166 matches
-
își însușise el. - Bună, dragă! îi răspunse Violeta, sub privirile înțelegătoare ale lui Cuțu, care devenise mai îngăduitor cu străina de mai ieri, dând din coadă și parcă spunându-le că și el pricepe importanța momentului. Își strecură mâna în trăistuță și pe pipăite alese mărul cel mai frumos și, oferindu-i-l, continuă: - Azi m-am cam încurcat în treburi, dar nu m-am lăsat copleșită. Trebuia să fierb și laptele, cel de ieri s-a acrit, mai ales că
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
Acasa > Cultural > Traditii > COLINDEȚELE-TRADIȚII DIN PURANI DE VIDELE Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1441 din 11 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Prin troiene și nămeți, Merg copii la colindeți. Cete de băieți și fete, Să colinde pe-ndelete... Cu trăistuțele pe spate, Să le umple cu de toate, Mere, nuci și covrigi buni C-așa-i datina la români. Abia așteptam vacanța de iarnă... Cea mai mare bucurie era să mergem cu colindețele...Așa se face că, de cu ziuă
COLINDEŢELE-TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375739_a_377068]
-
că a noastră stă cuminte în traistă și mă îmbie să rup un colțișor. Ce gust minunat, de grâu proaspăt măcinat. Mă întorc din nou la treabă și-I asigur pe harnicii mei tovarăși că totul este în regulă, în trăistuța fermecată. La prânz, întind ștergarul pe un hat, sub un păr pădureț, rînduiesc mâncarea, așa cum face acasă bunica, rup turtița în bucățele și-I îmbii “poftiți la masă!” O binemeritată pauză în care bunicul împarte puiul, brânza și sparge ceapa
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
câte un cozonacel și o păscuta ca niște jucării, iar toamnă ne dădea de pomană, mie un cocoșel, iar surorii mele o puicuța, ceea ce ne bucura nespus. Întotdeauna, după ce spărgea ouăle pentru aluat, mama lua cojile, le punea într-o trăistuța și ne trimitea să le aruncăm în pârâul de la marginea satului ca să vadă și năpăstuiții de soarta care se ascundeau prin păduri, din diferite motive, că vine marea sărbătoare. Aflasem de la părinți că prin păduri sunt multi oameni rămași din
PASTILE COPILARIEI MELE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378748_a_380077]
-
fiori, Dragi colinzi cu Isus și cu cei trei păstori Iar mămuca, mereu cu un glas tremurat, Câte, câte colinzi ne cânta pe-nserat! Noi, smeriți și cuminți și cu sufletul bun, Toți eram fericiți în Ajun de Crăciun. Cu-o trăistuță sub braț, doar cu mere și nuci, Alergam pe-nserat, peste dealuri și lunci, Iar în zori număram mărunțiș, doi, trei lei ... Citește mai mult În Ajun de Crăciun( departe de cei dragi ) Câte simt, nu mai spun, doar în suflet
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
de fiori,Dragi colinzi cu Isus și cu cei trei păstoriIar mămuca, mereu cu un glas tremurat,Câte, câte colinzi ne cânta pe-nserat!Noi, smeriți și cuminți și cu sufletul bun,Toți eram fericiți în Ajun de Crăciun.Cu-o trăistuță sub braț, doar cu mere și nuci,Alergam pe-nserat, peste dealuri și lunci, Iar în zori număram mărunțiș, doi, trei lei... XXVII. VINE TOAMNA PE FURIȘ, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 686 din 16 noiembrie 2012. Vine toamna
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
unor activități de pictură cu tematică variată. Strategia desfășurării: Educatoarea a adunat consemnate pe bilețele și așezate în plicuri „mici incidente” , „întâmplări hazlii sau triste” , „evenimente surpriză”, din timpul derulării activităților artistico-plastice. Spre final, aceste bilețele sunt așezate într-o „trăistuță cu surprize”. Copiii sunt invitați să extragă câte un bilețel din trăistuță. Educatoarea, citește conținutul acestuia și conduce copiii spre interpretarea mesajului. Exemplu: Ghici, Ghici! Cine o ajută de fiecare dată pe Cristina să-și strângă și să-și ordoneze
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
consemnate pe bilețele și așezate în plicuri „mici incidente” , „întâmplări hazlii sau triste” , „evenimente surpriză”, din timpul derulării activităților artistico-plastice. Spre final, aceste bilețele sunt așezate într-o „trăistuță cu surprize”. Copiii sunt invitați să extragă câte un bilețel din trăistuță. Educatoarea, citește conținutul acestuia și conduce copiii spre interpretarea mesajului. Exemplu: Ghici, Ghici! Cine o ajută de fiecare dată pe Cristina să-și strângă și să-și ordoneze materialele după activitățile de pictură? (Radu). De ce? (Este sora lui mai mică
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
ce buni sunt colacii scoși fierbinți și rumeni din cuptor... Cum se desprind șuvițele din ei, ce miros și ce gust! Dar nu uiți și de ai tăi, cu care ai pus la cale să mergi cu uratul. Ultimele pregătiri: trăistuța pentru colăcei, buzunarul de la haină În care vei pune banii, borșul pentru buhai, pocnitorile cu capse, iar eu repet la muzicuță un cântec pe care-l știu și acum. Eram tare „metodici” În proiectarea acțiunii: Împărțeam satul pe „zone”, Începeam
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
lume Ura și cu cearta! Fă pe unchiul să nu vină Beat și-n seara asta... Ai văzut? Și lui Grivei I-a murit nevasta! Doamne, spune-mi într-o noapte Vorbele descântului. N-am caiete! Adu-mi Tu, În trăistuța vântului! Pe la mine Moș Crăciun N-a trecut vreodată... N-a avut cu ce, dar Doamne, Vreau o ciocolată! Scrie de la Început Straiele pământului! Și ne dă suflare, din Soarele Cuvântului! Doamne, eu ades te văd Prin lumină, zău Hai
IEPURAŞUL MÂNIOS. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_723]
-
să vă îmbrăcați. Fetițele plecară val-vârtej în camera lor, sprințare și gureșe ca niște vrăbiuțe vesele, de unde se întoarseră fuguța încotoșmănate și gata de plecare. Mama puse la punct câteva detalii din îmbrăcămintea lor și-i dădu fiecăreia câte o trăistuță în care să-și pună darurile primite. -Aveți grijă, dacă vă udați la picioare, sau dacă vă e frig, să veniți repejor acasă. Da, mămico! Ieșiră grăbite și porniră la drum. Satul era îmbrăcat într-o mantie de omăt, era
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
frig, să veniți repejor acasă. Da, mămico! Ieșiră grăbite și porniră la drum. Satul era îmbrăcat într-o mantie de omăt, era liniște, doar glasuri de copii și clinchete de zurgălăi pluteau în văzduh. Umblând din casă în casă, cu trăistuța de gât și cu clopoțelul în mână, grupuri-grupuri de copii făceau gazdelor urare de an nou mai bun, cu sănătate și belșug în casă, primindu-și răsplata cu un colăcel, un măr, câteva nuci, bomboane fondante și uneori chiar bani
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
ele pătrunse în casă un val de aer rece și o atmosferă de veselie. V-ați udat la picioare? V-a fost frig? Nu, mămico! Ce daruri ați primit? Uite, tăticule! spuse una dintre fetițe în timp ce răsturnă pe masă conținutul trăistuței. De toate! Bomboane, mere, nuci și o grămadă de colaci. Ce-o să faceți voi cu atâția colaci? Păi, o să-i mâncăm. Ghiduș, tata intră în atmosfera de sărbătoare și începu să-și colinde copilele, așa cum făcea în fiecare an, de
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
pe amândoi acolo unde am făcut eu armata de recrut - a răspuns Dumitru. ― Și sunteți mulțumiți? ― Nici nu știți ce bucuroși suntem. Vrem ... Vrem să... ― Spuneți. Nu vă fie teamă. ― Avem aici - a pornit să vorbească Dumitru, băgând mâna în trăistuța unde pusese ceva de mâncare și sticla cu rachiu. Avem o... o sticlă... ― Ia s-o văd! - a poruncit sergentul, zâmbind. Cei pe care îi conducea sergentul s-au depărtat binișor, încât abia se distingeau prin perdeaua de viscol. Dumitru
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Ești atât de mândră și frumoasă în seara asta, cum n-ai fost niciodată. Lasă-mă să te privesc. La auzul acestor vorbe, ștrengărița și-a înălțat ochii de azur spre înalturi pozând în Afrodita... Lotrul a băgat mâna în trăistuța pe care o purta în bandulieră și a scos ulciorul cu fiertura primită de la Zaura. ― Uite aici leacul pentru bărbatul tău. În fiecare seară îi pui în băutură sau în mâncare doar o linguriță din ea - nu mai mult - și
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
ce vreme bună pentru a ieși la arat și însămânțat porumbul!” - le flutura prin minte gândul celor de la coarnele plugului. Alții retrăiau o dimineață când plecau la birou, unde îi așteptau cine știe ce treburi urgente. „La ora asta, școlarii mei, cu trăistuța în care poartă plăcuța și abecedarul, calcă voinicește spre școală. Parcă-i văd. Când dădeau cu ochii de mine, își scoteau cușmele și strigau în cor: <Bună dimineața, domnule învățător>”. Unii se gândeau la copiii lor, care au rămas doar
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
glasul care Îi speriase. Dădură cu ochii de doi militari: un sergent și un soldat. „Grănicerii!” țipă fiecare În gând. Stăteau crăcănați câțiva pași mai Încolo. Erau Înalți până la cer. Aveau armele pe piept. De centuri atârnau baionetele și niște trăistuțe de piele În care băieții știau că se afla muniție. Sergentul, cel care vorbise, Îi luă la Întrebări. „Cu cine sunteți?” „Cu nimeni.” „Ați venit așa, de capul vostru?” „Da”, răspunse iarăși Scurtul, cu glasul nițel sugrumat. Lică nu zicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
zvăpăiatelor de veverițe dacă primesc câteva alune când omătul din jur îi până la brâu... O treabă mai plăcută nici că s-ar afla, sfințite. Ieșim din grădină și o luăm pe marginea poienii năpădită de aluniș. Fiecare purtăm câte o trăistuță în care culegem alunele... Bătrânul nu rămâne tăcut prea multă vreme: Te-ar deranja dacă eu oi mai spune una-alta? Abia aștept să-ți aud vorbele, părinte. Apoi dacă mi-ai dat cale liberă, ți-oi aminti câteva povețe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de mirare, a fi om e lucru mare”. Și „Moartea este oglinda în care tu vezi că ești pământ și în pământ ai să te întorci”. Pe când soarele se ascundea în spatele unei gene roșii de deasupra dealului dinspre soare apune, trăistuțele nostre erau deja pline cu alune. Am să le pun la uscat sub streașina chiliei și la iarnă vor fi mană cerească pentru veverițe. De altfel ele își strâng câte ceva pentru iarnă, dar una-i să primească o alună din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vreme ca să-mi revin din surprindere. Bi... bine! - am răspuns eu cu glas pierdut... Mi-a spus sfinția sa că ești bine, sănătos dar am vrut să aflu chiar din gura matale, conașule. În cele din urmă, țiganca și-a luat trăistuța și a pornit încet spre portița grădinii. Rămâi cu bine, boierule!... Mergi cu bine! - i-am răspuns eu, încă nedumerit de unde până unde se afla țiganca acolo. Între timp, pâș-pâș s-a apropiat și bătrânul și, ca și când n-ar fi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Întorceau cu spatele, ca să nu vadă când scoteai tu fierul din jăratic și, strângând dinții, apropiai talpa de... Bine-nțeles că și eu mă arsesem În talpă cu fierul roșu, dar numai ca să vindec arsura șarpelui). Așadar, mama Îmi pregătea trăistuța; dis-de-dimineață mâncam bine-bine, ca să am puteri, Îmi luam plosca și toporașul, apoi treceam amândoi pârleazul la Moș Iacob. - Moș Iacob, Începea să-l dăscălească mama, să ai mare grijă de copil, să nu-l muște vreun șarpe, să nu mănânce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Izaura, Păun și Rozmarin, pentru că o încânta venirea lor „triumfală” după o asemenea activitate. Fiecare își expunea cele primite, de la dulciuri până la articole de îmbrăcăminte bineînțeles, oferindu-i și Prințesei care stătuse la cort. Le înșirau pe iarbă sau pe trăistuțele în care le aduseseră. — Pune-le mai colea, să nu le amesteci cu ale mele, le împingea Izaura pe cele aduse de Rozmarin sau de Păun. — Stai, fă, că nu să mănâncă, ripostau ei. Eu am primit două ouă, le
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
pentru ea și pentru noi. Rozmarin tăia bucățele slănina ca să le îmartă. Când împărțitul se termina, s-așezau turcește toți și începeau ospățul. Mâncau cu poftă slănina, cu vreun covrig sau vreo bucată de pâine ce se mai găsea prin trăistuțele lor. Când ajungeau la ouă erau în impas. — Sunt fierte ouăle? — Să vedem, îi crăpa puțin coaja Păun.văzând că sunt crude, repede îl dădea pe gât, în timp ce Prințesa se strâmba a greață. — Fă Prințăso, nu-ți place crud? Dă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
nu este chiar atât de simplu să obții ceva și ca să trăiești trebuie să te acomodezi oricărei împrejurări. Cu cât merge mai des la cerșit simțea pe propria-i piele că trăiește și cum trăiește. Într-o zi, aveau în trăistuțe roadele așa zisei munci a lor. Se îndreptau obosite, dar mulțumite acasă. Niște băieți, cam de vârsta lor, le-a acostat. — Unde mergeți, tuciuriilor? Văzând că ele nu răspund, îi smulge Izaurei trăistuța cu cele ce primse din cerșit și
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
cum trăiește. Într-o zi, aveau în trăistuțe roadele așa zisei munci a lor. Se îndreptau obosite, dar mulțumite acasă. Niște băieți, cam de vârsta lor, le-a acostat. — Unde mergeți, tuciuriilor? Văzând că ele nu răspund, îi smulge Izaurei trăistuța cu cele ce primse din cerșit și până să-l prindă Izaura, băiatul se uită și vede ce are. — Ha! Ha! Ha! Ți-au dat oamenii de milă. Izaura îl ajunge apucă trăistuța, dar el nu i-o lasă. Celălat
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]