364 matches
-
de soare topeau răceala nopții, deasupra unor cîmpuri fumegînd hipnotic (mirosind a iarbă, a ceva organic, crud și sălbatic, un miros aproape viu), te-ai Înhămat cu Călin la căruțul cu bidoane alimentare și ați pornit pe pista de siguranță, trăncănind ca niște specialiști despre Campionatul Mondial de fotbal din Italia, pe care sigur Îl vom vedea la vară (echipa României s-a calificat) sau despre proclamația de la Timișoara (da, ce să mai caute foștii nomenclaturiști În politică? da, e clar
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
destinul eroic), vezi faianța distrusă, decorată cu pete verzi de mucegai, vezi prin ferestruica de sub tavan, acoperită de vopsea, zgîrieturile nopții de afară (care, ca de obicei, ar vrea să intre peste noi). Și apoi te vezi undeva În fața dormitorului, trăncănind cu băieții la o țigară, și pe locotenentul Soare apărînd de nicăieri și tăind conversația cu această replică: O să fie bine băieți, o să vedeți că o să fie bine (care, cel puțin În cazul meu, a avut un efect exact pe
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
lucrurile. Îl găsesc În alt atelier decît cel pe care Îl avea cînd eram copil și care mi-a marcat acei ani din viață, o lumină În trecutul nostru, despre a cărei pierdere nu mai vorbim de mult. Și, În timp ce trăncănim, Îi admir vrednicia, pereții sînt plini de lucrări crude - și Îl invidiez. Se apără de crepuscul, disciplinat, meticulos. Nu e puțin lucru, nu e deloc puțin lucru... de fapt, asta e salvarea, mă gîndesc. Mă transpun pentru o clipă, urmărindu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
dintre ei devenise suficient de mare. Dacă s-ar fi trîntit la pămînt, pentru ca apoi, rostogolindu-se cu iuțeală, să se ascundă după unul din bolovanii de calcar... Dar după aceea? Urma să se mai gîndească. Încerca să cîștige timp, trăncănea verzi și uscate pentru a-și domoli teama. Deocamdată nu avea nici posibilitatea de a-l verifica pe celălalt, nici pe aceea de a se lăsa verificat fără să riște. Nu avea decît o singură posibilitate: aceea de a alege
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
aer hilar și stupid ca o maimuță. Alții urcau cu greu estrada ca să se așeze la locurile lor. Ce mit! spuse Hussonet. Iată poporul suveran! Măi să fie! cum se mai clatină! Corabia Statului se leagănă pe o mare furtunoasă! Trăncănește! Trăncănește! (partea a III-a, cap.I) (2) Gândindu-mă la sală îmi veni o idee neașteptată. Numaidecât lacrimile mele se opriră. M-am simțit mai tare, mai liniștit. M-am ridicat și, cu acel pas sigur al omului care
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
hilar și stupid ca o maimuță. Alții urcau cu greu estrada ca să se așeze la locurile lor. Ce mit! spuse Hussonet. Iată poporul suveran! Măi să fie! cum se mai clatină! Corabia Statului se leagănă pe o mare furtunoasă! Trăncănește! Trăncănește! (partea a III-a, cap.I) (2) Gândindu-mă la sală îmi veni o idee neașteptată. Numaidecât lacrimile mele se opriră. M-am simțit mai tare, mai liniștit. M-am ridicat și, cu acel pas sigur al omului care tocmai
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sunt formulate ast fel: „să nu se așeze sau să se sprijine de altar pentru a asculta predica, să nu se vorbeas că în timpul slujbei, să nu se plimbe, să nu bârfească, să nu se întoarcă cu spatele la altar, să nu trăncănească la cimitir în timpul predicii duminicale“. Prin aceste interdicții, el le cere enoriașilor, de fapt, să lase de o parte bârfa cotidiană și să-și concentreze atenția asupra slujbei religioase. Și în mahalalele bucureștene, șușotelile și certurile dintre femei tulbură adesea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cuconului Stejărel că nu pentru a da examene la filol ogie a venit la Cotnar. - Să ți spun tot eu, Culai. Glăsuiește Cronica un dev a... - Iar îmi citești din cronici? - Dacă cronica e biblia mea, ce să fac, Culai? Trăncănesc din ea. - Ei, ce spune cronica acum? - Spune ea într un loc, reluă cuvântul Stejărel Racot ă, așa ca și cum l-ar citi: Și când Ștefan Vodă, aprins de frumusețea Răzășoaiei, poruncea butcilor să ia șleaul Hâ rlăului, nu uita niciodată
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și când alergau prin viață goi pușcă, de li se zărea deopotrivă ce-aveau și-n cuta sufletului, și-ntre picioare. Marietei îi era ciudă că nu putea ascunde nimic de Chira, știrba asta cu toane și c-o gură trăncănind fără încetare de câte toate, mai puțin de ce-ar fi vrut ea anume să afle. E drept că tot încerca s-o tragă de limbă pomenind de Rică, dar ar fi preferat ca zgripțuroaica să nu bage de seamă
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în cazul lui Moș Nichifor Coțcariul, cunoscutul personaj, deliciul multor critici. Pentru moralistul sever care este C., harabagiul Nichifor este un personaj negativ, un șarlatan - cum îi spune și numele -, un șmecher, un seducător de profesie care, pe deasupra, mai și trăncănește. Nu-i un soț exemplar și ingratitudinea lui conjugală, zice criticul, „este josnică și crudă” pentru că își ponegrește „în așa hal soția”. Din această pricină, dar și din altele, Moș Nichifor Coțcariul nu intră în sfera de simpatie a analistului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
singur emoția prin imagini: locul este pustiu, vîntul Își face de cap, poarta nu se mai Închide și nu se mai deschide cu rost, poate nu mai e nicio casă, nicio curte, niciun locuitor, a rămas doar ea pentru a trăncăni cu vîntul. Starea de wabi-sabi este perfect Înglobată acestor imagini. Dar haiku-ul n-ar fi complet dacă am rămîne doar la acest nivel și nu am putea decola spre un alt orizontul alegoric. Toate elementele ne pot ajuta să
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
că-și taie părul, fie că-și pune o haină beat moderată, fie că-i frecventează pe tinerii integrați de vârsta sa și, mai mult, pe cei puțin mai în vârstă decât el și pe maeștri, îi va auzi doar trăncănind și glumind. Prima regulă a comportamentului lor este să nu spună niciodată nimic la modul serios, să reducă totul la o glumă și, a fortiori, la ceva vulgar. Ceea ce dezvăluie această carte prin limbajul său este așadar o înspăimântătoare mizerie
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
societate "venerabilul", "onorabilul" și în familie "neica Zaharia". În rândul personajelor caragialiene se manifesta, uneori, o criză a comunicării la nivel rațional și afectiv, ca o consecință a unui vid existențial. Acestea au o singură vocație: vorbăria, plăcerea de a "trăncăni" lungi monologuri, alcătuind un univers de marionete, o "lume pe dos", cu aspect de carnaval, lipsită de valori ale existenței. Ștefan Tipătescu, prefectul județului, își urmărește numai propriile lui interese. Disperat de pierderea scrisorii, îl atacă pe Cațavencu, prin intermediul polițaiului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Când sari, e bine să aterizezi pe roata de spate fără însă a te lăsa pe spate pentru a nu bascula, păstrează mâinile moi dar ferme pe ghidon și încearcă să așezi cu grijă bicicleta pe sol astfel încât să nu trăncăne; asta ar fi o aterizare bună dar dacă ajungi pe pământ întreg și călare pe bicicletă continuându-ți drumul înseamnă că ai făcut un pas înainte! 13. Dacă ajungi în aer din greșeală nu te panica, nu frâna în aer
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
prevesteau nimic bun. Orașul, căzut în stenahorie, își revenea în simțiri, însă acești picuri nesuferiți de șușoteală îl făceau searbăd și urâcios. Pe străzi, începu să băltească rău a vrajbă. Guri spurcate de boieri hicleni, adunați pe sub zidurile curții domnești, trăncăneau. Răspândeau cu iuțeală dihonia. Se întreceau în a cleveti și unelti împotriva lui vodă. Ascunși pe sub ișlice și caftane îmblănite, brodate cu fir de aur, complotau, urzind minciuni sfruntate. Le ticluiau în palavre lungi și dese cât bărbile lor. Punga
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
intră după mine, închise ușa și, o clipă, mi-a fost teamă de el. Spațiul era strâmt. Nu m-a poftit să iau loc, așa că stăteam amândoi în picioare, față-n față, lângă divan. Hotărâsem că la început trebuia să trăncănesc vesel, și îmi stabilisem chiar o ordine de subiecte, pe care speram să mi-o reamintesc. Trebuia să descopăr multe, și poate că timpul dedicat descoperirilor era foarte scurt. — Ce face Mary? Sper că e bine. (Mi-am adus aminte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și cât de puțin ne-am gândit cu adevărat la el. — Și Freddie vine să locuiască la cârciumă? — Nu, la ferma Amorne, acolo locuiesc ceilalți membri ai familiei Arkwright. Drăguț băiat era! Și, desigur, în tot acest timp, fie că trăncăneam cu Gilbert, sau îmi aminteam de Clement, sau urmăream valurile autodistrugându-se în cazan, mă gândeam numai la Hartley, o așteptam și mă întrebam cât o să-mi mai reziste nervii. Hotărâsem, în linii mari, care va fi următoarea mea mișcare, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mă demoralizaseră. Peregrine își recăpătase, sau simula că își recăpătase obișnuita-i agresivă nepăsare. Stătea la taclale cu Gilbert. Acesta radia de tainica satisfacție a omului care a scăpat nevătămat dintr-o fascinantă aventură, și care de-abia așteaptă să trăncănească despre ea, într-un alt context. James părea ușor distrat, poate că melancolic. Titus părea rușinat și plin de resentimente. I-am întrebat pe ceilalți trei când au de gând să plece și mi-am exprimat dorința ca acest lucru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
copii. S-a apropiat de mine și m-a alungat ca pe un câine fără stăpân. După ce gloata s-a îndepărtat, am rămas nehotărât, țintuit locului. Priveam furios în urma lor, iar pe femeia cu andrelele în mână, care tot timpul trăncănea din gură, aș fi vrut parcă s-o mușc de picior până la sânge. Dar îmi sugeam, gata să plâng, buza de jos. Capul îmi atârna într-o parte și mă durea de furia ce mă cuprinsese. Am vrut să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
națională și tradițională a Nordului. Erau bine gătite și gustoase, așa că ne-am simțit foarte bine și ne-am hotărît că e momentul să ne îndreptăm spre casă. Era o zi de toamnă frumoasă, nu ne grăbeam, sătui eram, așa că trăncăneam liniștiți, îndreptîndu-ne spre Lille, în timp ce soarele luneca ușor spre Apus... Tocmai traversam un sătuc microscopic, cînd, la intersecția între două ulițe înguste cît să treacă o mașină sau două biciclete, am văzut, cu uluirea omului abia ieșit de puțină vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
să luăm cîteva scînduri, ca să ne facem o plută proprie. Ideea ne surîdea, așa că am Început să ne facem planuri să mergem la Manaos etc. Mie mi se infectase piciorul, așa că am ratat meciul de după-amiază și, În schimb, am trăncănit vrute și nevrute cu dr. Bresciani și, foarte tîrziu, m-am băgat În pat. Marți dimineața, Alberto Își revenise complet, așa că am mers la complexul unde dr. Montoya operase ulna unui bolnav de lepră, cu rezultate, pare-se, remarcabile, cu toate că tehnica folosită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
7. Cinat cu Elisabeta. În grădină, foarte frig, vânt rece. Senatul a votat Legea Domeniilor Coroanei cu 43 voturi pentru și 5 împotrivă (2 abțineri). Raportor a fost Sturdza. Brătianu a ținut un discurs frumos și energic. Manu, dimpotrivă, a trăncănit prostii. Joi, 7/19 iunie Vânt rece. Ziarele opoziției sunt foc și pară împotriva legii. Orele 10-12 Sturdza la mine, discursul Tronului. După-amiază audiențe. Whigt. Orele 4½-6 biliard. Seara prefectul Poliției la mine. Mai sunt încă ceva agitații printre studenți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
bune, dragule! Te-mbrățișez cu gînd bun! Aurel Borca, 20 mai 1985 Dragul meu, Revin ușor împleticit de miresmele primăverii. Dar e bine așa, chiar dacă sînt mai leneș decît în aprilie. Ne revedem pe 7-8-9 la Tg. Neamț și vom trăncăni mai mult atunci. O aștept pe Marta Petreu aici în munți, urmînd să venim după aceea la Tg. Neamț. Sper că va putea pleca de la acel liceu de lux! Acum trei ore m-am întors de la P. Neamț. Ieri m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
un catolic și un protestant. Nu-i împac și nici nu țin să-i împac. În București, ca de obicei, prefer compania lui Eugen Suciu, care e incomod, însă nu e oportunist. Mă văd și cu ceilalți, stau cu ei. Trăncănim, dar puțini dintre ei sînt cu adevărat de caracter. Știu însă că toți sînt nenorociți de realități. Înger vagabond, pînă cînd?! Am fost și-n Deltă, la Sulina! Rămîn un nostalgic și e bine că rămîn așa. Acum nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
această perspectivă. La București, m-am văzut și cu Bălăiță (George n. red.). Dar numai pe Magda Ghica țineam în mod deosebit s-o văd. Slăbiciuni... M-am întîlnit, în schimb, c-un foarte drag poet, Ion Mircea. Și am trăncănit, firește! O bucurie mare: "O lume paralelă" a lui Stoiciu (Liviu Ioan n. red.). Mi-a trimis-o mai zilele din urmă. Ce fain e! Ce carte! Provocatoare pînă la Dumnezeu! Și ce inspirată e coperta lui Dan Stanciu! O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]