166 matches
-
să-și continue somnul liniștit până se va face ziuă. Că rău mai dormiți, Îi dojeni mama cu un glas abia șoptit să nu-i trezească, apoi Îi Înveli cu țolul ridicat de jos. Și-or fi făcut lecțiile că trăistuțele cu cărțile văd că leau așezat În cui? Las că văd eu dimineață. Nu le mai purta atâta de grijă că n-ai să-l faci popă nici pe Sandu și nici pe Nuțu. Nevasta stinse apoi lampa, după ce verifică
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nimeni nu avea voie să se atingă de mâncare. Acum, spre apropierea zorilor, când se Întorcea lumea de la biserica din Toplița, se așezau cu toții la masa de Paști, după un post lung ținut cu sfințenie. Dimineața, copiii cu câte o trăistuță de-a șoldul, umblau din casă În casă și salutau gospodarii cu Hristos a Înviat!. După ce primeau oul roșu Îl puneau În trăistuță și mergeau mai departe. După amiază distracția lor era la scrânciob și la huțurile instalate În poarta
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu toții la masa de Paști, după un post lung ținut cu sfințenie. Dimineața, copiii cu câte o trăistuță de-a șoldul, umblau din casă În casă și salutau gospodarii cu Hristos a Înviat!. După ce primeau oul roșu Îl puneau În trăistuță și mergeau mai departe. După amiază distracția lor era la scrânciob și la huțurile instalate În poarta șurii. Aceasta era distracția lor și o trăiau cu toată ființa. Fetele Își etalau acum frumusețea cămășilor la care au lucrat o iarnă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
din lotu’ ăla... Eram vreo 80 de inși... După ce s-a făcut percheziție, eu am rămas ultimu’ că ne striga în ordine alfabetică. Io cu V... Veleanu, am fost ultimu’ la percheziție... Aveam o sarsana, că așa îi zâcea... o trăistuță făcută dintr-o față de pernă, unde îmi țineam ce lucruri ma’ aveam acolo... (râde - n.n.) Și cân’ ne-a dus pe Reduit, acolo a’ apărut doi sergenți majori, băieți tineri, așa cum sunteți dumneavoastră: Bă, ia vino-ncoa! Io cu traista
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
o poate face. Ea ia „banii“, lumina adică și Îi depune În tezaur. Spălându-i, adică transformând energia radiativă a Soarelui În energie chimică: amidon, proteină, grăsime, adică În substanța de rezervă pe care o tezaurizează În sine sau În trăistuța cu de-ale gurii cu care-și Înzestrează succesorii: semințele... sau În substanța reducătoare, de la cărbuni și petrol până la insidioasele substanțe alelopatice cu care Împănează solul. Să vedem acum cine e cel ce Împrumută. Evident, acela care n’are. Nici
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
matură, de vârstă greu de identificat, cu obraji rumeni, gătită cu ie, catrință, bundiță mărginită cu blană de jder, cu opinci măiestrit lucrate în picioare și cu o broboadă bogată, viu colorată pe cap. De umărul drept îi atârna o trăistuță artistic țesută, pe care o purta mândră, ca pe cea mai scumpă geantă. Mamă și fiu se plimbau degajați discutând cu glas domol aspecte familiale ale lor și ale rudelor trăitoare în localitatea de baștină din Țara de Sus. Mândră
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ce buni sunt colacii scoși fierbinți și rumeni din cuptor... Cum se desprind șuvițele din ei, ce miros și ce gust! Dar nu uiți și de ai tăi, cu care ai pus la cale să mergi cu uratul. Ultimele pregătiri: trăistuța pentru colăcei, buzunarul de la haină În care vei pune banii, borșul pentru buhai, pocnitorile cu capse, iar eu repet la muzicuță un cântec pe care-l știu și acum. Eram tare „metodici” În proiectarea acțiunii: Împărțeam satul pe „zone”, Începeam
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
instrument de comunicare, care face parte integrantă din ființa lor. Singura explicație care-mi vine pentru moment în minte este migrația și efectele ei : majoritatea copiilor și nepoților sunt plecați să lucreze în străinătate, iar telefonul purtat pe piept, în trăistuța lui viu colorată, reprezintă singura legătură cu ei. Ca observație generală, pelerinii din Maramureș furnizează pentru televiziunile prezente aici o notă de „excentricitate”, prin felul lor de a se îmbrăca, a vorbi, au o anumită individualitate pe care ei înșiși
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
faptei și nu al divagației, al unei filozofii sterile care nu ducea nicăieri, fără finalitate. În camera noastră cu valențe multiple se afla rezerva de porumb "dintele calului", așa, ca la vreo două banițe. Mircea a pregătit patru săculeți sau trăistuțe pe care le-a prevăzut cu sfori, încât puteau fi luate pe umeri, la spate, precum rucsacurile. Apoi a luat o crăticioară drept unitate de măsură și a pus în fiecare desagă aceeași cantitate de boabe. A legat cu sfoară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
care le-a prevăzut cu sfori, încât puteau fi luate pe umeri, la spate, precum rucsacurile. Apoi a luat o crăticioară drept unitate de măsură și a pus în fiecare desagă aceeași cantitate de boabe. A legat cu sfoară gurile trăistuțelor și ne-a ajutat fiecăruia să ni le fixăm pe spate. Gata. Puteam pleca. Îmbrăcați cu ce-am avut și noi mai grosuț, cu mănuși, înarmați cu niște bețe constituite în redutabile arme defensive, am purces la drum, nu înainte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Nu mai coborâse nimeni. Trenul prinsese viteză și era acum departe. Stătea singur-singurel, descumpănit și descurajat în fața clădirii cu un etaj, care-l privea rece, distant și disprețuitor de la înălțimea acoperișului de țiglă strălucind sub soarele dimineții de vară. Cu trăistuța în mână, în care mai avea un rest de apă clocită și leșinată, tata stătea încurcat și nemișcat, neștiind încotro s-o apuce, așișderea unui elev aflat în fața unei năucitoare probleme de matematică. Deodată Haltei i s-a făcut milă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
avea nevoie de ajutor în gospodărie. În speranța că va găsi curând o căsuță și pentru ai săi, tata i-a scris mamei să-și ia copiii și să-l urmeze în satul Gelu. Mama ne-a făcut câte o trăistuță în care ne-a pus câte o felie de mămăligă și o sticlă cu apă. Înghesuială inimaginabilă. O călătorie îngrozitoare cu același tren al foametei care-l adusese și pe tata în Banat. Nu exista niciun pic de respect, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
îndemnul tatei care îmi spunea du-te Georgică la școală mai departe să înveți carte să nu te chinuiești așa cum noi ne ostenim pe această mică bucățică de pământ pe care o avem, în toamna lui 1937, mi-am luat trăistuța în care am pus un caiet, o călimară cu cerneală, un condei, o gumă, ceva merinde și împreună cu tata eram gata de plecare la examenul de admitere la liceul Eudoxiu Hurmuzachi din Rădăuți. Mama, blândă cum era, mă privea tristă
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
în sat, nu în roman, la Casa Veche, unde am făcut o lungă drumeție de o zi, de unde ne-am întors obosiți, dar cu sufletul plin de satisfacția cunoașterii. Un școlar mic, care își pierduse atunci, lângă fântâna cu cumpănă, trăistuța cu haine și mâncare, este azi în S.U.A., ocupă un loc în învățământul universitar și cred că, uneori, își amintește cu nostalgie de acest episod îndepărtat din viața sa. Experimentul „Educația pentru pace prin cultură” a fost inițiat și condus
O via?? de om a?a cum a fost ea by Maria Martin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83586_a_84911]
-
să fie foarte valoros, fie și cu câteva tușe de culoare puse, problema e cum le pui, ca să fie tabloul apreciat, și valoros. Dar venea și seara, când ne adunam la cină, și venea din nou D-l Vintilă cu trăistuța cea faimoasă, din care scotea sticla de țuică și bidonul de vin, ca să ne servească pe toți. Sigur că cinele se prelungeau la un pahar de vorbă, după care ne mutam fie pe o terasă, fie într-o cameră, dacă
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
aceea de iubitor al scrierii de poezie și proză, rămânând credincioasă cugetului meu, iar această mărturisire este ca o spovedanie, o eliberare sufletească. Cea dintâi dezamăgire Eram doar de-o șchioapă și vroiam musai să fiu școlăriță. Mi-am pregătit trăistuța cu abecedar, caiete și chiar un penar (de la Oltea, sora mea mai mare). Când la 15 septembrie clopotul școlii și-a lansat ecoul în tot satul, n-am stat mult pe gânduri și am pornit țanțoșă spre școală. Aveam și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lăcrimând: Cum nu știi că azi începe școala? Tata care tocmai se pregătea să meargă la serviciu, la primărie, mi-a luat apărarea: Las o Mărioară, doar o s-avem o nouă școlăriță! Eu atâta am așteptat și-am fugit cu trăistuța la șold spre fete. Ele, binevoitoare m-au luat de mână și-ntr-un sfert de ceas am ajuns la școală. Forfotă mare. A ieșit o doamnă învățătoare la intrare și ne-a zis: Încolonați-vă câte doi! Ștergeți-vă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
va fi deschisă și pentru tine. Dar, iepurașul va mai fi la anul? Bineînțeles. El are menirea de a primi bobocii în clasa I. Nu pleacă din școală. Nu-l lăsăm noi. La terminarea orelor mi-am așezat totul în trăistuță și împreună cu Ionel și două fetițe am ieșit în curte. Acolo mă așteptau Maria și Valeria. Bucuroase ne-am întors acasă. Pe drum îmi părea că toată lumea ne privește cu atenție și dragoste. Mă simțeam admirată și gândeam: Ce bine
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
coacăze (făcut din producția lor) și părea că s-a dat uitării fapta mea necugetată. Simțindu-mă cu musca pe căciulă le-am mulțumit frumos pentru tot și m-am îndreptat spre ușă să plec. Uncheșul mi-a strecurat o trăistuță cu mere dulci și devremi și Aurelia m-a condus o bucată bună de drum. Acasă n-am spus nimic de pozna mea, dar adevărul tot s-a aflat, căci vorba aceea: minciuna are picioare scurte. Catrinoasa și hoțul În
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
așteptat puțin să se facă jar. Apoi am pus cartofii în șperlă. Vasilică, era meșter la astfel de operațiuni. Îi întorcea în toate părțile, ca să nu ardă, să fie tocmai buni de servit. Maria, Aurelia și Ion au scos din trăistuță niște hrinci de pâine, sare, câteva pahare și o ploscă de apă. Eu aveam niște mere bune ionatane și le-am curățat de coajă c-un cuțitaș de la Mihai. Când erau gata copți, cartofii ne-au fost împărțiți în număr
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nu era frumos să servim fără el. Vorba aceea: Toți pentru unul și unul pentru toți. Ce poftă am mai avut! Ne-am făcut mustăți de la cartofi, dar n-a mai contat. Am golit tot ce aveam de mâncare prin trăistuțe și-apoi, unii s-au întins lângă căpițe, alții s-au băgat în păpușoi (ca să găsească știuleți de fript) și nimeni n-a pomenit de vite. Eu fiind de serviciu, m-am dus să le caut. Mare noroc că paznicul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
felicitat pentru felul cum am urat. Către dimineață, am venit la primărie, unde un străjer făcea de serviciu, ne-am încălzit la el și am început să facem împărțeala frățește (numai de bani). Mi-amintesc c-am ajuns acasă cu trăistuța plină cu de toate și o sumă frumușică de bani. Cei de acasă erau cam îngrijorați văzând ca aproape e dimineața și încă n-am terminat de urat. Dar știindu-ne surorile împreună și cu băieți de ispravă au sperat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ne-a adus la școală o plapumă foarte veche. A pus-o pe bănci, a rupt mătasea care era numai zdrențe de pe ea și ne-a cerut să scoatem lâna, s-o scărmănăm. Am strâns repede cărțile și caietele în trăistuțe și-am constatat cu părere de rău, că ziua de școală e pierdută. S-a făcut pe bănci o mizerie și-un praf, de au început copii să tușească, care mai de care. Ne înecam cu praful și mirosul de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ce are de gând cu noi. Când am ajuns la casa sa parohială ne-a oprit și ne-a poftit în livadă. Acolo avea o mulțime de strujeni strânși în popuri. Ne-a spus să ne lăsăm la o pare trăistuțele cu cărți și să ne apucăm de treabă, că-s multe ore de lucru. Rupeți știuleții de păpușoi de pe strujeni și-i despănușați! Îi puneți apoi în coșărci! Noi am încremenit. Ne era frig și ne speria cât de multe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și această tradiție, specifică satului românesc. Când stăteau toți la masă, în ogradă, primarul Chiriluță a venit să vadă cum merg lucrurile. S-a minunat ce repede s-a ajuns sus la căpriori și fiind prietenul familiei, a scos din trăistuță o sticlă de țuică, a pus-o la mijloc, urându-ne: Să fie într-un ceas bun și cu mult noroc! Să aveți parte de casă, cu sănătate și bucurie pentru fete! Părinții i-au mulțumit pentru urări și l-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]