156 matches
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului județul Albă. Aria naturală se află în partea estică a Munților Trăscăului pe cursul mijlociu al Văii Cetea (un afluent al râului Galda), pe teritoriul administrativ al comunei Galda de Jos, sătul Cetea. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial
Cheile Văii Cetii () [Corola-website/Science/325629_a_326958]
-
Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 10 ha. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Trăscău" și reprezintă o zonă de cheiuri înguste, săpate în calcare (ace, turnuri, hornuri, mase de grohotiș), înconjurate de vegetație forestiera (fag, gorun, mesteacăn, pin), pășuni și fânețe. Floră ariei protejate are în componență arbori și arbuști cu specii de: pin
Cheile Văii Cetii () [Corola-website/Science/325629_a_326958]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Albă. Aria naturală se află în extremitatea nordică a județului Albă (în Munții Trăscăului), pe partea estică a Masivului Bedeleu, în bazinul superior al "pârâului Siloș" (un mic afluent al văii Aiudului), pe teritoriul administrativ al comunei Rimetea (în vestul satului Colțești) Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 3 ha. Arealul este inclus în situl de importanță comunitară "Munții Trăscăului" și reprezintă o zonă de chei cu abrupturi calcaroase (pe partea stângă a văii) și rupturi de pantă, cu zone împădurite și fânețe. În arealul rezervației au fost identificate 5 de tipuri de habitate de interes comunitar (Păduri de fag
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
Polaris - Alpin Speo Club a fost fondat la 1 mai 1966 de Viorel Ludușan (Roru). Membrii clubului își propuneau descoperirea, explorarea, cartarea, protecția și popularizarea peșterilor din Munții Trăscău și Munții Bihor. Nucleul Clubului a fost format din frații Ludușan (Nicolae, Viorel, Dorel, Teodor, Ioan și Mircea) la care s-au adăugat în timp Ovidiu și Gabriel Băcioiu, Ilie Sabău, Eugen și Dorin Cindrea, Eugen Sălăjan, Ștefan, Anca și
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
este o rezervație complexă, clasificată de speologul Viorel Ludușan că poljie, poate singură formă de relief de acest fel din România. Rezervatia Vânătările Ponorului este situată la marginea sud-vestică a culmii calcaroase Bedeleu din Munții Trăscăului la confluenta văilor Ponorului, Poienii și Seaca. Administrativ este împărțită între satul Vale în Jos, comuna Ponor și satul Dumești, comuna Sălciua, județul Albă. Pe drumul județean DJ 107 Aiud-Ponor-Mogoș prin localitățile Râmeț-Valea Poienii-Brădești-Vale în Jos sau pe drumul comunal
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
sunt dispuși între Valea Ampoiului la sud și la nord Valea Racilor sau Turenilor, nordul lor fiind dispus în județul Cluj, restul masivului se află în județul Alba.Fără să atingă înălțimea întâlnită în alte grupe ale Carpaților României, Munții Trăscăului reprezintă, totuși, o unitate extrem de diversificată ca peisaj, cu un remarcabil potențial turistic, doar în parte valorificat până in prezent. În ciuda faptului că au înălțimi sub 1.400 m, ci apar destul de impunători, mai ales când sunt priviți din Culoarul
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
în parte valorificat până in prezent. În ciuda faptului că au înălțimi sub 1.400 m, ci apar destul de impunători, mai ales când sunt priviți din Culoarul Mureșului, de unde-și dezvăluie un profil crenelat, cu acel aer de atrăgătoare sălbăticie. Munții Trăscăului reprezintă o unitate montană care compensează lipsa urmelor glaciare, a piscurilor semețe, cu alte valențe — cu nimic mai prejos ca importanță — dintre care am aminti microrelieful periglaciar, bine reprezentat aici. Atracția turistică pe care o exercită acest masiv constă, poate
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
ca importanță — dintre care am aminti microrelieful periglaciar, bine reprezentat aici. Atracția turistică pe care o exercită acest masiv constă, poate, tocmai din neașteptata lor complexitate și diversitate peisagistică, fără îndoială, un rol important în definirea trăsăturilor cadrului natural al Trăscăului îl are relieful carstic, bine reprezentat, ce cuprinde întreaga gamă de forme specifice, ce se impun, mai totdeauna, cu multă personalitate în peisaj. în plus, integrarea acestui tip de relief în cadrul morfologiei dezvoltate pe celelalte roci — sedimentare, magmatice și metamorfice
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
de creste sau platouri, întrerupte neașteptat de văi prăpăstioase, întâlnește, la tot pasul, priveliști de o frumusețe aparte. În timp ce în nordul și in sudul acestei uriități montane așezările apar doar pe văi și în cadrul depresiunilor, in partea centrală a Munților Trăscăului satele și cătunele urcă până sus pe coama lor, risipindu-se pe crestele munților. Natura a înzestrat spațiul carpatic al Trăscăului cu numeroase locuri interesante nu numai din punct de vedere științific, dar și turistic, numele unora având deja o
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
și in sudul acestei uriități montane așezările apar doar pe văi și în cadrul depresiunilor, in partea centrală a Munților Trăscăului satele și cătunele urcă până sus pe coama lor, risipindu-se pe crestele munților. Natura a înzestrat spațiul carpatic al Trăscăului cu numeroase locuri interesante nu numai din punct de vedere științific, dar și turistic, numele unora având deja o mare rezonanță, precum cheile Turzii, Turenilor, Râmețului, Găldiței, Întregaldelor, Cetii, Aiudului, Ampoiței, apoi masivele calcaroase Bedeleu și Ciumerna, Colții Trăscăului și
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
al Trăscăului cu numeroase locuri interesante nu numai din punct de vedere științific, dar și turistic, numele unora având deja o mare rezonanță, precum cheile Turzii, Turenilor, Râmețului, Găldiței, Întregaldelor, Cetii, Aiudului, Ampoiței, apoi masivele calcaroase Bedeleu și Ciumerna, Colții Trăscăului și Piatra Cetii, peșterile Huda lui Papară, Poarta Zmeilor, Bisericuța, Liliecilor, marea dolină Vânătara, o serie de defilee ca cele ale Arieșului, Iarei, Hășdatelor etc., pentru a nu aminti decât câteva dintre ele. Existența unei rețele optime de drumuri — situate
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
Papară, Poarta Zmeilor, Bisericuța, Liliecilor, marea dolină Vânătara, o serie de defilee ca cele ale Arieșului, Iarei, Hășdatelor etc., pentru a nu aminti decât câteva dintre ele. Existența unei rețele optime de drumuri — situate fie la periferia perimetrului montan al Trăscăului, fie direcționate spre inima acestuia, unele dintre ele reușind să-l traverseze — la care se adaugă un adevărat păienjeniș de poteci facilitează accesul spre cele mai îndepărtate și izolate puncte de interes turistic. Noi drumuri în curs de modernizare, traseele
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
Peșteră Bisericuța este o peșteră fosilă, de mici dimensiuni din Munții Trăscău, Apuseni. Peșteră se află pe teritoriul satului Sfârcea, comuna Întregalde, județul Albă, în partea centrală a Munților Trăscăului, în marginea nord-vestică a Platoului Ciumerna, în bazinul hidrografic al Pârâului Galda. Se poate ajunge pe drumul județean Albă Iulia - Întregalde, apoi
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
Peșteră Bisericuța este o peșteră fosilă, de mici dimensiuni din Munții Trăscău, Apuseni. Peșteră se află pe teritoriul satului Sfârcea, comuna Întregalde, județul Albă, în partea centrală a Munților Trăscăului, în marginea nord-vestică a Platoului Ciumerna, în bazinul hidrografic al Pârâului Galda. Se poate ajunge pe drumul județean Albă Iulia - Întregalde, apoi pe drumul forestier până în cătunul Sfârcea( 4 km). De aici, pe jos o oră de mers pe o
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
Craiva este un sat în comuna Cricău din județul Albă, Transilvania, România. Tip localitate: sat Populație: 375 locuitori Zona: Dealurile Aiudului Munți: Trăscău, Piatra Craivii (1078 m) Dealuri: Pietrele Popii (575 m altitudine) Craiva, sat aflat la poalele înălțimii Piatră Craivii (1083 m alt.) din latura estică a munților Trăscăului (Dj 107 H). Cetate dacica (sec. ÎI î.e.n.- I e.n.) pe platou și
Craiva, Alba () [Corola-website/Science/300235_a_301564]
-
Albă, Transilvania, România. Tip localitate: sat Populație: 375 locuitori Zona: Dealurile Aiudului Munți: Trăscău, Piatra Craivii (1078 m) Dealuri: Pietrele Popii (575 m altitudine) Craiva, sat aflat la poalele înălțimii Piatră Craivii (1083 m alt.) din latura estică a munților Trăscăului (Dj 107 H). Cetate dacica (sec. ÎI î.e.n.- I e.n.) pe platou și pe cca 2400 m² de terase artificiale montane (incinta poligonala, murus dacicus, sanctuar, masive urme de locuire)-anticul Apulon, centrul tribului dacic al apulilor, amintit în „Geografia
Craiva, Alba () [Corola-website/Science/300235_a_301564]
-
al rîului Arieș. Suprafață comunei, de 132 kilometri pătrați, reprezintă 1,8% din suprafața județului Albă. Din totalul ei, terenurile agricole ocupă 785 ha teren arabil, pășuni și 849 ha fânețe. Teritoriul comunei este încadrat la S-E de Munții Trăscăului, la S-V de Munții Metaliferi și la N-E de Munții Gilăului, cu masivul Muntele Mare (1826 m). Este străbătuta de la Vest spre Est, pe o distanță de 7 km, de răul Arieș. Comună Bistra este atestata documentar în
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
lălâie de pictor ce aducea cu chipiul unui ofițer italian. L-a trimis și pe el să înconjoare gardul uzinei Westinghouse în căutare de scânduri vechi. Coxie muncea pentru un hamburger și o sticlă de vin de California sau de trăscău. Făcea și pe paznicul, și dormea pe niște zdrențe în fața grilajului verde care acoperea rar folosita ușă din față. Așa că a luat-o la picior șontâc-șontâc - avea un glonț în pulpă, zicea el, de la San Juan Hill - pe lângă gardul mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Am palmat trei mii de marafeți, degeaba? Tu ai impresia că băbăciunea lu' Vierme se ține de donații și de liberalități? De acte caritabile? De mecenat? Du-te la proctolog! Tare mi-e că ne machim, ne-ntindem praștie la trăscău și nu mai facem nici o molfă, în seara asta. Mă lași? Normal! "Greșeala nu-i în stele, ci în mintea noastră, Brutus!" Nu mă stresa și nu mă pistona! Ai răbdare, te rog! Triangulez! Unu-doi: "Magnifica Veronă încleștează Două
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
oraș, București, 1906; Chipuri și suflete, București, 1908;Băiatul lui Moș Turcu, București, 1908; Oameni cumsecade, București, 1911; Tovarășul de drum, București, 1912; Între femeie și pisică, București, 1913; Rozica, București, 1913; Ce nu se poate spune, București, 1914; Moș Trăscău, București, 1915; Păcatul Sfinției sale, București, 1915; De sufletul nemților, București, 1916; Dureri neînțelese, București, 1916; Doamna de la Crucea Roșie, București, 1919; La umbra unui car, București, 1920; Între frac și cojoc, București, 1922; Bodoreanca, București, 1924; Un om supărător, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
de Seraschier” și visează să figureze în Almanahul de la Gotha, din care îi citește încântat, după cină, consoartei. Un subaltern al său se pretinde descendent din Porfirogeneți și semnează Théodore Trascano-Porphyrogénète, în realitate fiind nepotul unei Profira, preoteasă în satul Trăscău din Vale. Cu foarte rare excepții, nu numai diplomații, ci și alți deținători ai vreunei dregătorii sunt suflete pervertite, ariviști odioși, demnitari obtuzi, aroganți, cruzi, obstinați în a căuta mijloace de îmbogățire rapidă, iscusiți în a trage sfori și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
participat și el. Ca să aflu mai multe detalii, am plecat spre acest sat. Pe drumul bunicel care leagă Zizinca de satul - centru de comună, în șanțul din dreapta, am dat de un nene care-și făcea siesta, fiind faultat puternic de trăscăul acestei toamne bogate. Mi-am spus că pălitura de osândă i-o va executa nevastă-sa, când va poposi acasă! Ajuns în Deleni, cotuna „din sus”, am avut ocazia fericită de a discuta cu doi martori ai morții celor 8
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
aflăm că îl cheamă Donaldinho. Rățoi deștept. Ciugulește gipsul babei. Îl cloncăne. Nea Ilie, Giudi, Țoc, Mățău, Cârlig, Mosor, Tilică, Mâr, Adrienuș, Lenți. Un trib. Plus Ninel, care a terminat de afumat niște șunci. O masă. Se joacă table. Beau. Trăscău. Genocid. Te-am chelit/gogit se aude din când în când. La ora asta nevestele lor pun sau nu murăturile. Să le dăm și lor numele: Bengioaica, Iubuleasa, tanti Petre, Marilena, doamna Rodica, Aninăreasa. Mâr are șaizeci și de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
La el adăugă, ca întotdeauna când mânca la serviciu, și o cinstită salată de ridichi negre. Asta puțea de-ți muta nasul din loc, iar portarul socotea că mirosul e suficient de puternic încât să-l acopere pe cel de trăscău. Cu atât mai mult cu cât prânzul lui coincidea cu terminarea programului de lucru al funcționarelor de la universitate. Cetățencele părăseau în cârduri instituția, așteptându-se, strigându-se, povestindu-și fragmente de telenovele, detaliindu-și în fața suratelor lista de cumpărături. Cam
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]