de conduite se manifestă ca pulsiuni morbide de violență prin schimbarea atitudinii față de sine sau față de lume, față de valorile modelului socio-cultural și moral-religios, legate de situații tensional-conflictuale, sau scăderea simțului moral. 2. Toxicomaniile Toxicomaniile se datorează unor stări de dezechilibru psihosocial și cultural-moral care determină schimbări de atitudine față de viață și față de propria persoană, tendința la „ieșire din realitate”, pe care individul nu o mai acceptă, „căutarea unei alte realități” într-o lume imaginară
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și modelul de comportament al toxicomanilor se caracterizează prin următoarele aspecte: viață dezordonată, conduite antisociale de factură sociopatică, acțiuni infracționale (șantaj, furt, violență), vagabondaj, prostituție, consum de droguri, slăbirea caracterului, nesiguranța de sine, nevoia de asociere cu indivizi asemănători lor. Toxicomaniile reprezintă forme severe de dezorganizare psihosocială a grupurilor comunitare, ele scoțând din circuitul social, familial, școlar, profesional numeroși indivizi. Un aspect important este tendința de imitație din curiozitate sau ca „modă” a consumului de droguri. Aceste elemente grave, prin alterarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de personalitate, la deviantul sociopatic pot apărea diferite forme psihopatologice pure, manifestate prin următoarele: crize de agresivitate clasică de tip autosau heteroagresiv; stări depresive legate de vidul de existență sau stări ipohondriace; acte suicidare; alcoolism sau diverse alte forme de toxicomanii; stări reactive diferite; bufee delirante legate de o puternică motivație afectivă. 2. Agresivitatea Caracteristica de personalitate cea mai importantă care își pune amprenta pe conduita socială și actele devianților sociopați este agresivitatea. Trăsătură fundamentală a ființelor vii, agresivitatea se manifestă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Freud vorbește chiar de două instincte fundamentale: instinctul vieții, Eros, având la bază pulsiunile sexuale, și instinctul morții, Thanatos, având la bază pulsiunile agresive. Agresivitatea poate fi constituțională (temperament impulsiv, violent) sau dobândită, de tip accidental (traumatisme cranio-cerebrale, epilepsie, alcoolism, toxicomanii etc.). Agresivitatea este o structură pulsională proprie individului. Ea trebuie considerată din acest motiv o stare psihologică de natură potențială, putându-se oricând manifesta în conduitele sau actele individului, în funcție de circumstanțele vieții acestuia. Am văzut în ce constă agresivitatea. Majoritatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
suportul unor manifestări antisociale, cu implicații asupra stării de sănătate mintală individuală sau colectivă, necesitând măsuri de igienă mintală. Formele cele mai importante ale agresivității sunt: a) autoagresivitatea sau violența îndreptată împotriva propriei persoane, manifestată prin: automutilări, acte de suicid, toxicomanii, alcoolism; b) heteroagresivitatea sau violența îndreptată împotriva celorlalți, manifestată prin: agresivitate verbală; viol sau atentatul sexual la persoanele de sex opus ori de același sex, atât adulți, cât și copii; acesta este un tip de manifestare brutală, egoistă și materială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individului, dar și de a comunica, nevoia de schimbare ca o „căutare a unei protecții” de factură imaginară; în acest grup sunt incluse, ca manifestări de refugiu exterior, fuga, vagabondajul și migrațiile; iar ca manifestări de refugiu interior, alcoolismul și toxicomaniile; 4) conduitele revendicative sau conduitele de protest, legate de refuzul ordinii sociale, al normelor și legilor, care sunt resimțite ca opresive; acest tip de manifestări, plecând de la simple revendicări protestatare de masă (greve, mitinguri, adunări, marșuri de protest etc.), se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acțiunea pulsional-agresivă a acestora față de prostituate. C. Lombroso și E. Dupré s-au ocupat în mod special de prostituție, descriind câteva caracteristici specifice personalității prostituatelor, după cum urmează: predispoziție la lene, la inactivitate; amoralitate; senzualitate și impudicitate; înclinații către alcoolism și toxicomanie; un mod de viață neregulat; tendință la vagabondaj; frecventarea unor medii vicioase, a unor indivizi cinici; imaturitate afectivă sau inafectivitate; intelect de limită; tendință crescută către infracțiuni; frecvența bolilor psihice. Interesant este faptul că atât conduitele de tip dependent, cât
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
că stările deviante de tip sociopatic au la baza lor aceleași mecanisme, atât în ceea ce privește organizarea lor, cât și dinamica individuală sau psihosocială. În cazul conduitelor deviante de refugiu, distingem mai multe forme de manifestare: mitomania, fuga și vagabondajul, alcoolismul și toxicomania, refugiul în boală sau simularea bolilor somatice, psihice sau psihosomatice, spiritul de aventură. Le vom analiza pe rând. Mitomania este tendința constituțională permanentă a unor persoane de a prezenta în mod alterat adevărul, creând fabule imaginare (fabulație) sau de a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individ de a nu se putea fixa în nici un loc stabil, pentru o durată mai lungă de timp. Motivele vagabondajului sunt următoarele: cauze sociale: șomaj, proscriși, emigranți, persecutați; cauze psihice: epilepsii, intoxicații, instabilitate, imaturitate emoțional-afectivă, toxicomani, traumatizați cranieni. Alcoolismul și toxicomania reprezintă un cadru vast al psihiatriei clinice și sociale, de etiologii diferite. Ca mecanism se poate incrimina un tip de conduită de refugiu simbolică în întâlnirea cu toxicul, care oferă perspectiva unui univers imaginar și colorat ce înlocuiește o lume
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Fiind direct legate de regimul funcțional al instinctelor, perversiunile privesc: instinctul de conservare, instinctul de reproducere și instinctul de asociere. Le vom analiza pe rând. Instinctul de conservare se referă la următoarele aspecte clinico-psihiatrice: voracitatea, bulimia, anorexia, coprofagia, potomania, pica, toxicomaniile, egoismul, avariția, colecționarismul, cleptomania. Instinctul de reproducere privește erotismul exagerat sau diminuat (satiriasis, nimfomanie), aberațiile sexuale (sadism, masochism, fetișism, necrofilie, pedofilie, gerontofilie, zoofilie, incest, homosexualitate, lesbianism), impudicitatea. Instinctul de asociere se referă următoarele aspecte: simpatia, asocierea după interese, asocierile cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de a găsi puncte de interes comun, de a se putea pune de acord; viața perverșilor este o suită neîntreruptă de bizarerii, extravaganțe, neregularități, fugi, delicte și crime, expertize, condamnări, internări, încarcerări, dezertări, simulări, parazitism spitalicesc sau azilar, alcoolism și toxicomanii, vagabondaj; caracterul ireductibil al tendințelor perverse, recidivismul și incorijibilitatea acestora. 5. Măsuri de psihoigienă Domeniul discutat este deosebit de important, vast și polimorf, implicând o mare varietate de măsuri are se impun a fi luate în considerare de acțiunea de igienă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
devalorizare duce la situații de anomie, dezechilibru, anarhie, haos și în final la dezechilibrul și dezagregarea sistemului social, a instituțiilor, comunicării, conduitelor, activității etc. Apar stări de tensiune și conflicte care vor naște conduite de violență antisocială (delincvență, suicid, alcoolism, toxicomanie, vagabondaj, violuri, criminalitate etc.). Crizele sunt expresia scăderii până la anulare a factorilor de control și normare socială, a „factorilor de cenzură”, a micșorării coeziunii sociale, cu anularea statuturilor și a rolurilor sociale. În aceste condiții, se produce o „eliberare haotică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
variații asupra stării de sănătate mintală. Trecerea de la un „model sociocultural” la altul reprezintă o suită de factori stresanți, care dezechilibrează atât individul, cât și întregul grup de indivizi. Apar tulburări nevrotice, depresii, afecțiuni psihosomatice, conduite de refugiu patologic (alcoolism, toxicomanie), crize suicidare, conduite antisociale (vagabondaj, prostituție, violuri, crime etc.). Un tip de manifestări de genul „reprezentărilor colective” (L. Lévy-Bruhl), datorate unor forme de regresiune histero-emoționale de masă ce apar ca o consecință a epuizării emoțional-afective produse de stresul crizei sociale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acestuia. Sunt însă situații în care starea clinico-psihiatrică a bolnavului psihic impune în mod obligatoriu și indiscutabil internarea sa într-un spital de psihiatrie (stări confuzionale, agitație, agresivitate, depresii grave melancoliforme, idei sau tentative de suicid, alcoolism cu tulburări neuro-psihice, toxicomanie, stări delirant-halucinatorii, forme grave de paranoia cu potențial antisocial, crize maniacale etc.). În aceste situații apare opoziția netă din partea bolnavului, dar, dată fiind gravitatea stării sale clinice, internarea se face cu obligativitate. Orice internare într-un spital de psihiatrie are
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fost preferate mai multe aspecte nosologice care să reprezinte cadrul tematic de acțiune al psihoigienei bolilor psihice. Pentru aceasta, ne-am referit la următoarele: constituția emotivă, constituția psihastenică, constituția mitomaniacă, constituția paranoică, constituția ciclotimică, constituția schizoidă, constituția psihopatică, alcoolismul și toxicomania, stările depresive, suicidul, afecțiunile psihosomatice. Le vom prezenta sintetic în continuare. Constituția emotivă sau hiperemotivă reprezintă o sensibilitate particulară la emoții, ale căror manifestări - fiziologice și psihologice - sunt exagerate atât în intensitate, cât și ca durată. Ele se caracterizează și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
greu de realizat. În aceste cazuri, măsurile de psihoigienă se aplică în mod diferențiat, după cum urmează: la psihopații perverși, de tip constituțional; în cazul stărilor psihopatoide, dobândite secundar, de tip postprocesual (post-traumatice, postpsihotice, postencefalitice, de pe parcursul evoluției alcoolismului sau al toxicomaniei etc.). Măsurile generale de psihoigienă constau din: măsuri de educație; asistență moral-religioasă; măsuri antialcoolice și antidrog; internarea în instituții de specialitate; încadrarea în activități profesionale de diferite forme și grade, conform cu capacitățile psihice ale pacienților; dispensarizare. f) Psihoigiena alcoolicilor și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau „personalități borderline”. Tulburările de dezvoltare/formare a personalității fac ca această categorie de persoane să prezinte, datorită „fragilității” lor psihice, un grad crescut de risc pentru afecțiunile psihiatrice. Formele clinice la care sunt cel mai frecvent expuse sunt alcoolismul, toxicomania, fuga și vagabondajul, tulburările cu potențial antisocial sau de dependență socială, psihopatiile. După perioada de instituționalizare, revenirea în societate a acestei categorii de indivizi va putea, în mare măsură, să compenseze frustrările și carențele acumulate. Unii, însă, datorită dificultățile de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
starea de sănătate mintală. În psihiatria clasică, se vorbea de conceptul, cu un pronunțat caracter moral, de moral insanity (folie morale) sau de nebunia morală. Cele mai importante aspecte clinice legate de această stare sunt psihopatiile, perversiunile constituționale, alcoolismul și toxicomania. În sociologie, acestea apar în sfera relațiilor interumane, în stările pasionale sau legate de sentimentele de culpabilitate. Elementul cel mai reprezentativ este, după H. Damaye, „debitul moral”, o infirmitate psihosocială, dar care nu intră în sfera psihiatriei, ci a sociologiei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
direcția reîncadrării acestei categorii de bolnavi într-o activitate practică utilă, care să le trezească interesul, să-i stimuleze, să le ofere satisfacții și posibilități de realizare socială, asigurându-le totodată și un venit material corespunzător. Recuperarea în alcoolism și toxicomanii Alcoolismul și toxicomaniile sunt afecțiuni psihice cu o largă răspândire socială, care determină o stare de deficiență psihică specifică, marcată mai ales prin dependența bolnavului față de toxic. Prin gravitatea tulburărilor de personalitate pe care le determină, aceste droguri afectează și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
categorii de bolnavi într-o activitate practică utilă, care să le trezească interesul, să-i stimuleze, să le ofere satisfacții și posibilități de realizare socială, asigurându-le totodată și un venit material corespunzător. Recuperarea în alcoolism și toxicomanii Alcoolismul și toxicomaniile sunt afecțiuni psihice cu o largă răspândire socială, care determină o stare de deficiență psihică specifică, marcată mai ales prin dependența bolnavului față de toxic. Prin gravitatea tulburărilor de personalitate pe care le determină, aceste droguri afectează și sensul moral al
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai ales prin dependența bolnavului față de toxic. Prin gravitatea tulburărilor de personalitate pe care le determină, aceste droguri afectează și sensul moral al comportamentului social al individului, ducând la apariția unor manifestări antisociale de tip aberant. În mecanismele sociogenetice ale toxicomaniilor, un rol deosebit au carențele educaționale, frustrările afective, stările complexuale, mediile familiale dezorganizate, presiunile în educația copiilor, exemplul rău, lipsa de control psihoeducațional în perioadele de criză psihobiologică. Evaluarea deficienței la această categorie de bolnavi va trebui să se bazeze
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihoigienă individuală sau colectivă, educație sanitară axată pe problema respectivă, măsuri severe de farmacovigilență privind regimul manipulării și al administrării medicamentelor cu efect narcotic, analgezic sau a stupefiantelor; c) măsuri psihosociale de eradicare a cauzelor care favorizează răspândirea alcoolismului și toxicomaniilor; d) măsuri sociale privind controlul riguros al producției și manipulării de piață comercială a produselor alcoolice, precum și a medicamentelor sedative și analgezice pe bază de opiacee, a psihotropelor. Recuperarea în psihopatii și sociopatii Din punct de vedere psihosocial și al
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în cazul mediului și al naturii? (C.S. Lewis). Ceea ce se pune în discuție prin medicalizarea societății este nu atât conceptul de sănătate, cât cel de boală. Asistăm la o permisivitate a spațiului sănătății, în care sunt incluse homosexualitatea, anumite devianțe, toxicomaniile, avortul. Este incontestabil expresia unei crize de identitate, care anunță o stare de anomie socială. În mod simbolic, se procedează la o „ștergere” a limitelor dintre sănătate și boală, permițând anormalului să „intre” în sfera normalului, prin acceptarea sa socială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]