136 matches
-
perlată chestiune de Vatto, Se pricep a o substitui cu o mică tabacheră. Și se răzbună pe el, posibil, doar pentru că acolo Nu se minte, nu se strâmbă cu-aplomb de hahaleră. Unde minte și tămâiază, rânjind, confortul Și trântorii trândăvind se târăsc mișelește, El sora dumitale, ca pe o bacantă de pe amforă, O ridică de la pământ și în vers o oploșește. Și topirea Anzilor o va revărsa în sărut, Și dimineața din stepă, pe care o domină Stelele ce ard
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
tăria nervilor. Sau, mai bine zi, grosimea obrazului. Într-adevăr, îți trebuie o nerușinare ce frizează eroicul pentru a te prezenta senin la cerșitul de voturi, după ce patru ani ai mințit fără să clipești, ai profitat cu abjecție sau ai trândăvit cu spor. Și la acest capitol, diferențele se șterg că prin minune. Fie "lideri", fie "fruntași", fie "primi-secretari", fie "domni" sau "tovarăși", ai noștri se întrec în mârșavii. Îi privești uluit și înțelegi, în fine, de ce a falimentat cinematografia românească
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
Christina Zarifopol-Illias, profesoară de latină și română la una din cele mai prestigioase universități americane, Universitatea Indiana din Bloomington, compensează prin profesionalism, energie, șarm, competență și prestanță multe din inepțiile sau, pur și simplu, incompetența celor care, pe banii noștri, trândăvesc pe malul Potomacului, incapabili nu doar să prezinte cultura română, dar nici măcar să rostească două vorbe inteligibile în limba lui Faulkner și Pynchon. în Mid-West-ul patriarhal și conservator, d-na Zarifopol-Illias a reușit, prin nenumărate eforturi și dăruire personală, să
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
demonul este primit în audiență. În Faust, Mefisto este "bufonul care neagă", "protestează", "răstoarnă" și, mai ales, "oprește pe loc" - celebrul "werweile doch, du bist șo schön" - și, oprind, stimulează. Astfel el devine un excelent tovarăș pentru om, predispus să trândăvească. Spirit steril - "stare prin excelență demonica", subliniază Mircea Eliade 9), stare prin excelență satanica ar fi spus Paul Tillich, citat de Blaga 10) - Mefisto "lucrează împotriva binelui, dar sfârșește prin a face binele". Această idee a lui Goethe, reluată - spune
Geniu si demon by Ioana Lipovanu () [Corola-journal/Journalistic/17784_a_19109]
-
îi remarcasem imediat. Acum, toți, cu excepția celui de care aveam nevoie, aveau fețele netede ca niște ouă, așa că-l recunoșteam imediat. Și mai tîrziu nu-l vedeam decît pe cel de care aveam nevoie - ceilalți erau invizibili, dacă nu cumva trîndăveau sau doreau să mi se adreseze, caz în care prezentau suficientă substanță pentru a-mi permite să discut cu ei. Te-ai putea întreba de ce nu mă loveam niciodată de cei care mă înconjurau. Ei bine, la birou, ceilalți făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
noștri își vor aduce asemenea aminte că, în iulie 1881, a apărut în "Berliner Boersen Courrier" un lung articol, care dădea următoarele curioase amănunte și sfaturi: Muncitorul român - zicea foaia berlineză - e de-o lene estraordinară după ideile noastre; îmblă trândăvind îndată ce-a câștigat prin muncă scurtă subsistența lui pe mai multe zile... O concentrare a colonizațiunii germane nu se va putea organiza și recomanda din partea statului decât atunci când guvernul român s-ar hotărî mai întîi de-a da coloniștilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu marfă. O dureau genunchii, gleznele, îi venea să-și arunce cît colo pantofii cu toc și s-o ia pe scări în sus în ciorapi. Nu putea să nu se gîndească la Părințel, care o aștepta sus la căldurică, trîndăvind, uitîndu-se la Milionarii de la Miezul Nopții sau citind Libertatea. Asta numai viață nu e, își spunea privind la sacoșele imense de rafie pline cu boarfe, marfă de bișniță, din ce am ajuns să-mi cîștig existența, își plîngea de milă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
liceu și a cerut schimbarea oficială a prenumelui său din Arnold în Ba-ba-lu! Mandel, care sugea câte șase cutii de bere deodată! Miracol! Cu neputință! Cum e omenește posibil să nu-și fi încasat pedeapsa meritată? Ani în șir a trândăvit, neștiutor, la intersecția Chancellor Street și Leslie Street, aplecat ca un mexican deasupra tobelor sale bongo, cu coada lui de rățoi ațintită spre ceruri - și nimeni și nimic nu-l doborâse nicicum! Și iată-l acum, are treizeci și trei de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
a lungul a trei milenii, până când a devenit povestea cu un fizician și un măr. În orice caz, semnificația este aceeași: marile descoperiri, fie a mătăsii, fie a gravitației, sunt Întotdeauna un fel de pică-pară-mălăiață. Li se Întâmplă oamenilor care trândăvesc sub un pom.) Mă simt puțin ca acea prințesă chineză, a cărei descoperire Îi oferise Desdemonei un mijloc de trai. Ca ea Îmi depăn povestea și, cu cât mai lung este firul, cu atât mai puțin Îmi rămâne de spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
din exces de libertate: "Așadar - am spus eu - el (omul democratic - n.n.) trăiește zi de zi făcând pe plac celei dintâi dorinți: ba se îmbată în sunetul flautului, ba apoi bea doar apă, punîndu-se la regim, ba face gimnastică, ba trândăvește și nu se sinchisește de nimic, ba uneori se ocupă, chipurile, cu filozofia. Adesea însă, el se îndeletnicește cu politica și, luîndu-și avânt, spune și face ce se nimerește... Viața sa nu știe de ordine și de necesitate, ci, numind
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
convins. „Vorbesc serios, băiete. Tu desigur glumești, Însă eu Îmi mențin afirmația. Peștele are un miros straniu, greu de acceptat...!” „Prostii... Oare peștele de apă dulce, nu În mocirlă se simpte În largul său...? În mod sigur, acest exemplar a trândăvit mai mult În nămol... Te rog Însă, nu te alarma...Îi facem de Îndată autopsia...” Nineta Încercă să-l oprească, să nu mănânce, fiind mare pericol de otrăvire...!!” „Uff, devii imposibilă - draga mea. Mie Îmi ghiorăie mațele de foame și
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
intrarea fiind permisă numai organelor de asuprire a populației, care se ghiftuiau, se Îmbătau făcând o risipă incredibilă În timp ce nota de plată nu valora mai mult decât o sticlă cu apă minerală. Această mană Cerească ce era oferită celor ce trândăvesc și asuprescc, era bine păzită de ochiul curios al cetățenului În calitate de pieton, strada fiind Împânzită de agenți Îmbrăcați cu haine civile care aveau misiunea să păzească, să observe totul dirijând trecătorii să circule pe partea opusă a trotuarului. Iar pentru
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cot la cot cu noi, deoiștii, pe foarte Întinsele tarlale ale acelei Întreprinderi agricole de stat (I.A.S.) cu nume bolșevic. Se bucurau țăranii, când Îl auzeau pe Ică zicând „Este rușinos nu să muncești orice și oriunde, ci să trândăvești, fiind povară pentru părinți sau pentru alt Întreținător.” Năzuia Ică de la o vreme să devină cadru didactic și să facă apostolat chiar În comuna-i natală. Drept care, În 1967, nu ceru reînmatricularea la Politehnică pentru continuarea studiilor (Întrerupte În anul
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
ieri de ce nu încep să huzuresc, de vreme ce mi-am terminat Tratatul. De ce, de pildă, nu citesc Gogol de la biblioteca comunală din Păltiniș. Sau cum vezi lucrurile? Oricum, mi-am spus că nu-mi ești bun prieten dacă mă îndemni să trândăvesc, în loc să mă pregătesc de Judecata de Apoi. La Judecata de Apoi trebuie să spui ce ai făcut, dar nu arătând câte cărți ai scris, ci ce ai scris în ele. Numai că la Judecata de Apoi trebuie să te exprimi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
putea aduce voturi valoroase la viitoarele alegeri. Puterea unui magnat se măsoară după importanța și mărimea clientelei sale. Nici măcar împăratul nu-și permite să îndepărteze plângerile unuia, exigențele altuia, și salutările tuturor. Așa că nici el nu și poate terfeli reputația trândăvind în pat. Apucă de șnurul clopotului și trage cu putere. Pe loc, Seianus îndepărtează draperia suspendată prin inele și o leagă cu o panglică la mijloc. Pe locul de trecere lăsat în dreapta apare eunucul Lygdus. Unduindu-și mlădios șoldurile ca
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
sau bine, am impresia că sunt încă o copilă în casa mamei și a tatei înainte de a divorța și imediat va intra tata și îmi va spune cum va fi vremea, dacă să îmbrac un pulover sau o haină, mai trândăvesc puțin în pat, nu trebuie să o presez pe Noga să se trezească, să se pieptene, să se îmbrace, îmi beau cafeaua încet și mă spăl liniștită, apoi intru în dormitor înfășurată în prosop, îmi iau haine, doar hainele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
întrebare n am fi putut-o rezolva. De exemplu, Giordano Bruno are o afirmație foarte justă despre aceasta spunând că: „Viața omului pe pământ nu-i altceva decât o stare de război. El (omul) trebuie să învingă josnicia celor care trândăvesc, să oprească insolența și să preîntâmpine loviturile”[...] Școala unde învățați voi acum și de pe băncile căreia am plecat și eu nu de mult „este un altar unde se făurește virtutea muncii”. Această afirmație, în general pentru școală, a spus-o
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
întrebare n am fi putut-o rezolva. De exemplu, Giordano Bruno are o afirmație foarte justă despre aceasta spunând că: „Viața omului pe pământ nu-i altceva decât o stare de război. El (omul) trebuie să învingă josnicia celor care trândăvesc, să oprească insolența și să preîntâmpine loviturile”[...] Școala unde învățați voi acum și de pe băncile căreia am plecat și eu nu de mult „este un altar unde se făurește virtutea muncii”. Această afirmație, în general pentru școală, a spus-o
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
trezim, domnilor, să pipăim cu degetele în jur, să ne uităm bine pe ce lume trăim. Marele Balbo este dovada vie că alții s-au trezit deja, că alții iau în serios lumea reală în care există, că nu mai trîndăvesc în euforia victoriei, ci își dau seama că greul abia vine. Italia a devenit deja o mare forță. E formidabil, Italia, care niciodată n-a contat, nici pe uscat, nici pe mare, nici în văzduh, a ajuns, în nici un deceniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
un scurt răstimp pe acest băiețaș, Își continuă patrularea și, cu vîrful puștii, Îi făcu semn să plece. — Nakajima...! Jim se alătură mulțimii de pietoni care treceau prin punctul de control. După cum bănuise, urmăritorul lui dispăruse printre cerșetoriși hamali care trîndăveau În partea franceză a gardului de sîrmă ghimpată. Nu pentru prima dată cînd Jim Își dădea seama că japonezii, oficial dușmanii săi, Îi ofereau unica protecție de care putea avea parte În Shanghai. Ținîndu-și brațul Învinețit și furios pe el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
În apa mică, avînd puntea străpunsă de buruieni care Înaintau pe plajă, pînă la cenușa hotelului. În fața lor, un camion militar Întorcea prin poarta unui obor de vite părăsit, distrus recent de un incendiu și mai mare. Soldați japonezi plictisiți trîndăveau lîngă ghereta de pază și priveau la un grup de muncitori chinezi care prindeau În cuie sîrmă ghimpată pe un șir de stîlpi de pin. În spatele gheretei de pază, se afla magazia antreprenorului, Înconjurată de grămezi de scînduri și lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
țin zilele cu-asemenea salar. — Cine te-a cules de pe străzi și ți-a dat de lucru cân’ sticleții erau cât pe ce să te bage la zdup pentru vagabondaj? La asta ar trebui să te gândești cân’ stai și trândăvești ascuns după afurisiții ăia de ochelari. — Eu trândăvesc? Pe dracu’! Să curăț scârnăvia asta de bordel nu-nsamnă să trândăvesc. Cine-i ăla care mătură și șterge toată mizeria pe care-o fac pe podea amărâții tăi de clienți? Că mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cules de pe străzi și ți-a dat de lucru cân’ sticleții erau cât pe ce să te bage la zdup pentru vagabondaj? La asta ar trebui să te gândești cân’ stai și trândăvești ascuns după afurisiții ăia de ochelari. — Eu trândăvesc? Pe dracu’! Să curăț scârnăvia asta de bordel nu-nsamnă să trândăvesc. Cine-i ăla care mătură și șterge toată mizeria pe care-o fac pe podea amărâții tăi de clienți? Că mi-i și milă de ei, săracii. Vin aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
erau cât pe ce să te bage la zdup pentru vagabondaj? La asta ar trebui să te gândești cân’ stai și trândăvești ascuns după afurisiții ăia de ochelari. — Eu trândăvesc? Pe dracu’! Să curăț scârnăvia asta de bordel nu-nsamnă să trândăvesc. Cine-i ăla care mătură și șterge toată mizeria pe care-o fac pe podea amărâții tăi de clienți? Că mi-i și milă de ei, săracii. Vin aici să mai petreacă, să-nece necazu-n băutură și s-aleg numa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
să zărească acel tărâm. Tom, Amory și Alec ajunseseră impas. Se părea că nu mai reușesc să aibă nici o experiență comună nouă, fiindcă Tom și Amory fuseseră la fel de orbește ocupați cu treburile lor din comitete și comisii pe cât de orbește trândăvise Amory, iar lucrurile pe care le-ar fi putut discuta de-a fir-a-păr - colegiul, personalitățile contemporane și așa mai departe - le disecaseră și răsdisecaseră În nenumărate conversații În timpul prânzurilor frugale. În seara aceea au vorbit despre cluburi până la douăsprezece noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]