360 matches
-
Tăcerea gâfâie. I-austrul truda, oare?/ Garoafa, fi-mi coroană, tu viața, fii în floare./ Cine-n oglinzi? Ce trece? Să nu mă păcălești./ Cine asculta, vede, de-nceată, albă ești?/ Călătorește beznă. E strigat noaptea grea./ Se ia la trânta. Lanțul e rupt, s-o liberă./ Patru pumnale lungi o stea din urmă-mbie./ Se-nvolbură-nainte. Norii vuiesc trezie./ Cum crește. Așchiază lumină casei, cănd / Cu-n cântec sufletelor noastre face vânt." (Paul Antschel/ Celan, Die Geisterstunde/ Ceasul duhurilor
Poezia de limbă germană a evreilor din Editura Bucovina by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7142_a_8467]
-
nu iese niciodată. „Numărând tot dai din umeri,/ Blestemi, și înjuri, și numeri,/ Până stai prostit ca ei./ Dar începi dacapo truda,/ Și te-apucă-n urmă ciuda,/ C-un ciomag să dai în lei.” E, și aici, în cheie hazlie, o trântă cu misterul. Se știe că poeții mai revin, schimbând, poate, registrele, asupra propriilor teme. O face și Coșbuc, cu una din poeziile lui cele mai cunoscute, Decebal către popor. Originalul e de prin 1893 și publicat în 1896, parodia, Pierirea
Modernitatea lui Coșbuc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4860_a_6185]
-
un meci de box, cu solidaritățile cutumiare ale unei comunități sudate prin tradiții stricte, cu parfum victorian de comitat uitat de lume, cu o monotonie din care răzbate un izvor de poezie idilică. Dansul în arteziană, stropitul cu apă, micile trânte frățești fără finalitate, rostogolitul prin iarbă sunt perfect cadrabile cu acest gen de lirism pașnic. În mod cert, în seria unor Tarkovski, Bergman, Reygadas, Kim Ki-duk etc., Malick a reușit să realizeze un poem cinematografic. Din păcate, poemul este excesiv
Noduri și semne by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5171_a_6496]
-
adevărata condiție umană. Este o poezie a dragostei de oameni și de viață. În ea se întâlnesc și se împletesc valorile creștine, iudaice, greco-romane și chiar budiste, clasice și romantice. Poetul mărturisește, proclamă: „Am învățat la două neamuri crescute-n trânta vânturilor / La neamul DOINEI fără moarte și al Cântării Cânturilor!” În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, A. Toma, grav bolnav, șomer, ca urmare a legilor rasiale (până și modesta lui casă a fost „românizată”), strânge în versurile lui
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
niciodată atât de înrobitoare pentru Susan încât să justifice descrieri ale „luptei” împotriva lor. Motivația acestei reverențe față de păcatele majore ale tatălui pare a fi tot frustrarea: dacă nu poate fi că el sus, pe firmamentul literaturii, se ia la trânta cu el jos, în mocirlă pornirilor de nestăpânit. Cu aceeași lipsa de șanse. Nenumărați scriitori au avut câte o țară invalidantă sau com-pro-mi-tatoare pe care s-au străduit s-o ascundă sau, dimpotrivă, au exhibat-o în scopuri catartice. La
Fața invizibilă a unui univers perfect by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6554_a_7879]
-
notă prea domoală, prea flască pentru împrejurările date. Ea n-a reușit să-și înfrunte anchetatorii cu incisivitate, sau măcar cu un timbru cât de cât semeț în voce”. Ce-ar fi trebuit să facă artista? Să se ia la trântă cu Dănălache? Să-l scuipe în față pe Malvolio Leonte? Timp în care el, Popescu, asista „ghemuit într-un scaun din fundul sălii, ca un înspăimântat martor întâmplător al «sabatului» cel mai deșănțat” (p. 179). Răutu se situa, cultural vorbind
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
-mi doresc alt sistem. Adevărul - cel mai bun dintre cele proaste - s-a stabilit de mult. Am renăscut din cenușă. Nu mai stau trântit pe canapea. Mai stau eu, dar de lene - asta-i altceva. Totuși. Nu te lua la trântă cu timpul care trece, că ai să pierzi. Fiind neumblat de multă vreme, m-am lăcomit să fac pe jos drumul până pe Victoriei, la 22, dus-întors. Spre casă, dădeam să ies de pe Michelet, în dreptul casei lui Mihai Șora, urmată de
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4676_a_6001]
-
-mi doresc alt sistem. Adevărul - cel mai bun dintre cele proaste - s-a stabilit de mult. Am renăscut din cenușă. Nu mai stau trântit pe canapea. Mai stau eu, dar de lene - asta-i altceva. Totuși. Nu te lua la trântă cu timpul care trece, că ai să pierzi. Fiind neumblat de multă vreme, m-am lăcomit să fac pe jos drumul până pe Victoriei, la 22, dusîntors. Spre casă, dădeam să ies de pe Michelet, în dreptul casei lui Mihai Șora, urmată de
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4715_a_6040]
-
calitate, care de altfel au și rămas - au ales să lupte cu cenzura și uneori chiar au reușit să învingă. Încerc o metaforă care nu este deloc flatantă pentru noi, dar este destul de exactă: lupta cu cenzura era ca o trântă, care semăna cu o îmbrățișare. Pentru că ce seamănă mai mult cu o îmbrățișare decât o trântă, decât o luptă corp la corp? Deci era o luptă care, în același timp, te murdărea, pentru că te atingeai de cei cu care luptai
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
au reușit să învingă. Încerc o metaforă care nu este deloc flatantă pentru noi, dar este destul de exactă: lupta cu cenzura era ca o trântă, care semăna cu o îmbrățișare. Pentru că ce seamănă mai mult cu o îmbrățișare decât o trântă, decât o luptă corp la corp? Deci era o luptă care, în același timp, te murdărea, pentru că te atingeai de cei cu care luptai și pe care îi disprețuiai și de care îți era frică. Și totuși, uneori, reușeai să
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
n-are predispoziții duioase și nici înclinații contemplative, dracul care îi curge prin vine preschimbîndu- l într-un gladiator aflat pe picior de război, care se năpustește asupra personajelor pe care le ia în seamă. Cînd evocă se ia la trîntă, și cînd descrie e în atac, clipele de pasivitate sau de eschivă fiind rare și necaracteristice. Pe un autor atît de nărăvaș îl guști sub unghi estetic și nu cauți să-l judeci sub unghi istoric. A-i cere să
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
lui și chiar atunci când dă pumni - deh, meserie periculoasă cea de ziarist! -, virilitatea sa are acest adagiu al adolescenței. Odată pornite, aventurile se înlănțuie spectaculos, se trece de la o situație la alta, disperarea urmează succesului relativ și invers, asemeni unei trânte, unde când un combatant este deasupra când celălalt. De data aceasta, povestea ne plasează într-o aventură cu pirați, și o comoară pe care o caută Tintin pe urma unui mesaj secret alcătuit din trei bucăți plasate fiecare în câte
Tintin se întoarce... din America by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5084_a_6409]
-
idolul maselor din 1916-1917, în care acestea vedeau pe "ostașul plebian, pornit de la gradul de copil de trupă și de soldat, ajuns pe trepte înalte." Era, de asemeni, admirator al lui N. Iorga, care "a fost un profet luat la trântă cu hitlerismul invadator în patrie pe care l-a taxat ca pe un Atila modernizat." în schimb, regele Carol al II-lea îi apare ca un asasin, care, împreună cu Elena Lupescu, binecunoscuta lui concubină și nu o dată eminența cenușie, prin
Alte însemnări ale mandarinului valah by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/9813_a_11138]
-
interzicerea oricăror manifestări naționale și prin rescrierea istoriei României de către Însărcinații Kremlinului - Roller & comp. - pentru a ne rupe de rădăcini, În detenție, la Aiud, Dumitru Cristea și-a aliat În luptă versul. Singur mărturisește că viața i-a fost „o trântă și cu lumea și cu veacul”. O Înfruntare deschisă cu „jivina roșie”, care pârjolea totul În cale: istoria națională, intelectualitatea, armata și școala tradițională, țăranul român și proprietățile lui de veacuri, Întreaga moștenire a neamului acumulată În milenii trecute prin
Vulturul albastru -Fragment-. In: Editura Destine Literare by Ioan barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_387]
-
de veacuri, Întreaga moștenire a neamului acumulată În milenii trecute prin foc și sabie. Viața mea a fost o luptă Când cu mine, când cu semeni, O-ndârjire ne-ntreruptă De-a ciopli statui din cremeni. Viața mea a fost o trântă și cu lumea și cu veacul, Dor și patimă-nfrântă De-ai găsi râvnirii leacul. „Moartea m-a izbit În primul rând la Aiud. Eram În cea dintâi noapte În această Închisoare În care singurul stăpân era satana. Un gardian m-
Vulturul albastru -Fragment-. In: Editura Destine Literare by Ioan barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_387]
-
Dulce-mpletite-n mușchi albi spre bărbați. Cu limba scoas-o clipă îi înjunghii Și-i lași pe fundul ceștilor cu zaț. De-aceea milogesc prin urbea strîmtă Doar-doar ți-oi prinde sufletul în laț. Ci-n loc să ne luăm vicleni la trîntă, Ne-om dărui-n cadelniți, cu nesaț, Tămîiele plăcerii fumegînde Și n-am mai zăbovi-n scîrbave pînde Ca să ne-mbrățișăm oricînd, oriunde.
Sonetu- ndrăgostiților bezmetici by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15368_a_16693]
-
care le-ai încredințat tiparului, în acele pagini de proză pe care le-ai încheiat pe un șantier niciodată părăsit, consemnai perpetua luptă a sufletului cu trupul, pe treptele acelei scări rembrandtiene de tine numite, cu orgoliu, ale nedesăvârșirii. Dar trânta artistului cu cuvântul ai asemănat-o cu lupta lui Iacob cu îngerul. Anii exilului, în care deschideam aparatul de radio spre a-ți auzi vocea, te-au ținut tot atâta de legat de țară ca și mai înainte. În minuția
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
în lărgimea orizontului, nu pierde din vedere raportul său cu stratul primar al percepțiilor. Aceste percepții alcătuiesc substanța din care se modelează metaforele. ,}ărănia" lui Valeriu Bârgău devine fabuloasă prin mijlocirea lor: ,Cerul învins/ Numai el, cel niciodată glorios/ Știe trînta ciobănească și lovitura fulgerătoare/ A baltagului/ Un șarpe lung cît toate zilele și nopțile/ Creației/ Se plimbă chinuit prin viscerele morate..." (Tabără de agrement). Sau: , Din nou și din nou/ Bulgări reci îmi înfierbîntă iarba de pe trup// Ai atins cu
Simbolismul rustic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11032_a_12357]
-
de inactual - "în actual"; și, mai ales, cînd publicul nu vrea să vadă "șarmul" reacțiunii, ci "acțiunea" reacțiunii: nu să admire o compoziție pictată, ci să intre în atmosfera unei scene de luptă reprezentate și, acolo, să se ia la trîntă cu realitatea. Stîngiștii fac exact jocul acestui public, dacă nu cumva îi determină abordarea. Ei văd în fructele intelectuale ale reacțiunii de șarm orice altceva decît exerciții de stil. Dimpotrivă, stilul e primul semn de înregimentare ideologică pentru ei, cînd
Antimodernii sau "reactionarii șarmanți" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10144_a_11469]
-
oricând. Însă nu contează atât timp cât sunt convins că credința este-un rug aprins care-îmi luminează toată ființa. Poate fi oricând. Dar sufletu-mi cântă fericit că-l las în mine să zburde și cu-orice dureri să se ia la trântă fiindcă-s absurde Poate fi oricând. Nu-mi pasă de asta. Zâmbesc fericit când o zi sosește deschizându-i blând inimii fereastra și îi zâmbește. Poate fi oricând. O să mă găsească îngerul trimis să mă ducă-n slavă, având în
NU MAI POT SĂ PLÂNG POATE FI ORICÂND de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384705_a_386034]
-
-ntâmple’’ Să te-ascult,să mă asculți Să îți spun durerea ,Doamne E a celor mici și mulți ! Tot aștept... și-atâtea visuri Cad ca o aripă frântă Cui să-i spun durerea ,Doamne Cu cin’să mă iau la trântă ! Lumea dă pe dinafară Toți promit Cerul cu Îngeri Numai ,TU poți înțelege ,,Glasul sfintei mele plângeri !’’ Citește mai mult TOT AȘTEPT...,, Tot aștept să mi se-ntâmple’’Să te-ascult,să mă asculțiSă îți spun durerea ,DoamneE a celor
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
Tot aștept să mi se-ntâmple’’Să te-ascult,să mă asculțiSă îți spun durerea ,DoamneE a celor mici și mulți ! Tot aștept... și-atâtea visuriCad ca o aripă frântăCui să-i spun durerea ,DoamneCu cin’să mă iau la trântă ! Lumea dă pe dinafarăToți promit Cerul cu ÎngeriNumai ,TU poți înțelege,,Glasul sfintei mele plângeri !’’... XIV. DE-INVIERE, de Mihaela Mircea , publicat în Ediția nr. 1947 din 30 aprilie 2016. DE-ÎNVIERE Coboară îngerii ,coboară La Mănăstirea Lainici de-Înviere
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
Dar, cum toate se termină pe neașteptate, Marga, jos pălăria dragi femei, la duș, în condiții excepționale, n-a renunțat la nimic din tabieturi: jos papucii de baie, jet de apă la refuz, tot felul de smârcuri lunecoase și o trântă ca la carte. O fractură la încheietura mâinii stângi, repetate tentative de reparație la urgență, complicații, suferință și, inerent renunțarea. O perioadă de recuperare lungă și, ce era să fac, am intrat și eu în jocul tandemurilor și am renunțat
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
pînă la rezervele naturale, de la banii „europeni” la fast-food, de la taxe și impozite pînă în piețe și mai departe, mai grav, pînă la terenurile agricole ale Patriei, date aproape pe degeaba străinilor. Cu hoții autohtoni cine să se ia la trîntă ? Eroii de la Pungești nu vor reuși fără sprijinul majorității! Maria Diana POPESCU agero-stuttgart.de
Dacă nu era desființată unitatea de vânători de munte din Apuseni [Corola-blog/BlogPost/92452_a_93744]
-
leu culcat pe labe,/ E uraganul ce pândește valul,/ Nu-i flutur grațios, ca madrigalul,/ Ci forță-ncătușată în silabe...’’. Altfel, nu credem că, la distanță de aproape 90 de ani, Theodor Răpan ar fi avut temeritatea să se ia la trântă cu cea mai dificilă și complexă formă fixă a speciei lirice, scriind în prima strofă din Sonetul I (precedat de gravura Abondanza, flancată de două coloane ale Abundenței urcând spre ceruri): ,, Fiind ecou nespuselor cuvinte/ Port gând smerit de înzăuat
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]