155 matches
-
de Seraschier” și visează să figureze în Almanahul de la Gotha, din care îi citește încântat, după cină, consoartei. Un subaltern al său se pretinde descendent din Porfirogeneți și semnează Théodore Trascano-Porphyrogénète, în realitate fiind nepotul unei Profira, preoteasă în satul Trăscău din Vale. Cu foarte rare excepții, nu numai diplomații, ci și alți deținători ai vreunei dregătorii sunt suflete pervertite, ariviști odioși, demnitari obtuzi, aroganți, cruzi, obstinați în a căuta mijloace de îmbogățire rapidă, iscusiți în a trage sfori și a
ZAMFIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
și sutien. E un fel de marcă a fabricii. Nimeni n-a spus că reclamele mele ar fi subtile. Dar, tăticule, fac să se vândă minuturile într-un minut. Am țâșnit din lumina lichidă și albă în împărăția prismatică a trăscăului. Doamne, e la băutură cu nemiluita aici, și mai cu seamă din producția de vârf - butoaie cu vin de Xeres din Nigeria, sticle cu vin de Porto din Alaska. Există până și un produs numit Alkohol, vândut în recipiente de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
final să lase cerul și mai gol. Trecând prin sită pulberea stelară Tot colectând pepite de meteoriți, Mi-ai apărut în infinita seară Mireasă boreală, vrând să te măriți. M-am îmbătat pe loc fără idee Trăgând o dușcă din trăscăul selenar Având itinerar Calea Lactee Buimac pe o orbită fără vreun habar. Azi îi schițez timid la timp cadastru Să reușesc să-l îngrădesc cât mai ușor, Când voi putea să-ți dau în dar un astru, Atunci, poate voi vrea
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
mare și puternic! Cu corabia pe uscat Ce distractive vremuri au mai venit, mai ales după sosirea în portul Cotroceniului, a corăbiei găurite și lejer dihocate în părți componente, vandabile per bucată, acea corabie comandată ferm de mâna Băsescului, zmeul trăscăului, și terminatorul flotei românești. O să mă contraziceți, spunându-mi că de fapt, aceste vremuri, sunt vremuri demne de plâns de milă și nicidecum distractive, dar vă rog să vă gândiți un pic bunii mei concetățeni, ajunși la sapă de lemn
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ca știre de presă pentru o zi, însă majoritatea românilor, credincioși convinși întru Hristos, au petrecut așa cum se cuvine, începând cu pomana porcului și sfârșind mai puțin ortodox, la spital pentru a fi dezintoxicați, de abuz de sarmale, piftie și trăscău. Așa se întâmplă an de an, când se sărbătorește ziua de naștere, a imensului lăboi, dat peste ochi lumii neevreiești de către războinicul și genialul popor iudeu și care, ca orice acțiune care se respectă, a trebuit să poarte un nume
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Am palmat trei mii de marafeți, degeaba? Tu ai impresia că băbăciunea lu' Vierme se ține de donații și de liberalități? De acte caritabile? De mecenat? Du-te la proctolog! Tare mi-e că ne machim, ne-ntindem praștie la trăscău și nu mai facem nici o molfă, în seara asta. Mă lași? Normal! "Greșeala nu-i în stele, ci în mintea noastră, Brutus!" Nu mă stresa și nu mă pistona! Ai răbdare, te rog! Triangulez! Unu-doi: "Magnifica Veronă încleștează Două
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
vindece ea... Zis și făcut. Încă de pe la șapte jumătate tropăiau deja pe Militaru Stoian toți odioșii. Parcă ne candriserăm. Țipam. Orăcăiam. Ne păcăneam între noi catafalcurile. Trăgeam clopotele unor ucenice de-ale fermecătoarei, care, în zile normale, ne slobozeau la trăscău, dar acum fuseseră dresate să păstreze ordinea în convoi, să-i curenteze pe zvăpăiați și, la un semnal al ciohordoaicei, să ne mâne cu forța printre cele două focuri vii. Pentru că, în trecătoarea dintre casele lui Jubilău și cele ale
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Cotiza la tine cu gologani? - Nix... Cel care aduna cotizațiile era Popa Stîrlici, de peste drum, primul care-a introdus, în Valahia, vânzarea băuturii cu burta. Intra mușteriul la altar, plătea cinci pitaci și, de banii ăștia, putea să bea atâta trăscău cât îl ținea pe el burta... Dacă ieșea să se ușureze, înțelegerea se spărgea și, ca să intre înapoi, trebuia să mai cotizeze alți cinci pitaci. - Să te rupi în figuri, scămoșatule?! Au ciufulit cu tărăboanța și ultimele mahalale rămase neexploatate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
puțin și adăugă un pachețel în care era niscaiva zahăr. Bunelu aduse câteva cepe și un pumn de mieji de nucă, din care luă unul înapoi, ca să-l molfăie, printre gingiile dezghiocate, ca pe o bomboană. Isaia puse sticla de trăscău, privind-o cu jind, și o bucată de brânză îngălbenită. Face sete, lămuri, în fața dezamăgirii celorlalți. Iadeș căută în sacul cu fierătanii și răsturnă câteva cutii de tablă, care se rostogoliră prin iarbă. Conserve de pește, stavrid în ulei, explică
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și, brusc, pupilele îi căzură înapoi între pleoape, precum prunele- perechi câștigătoare la jocurile de noroc la manetă. Bunelu țopăi hohotind, iar ceilalți se prăpădiră de râs. Priviră, apoi, chiar și ei mirați, la spectacolul următor. Era, poate, și din cauza trăscăului care le înviorase ochii și le îmbujorase obrajii. Omul-pasăre făcea volute, începând deja să amestece limbile, păsărește. Puteai să juri că ai în fața ta doi frați siamezi. Puțică își îmbrăcaseră haina largă, singura pe care, laolaltă cu punga duhnind a
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Io zic că-s lumânări... — Aoleo ! se plesni Isaia peste frunte. Te pomenești că azi e chiar Vinerea Mare ! Iese lumea cu prohodu’ din bise rică... Am întârziat cu slujba ! — Ce slujbă ? se întoarse Pârnaie. — Epitafu’... răspunse Isaia, suspinând din tot trăscăul pe care-l băuse. — Cine ? nu înțelese Pârnaie. Mierlă porni să cânte ascuțit ca pițigoiul, gata să-și bage unghia-n gât. Calu îl apucă de guler și-l scutură, încât Mierlă renunță la gândul sinuciderii, spre care îl împingeau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
bărbați tot felul de povești. L-o fi căutând și pe el cineva. Nu vedeți, cum stă cu mâna desfăcută, parcă cere ceva... — Ce-am putea noi să-i dăm ? interveni și Pârnaie, cu mâinile înfundate în buzunarele golite. Nici trăscău nu mai e, își aminti Bunelu plin de tristețe. Iadeș se strecură, mai în față, pe sub subțioara lui Pârnaie. Își scoase fesul și-l mototoli, cu mâinile în față, ca la priveghi. Io zic să chemăm Poliția... spuse. — Și cum
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să nu fie în număr mai mare de patru milioane, că nu ne trebuie mai multe voturi de atât, și să fie cu portbagaj, unde votantul să poată pune un kil de faină, unul de mălai, eventual o sticlă de trăscău. Bicicletele vor fi prevăzute cu GPS, pentru o eficientă direcționare a populației devenită biciclistă, spre secțiile de votare. 3. În cazuri excepționale (carnet la alt partid, conștiință îndărătnică) se vor oferi la asemenea votanți, pe lângă bicicleta cu portbagajul plin și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
puntea mineralierului: „Popor român! Țineți minte! România nu este a voastră, nu este a urmașilor voștri, România este a mea și a urmașilor mei, și a urmașilor, urmașilor mei, până în veacul veacurilor". Și în încheiere să tragă o înghițitură de trăscău, direct din sticlă, așa cum îi este obiceiul la ocazii festive. Fost fumător înrăit Cred că mulți din cei care mă cunosc s-au mirat un pic la început când au aflat: „cum adică și-a făcut blog, Doamne cum mai
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
venit buntul acela pe care unii îl numesc revoluție (dar nici ei, așa zișii revoluționari, nu se încumetă să scrie acest cuvânt cu literă mare) el s-a nimerit să fie ca de obicei la cârciumă și ieșind așa cu trăscăul în cap a nimerit, nici el nu știe cum, în sediul fostului Comitet Județean de partid și asta i-a schimbat viața complet. A devenit revoluționar și în consecință a devenit tăietor de frunză la câini cu acte în regulă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
omul sănătos? Dacă era doar chelu' din capu' satului, mai treacă, meargă, îl înțelegeam mai ușor, ziceam că a luat-o puțin la cap și ce nu spune omu' la beție? O mai plesnește săracul și aiurea, fiindcă, atunci când vorbește trăscăul, diplomația e mai moartă decât scroafa din coteț. Dar acest chel național, este ăl mai prima personaj din capul stânii pedeliste, (na, că eram să spun cooperatiste, deoarece toată lumea știe acum, că prin zona ceea s-a cooperativizat hoția și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
omul sănătos? Dacă era doar chelu’ din capu’ satului, mai treacă, meargă, îl înțelegeam mai ușor, ziceam că a luat-o omul la cap și ce nu spune omu’ la beție? O mai plesnește omul și aiurea, fiindcă dacă vorbește trăscăul, diplomația e mai moartă decât scroafa din coteț. Dar acest chel național, este ăl mai prima personaj, din capul stânii pedeliste, (na că eram să spun cooperatiste, deoarece toată lumea știe acum, că prin zona ceea s-a cooperativizat hoția și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
puntea mineralierului: „Popor român! Țineți minte! România nu este a voastră, nu este a urmașilor voștri, România este a mea și a urmașilor mei, și a urmașilor, urmașilor mei, până în veacul veacurilor”. Și în încheiere să tragă o înghițitură de trăscău, direct din sticlă, așa cum îi este obiceiul la ocazii festive. Bărbătește, pe bază de listă F iecare obiect din realitatea înconjurătoare (na, că am început ca vechiul meu profesor de socialism științific!) se mișcă pe bază de ceva, mașinile, pe
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
participat și el. Ca să aflu mai multe detalii, am plecat spre acest sat. Pe drumul bunicel care leagă Zizinca de satul - centru de comună, în șanțul din dreapta, am dat de un nene care-și făcea siesta, fiind faultat puternic de trăscăul acestei toamne bogate. Mi-am spus că pălitura de osândă i-o va executa nevastă-sa, când va poposi acasă! Ajuns în Deleni, cotuna „din sus”, am avut ocazia fericită de a discuta cu doi martori ai morții celor 8
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
un nor mare de fum. — Ba bine că nu! Tyrone și-a pus curu’ la bătaie, iar Leroy era așa de speriat, că era cît p-aci să se-arunce de p-acoperiș, și bea pînă se pișa pe el trăscău d-ăla făcut În pușcărie. Negrotei tîmpiți. N-au creier În dovleac nici cît o javră de cîine! Comutatoarele Închise. — Ray, am auzit că-ți place să tragi În cîini. TÎnărul ridică iar din umeri. — Potăile n-au nici un motiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Botta, dr. Paveliu, privind fix raftul barului și cerând repetat sticla cu eticheta „Cremă de mandarine. Oriental”. Toate catifelările, aromele și rotunjimile de vis din aceste cuvinte : cremă, mandarine, oriental, așezate în raftul bufetului... Pescăruș de la poalele munților, peste sinistrul trăscău dul ceag care ar fi făcut să vomite și un elefant... Reprezentanții Sistemului nu sunt, la prima vedere, niște monștri. Procurorul nu ține să- i bage în pușcărie pe Vuică și pe Ripu, vrea să se termine „toată reconstituirea asta
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dezvoltarea de unități turistice, cu oferte turistice și servicii la standardele europene • Atragerea unui număr sporit de turiști • Ridicarea calității managementului turistic • Sprijinirea agroturismului prin susținerea proiectelor în acest domeniu Pe termen scurt: • Creșterea numărului de turiști în zona Depresiunii Trăscăului cu 50% în primul an și cu 90-100% în următorii doi (obiectiv cuantificat prin numărul de prezențe / reveniri ale unui turist) • Creșterea gradului de satisfacție al clienților/turiștilor (obiectiv cuantificat prin realizarea de chestionare) • Creșterea veniturilor din activitățile de turism
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
apleci, pui gura la capătul țevii și lingi o picătură, două. Cojești un cartof copt, care-ți arde degetele, îl înmoi în sare și în unt. Te apleci și mai sugi puțin din țeava de cupru. E prima tranșă de trăscău, din cel foarte tare, care, când îi dai foc, arde, albastru, pe masă. Vezi tu, Pascal, în România lui Ceaușescu exista sistemul ăsta, Repartizarea, în care se întâmpla ca absolvenții de facultate să fie trimiși să muncească la mama dracului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
aflăm că îl cheamă Donaldinho. Rățoi deștept. Ciugulește gipsul babei. Îl cloncăne. Nea Ilie, Giudi, Țoc, Mățău, Cârlig, Mosor, Tilică, Mâr, Adrienuș, Lenți. Un trib. Plus Ninel, care a terminat de afumat niște șunci. O masă. Se joacă table. Beau. Trăscău. Genocid. Te-am chelit/gogit se aude din când în când. La ora asta nevestele lor pun sau nu murăturile. Să le dăm și lor numele: Bengioaica, Iubuleasa, tanti Petre, Marilena, doamna Rodica, Aninăreasa. Mâr are șaizeci și de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
oraș, București, 1906; Chipuri și suflete, București, 1908;Băiatul lui Moș Turcu, București, 1908; Oameni cumsecade, București, 1911; Tovarășul de drum, București, 1912; Între femeie și pisică, București, 1913; Rozica, București, 1913; Ce nu se poate spune, București, 1914; Moș Trăscău, București, 1915; Păcatul Sfinției sale, București, 1915; De sufletul nemților, București, 1916; Dureri neînțelese, București, 1916; Doamna de la Crucea Roșie, București, 1919; La umbra unui car, București, 1920; Între frac și cojoc, București, 1922; Bodoreanca, București, 1924; Un om supărător, București
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]