215 matches
-
limbii române sunt o categorie fictivă datorată viziunii tradiționale în care ea este percepută ca o continuitate a latinei. Consecința fatală a fost anularea constituirii ei ca limbă vie în procesul simbiozei traco-latine, proces în care atât latina cât și traca au dispărut ca limbi aparte. Pe ruinele lor a apărut o limbă cu totul nouă, astfel încât a spune că latina a împrumutat cuvinte de la autohtoni ca să se constituie ca română este totuna cu a spune că traca a împrumutat cuvinte
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
latina cât și traca au dispărut ca limbi aparte. Pe ruinele lor a apărut o limbă cu totul nouă, astfel încât a spune că latina a împrumutat cuvinte de la autohtoni ca să se constituie ca română este totuna cu a spune că traca a împrumutat cuvinte de la latini în același scop. Înțelegerea deplină și corectă a realității este posibilă doar dacă se ține seama de faptul că limba română s-a constituit în spațiul lingvistic aglutinant est european în corelație și întrepătrundere cu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
indiferent când au început și când s-au terminat, nu pot fi discutate la capitolul contactelor culturale, drept care despre aceste neamuri se va vorbi separat: tot ce a urmat după constituirea limbii române din latina preluată de baza psihofizică germano-greco tracă, preluare confundată cu un fenomen cultural, se raportează la fatalitatea vicisitudinilor istorice ale neamului românesc. Imaginea pe care Philippide a creat-o despre latină > română în volumul întâi este anulată de el în volumul al doilea unde afirmă că prezența
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
aglutinantă a autohtonilor și limba flexionară a latinilor. Ambele limbi erau constituite pe continuitatea globală, mai mult sau mai puțin evidentă, sau chiar mascată, a materialului lingvistic, numai că în latină acest material era gramaticalizat și structurat paradigmatic, pe când în tracă elementele care alcătuiau cuvântul și exprimau raporturile păstrau o dependență mai mare de sistemul lexical al limbii. Romanizarea spațiului est european nu a fost uniformă și nici nu a evoluat uniform în direcția constituirii romanității orientale. Urmele limbii valahe, adică
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
trace „moștenite la noi și împrumutate de la traci de strămoșii iliri ai albanezilor, sau cuvinte de origine iliră intrate în limba traco-geto-dacilor și moștenite de la ei la români”. Această grupă de cuvinte decurge din impresia că limba iliră și limba traco geto-dacilor, deosebite una de alta, se aflau în vecinătate și astfel au făcut împrumuturi reciproce pe care latina lear fi preluat și supus legilor fonetice specifice evoluției sale, rezultând în română forme precum ceafă, grumaz, buză, mugur, zară, mazăre, sâmbure
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
independentă. Demascarea neogramaticii ca epocă perimată a gândirii istorice este înso ită de recunoa terea constituirii și evoluției limbii române ca limbă vie cu identitate proprie sub toate aspectele (fonetic, gramatical și lexical), limbă în care atât latina cât și traca și-au pierdut identitatea. Strădania științei tradiționale de a prezenta limba română ca pe o continuitate a latinei afectate în evul mediu de năvala populațiilor barbare se cere a fi înlocuită cu evoluția romanității orientale în interferență cu celelalte fenomene
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limbile atestate în scris. Latina a existat pentru că în ea s-a scris o întreagă literatură, a continuat să fie folosită ca limbă de cultură și de cult, și mai ales pentru că ea își continuă existența în limbile romanice, dar traca unde i? Mărturiile istorice și arheologice despre ea dovedesc cel mult faptul că ea a fost și nu mai este. În această situație rămâne loc doar pentru explicațiile privind dispariția limbii autohtonilor: „În fața valului din ce în ce mai mare al populației romane, unele
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
nou prefăcând nutrimentul în organe specifice ale sale și rămânând limbă romanică”, Eminescu exprimă, cum se putea în epocă, faptul că latina a adus în estul Europei, cu precădere, structura morfematică și flexionară a limbii, structură pe modelul căreia simbioza traco latină a reorganizat gramatical bogatul material lingvistic autohton de factură aglutinantă, dând naștere limbii române. Dar punerea în valoare a substratului este de neconceput fără o nouă explicație dată elementelor nelatine ale limbii române. Nașterea limbii române în procesul comunicării
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
parte sistemul latin în care părțile cuvântului erau morfeme. 10. Constituirea limbii române, ca și a celorlalte limbi din zonă, își are explicația în simbioza traco-latină realizată în conviețuirea și conlucrarea latinilor cu autohtonii. Doar colaborarea cotidiană între vorbitorii de tracă și vorbitorii de latină, iar nu dictatura limbii latine urmată de invazii și dizlocări masive de populații, a determinat schimbarea peisajului etnolingvistic din sudestul, centrul și estul Europei. Acest peisaj, constatat la ieșirea din evul mediu, a crescut din baza
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ambelor laturi implicate în constituirea bazei traco-latine a romanității orientale, întrucât ambele sunt în egală măsură părtașe la istoria limbii române. În al doilea rând ideea de evoluție a limbii în general induce chestiunea preistoriei limbii române, întrucât latina și traca aduc fiecare la constituirea limbii române o încărcătură istorică multimilenară cu trăsături comună până la un punct, dar specifice în cele din urmă: ambele limbi aduc în română comunitatea evoluțiilor la nivel silabic și aglutinant în spațiul auroafro-asiatic, latina venind în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
inconfundabile. O comparație sumară, cum e cea care urmează, are rolul de a proba analiza comparativă pe baza categoriilor și de a incita la extinderea acestei metode de lucru. Categoria genului. Nu este gramaticalizată în limbile aglutinante, situație moștenită din tracă de limba maghiară, în care sexul se exprimă prin mijloace lexicale: férj „soț - feleség „soție”, apa „tată” - anya „mamă”; sau compuse ca: sógornö „cumnată” față de sógor „cumnat”, apat rs „cuscru” (tată tovarăș) - anyatárs á „cuscră” (mamă tovarăș). Lipsa genului la
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
detalierii cunoașterii, valorile gramaticale ale substantivului și-au găsit exprimarea formală în mod treptat și neuniform în spațiul lingvistic euro-afroasiatic. La intersectarea lor în spațiul tracic, limbile tracă și latină se aflau pe trepte diferite de gramaticalizare a substantivului. În timp ce traca exprima valorile gramaticale în manieră sintactică, prin cuvinte pronominale și prin adverbe circumstanțiale, latina adăuga acestor mijloace un sistem de morfeme terminale, prin care substantivul căpătase paradigmă cazuală, și un sistem de prepoziții care detalia valorile cazurilor acuzativ și ablativ
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
din Cos, vestitul centru medical elen (sec. II î.Chr.). Interesantă este și „placa“ de la Grădiștea, un fel de „piatra laptelui“ a cărei pulbere rasă se folosea, ne spune Dioscorides, în vindecarea plăgilor. Vasile Pârvan crede că în spațiul eleno - traco - roman, existau centre specializate în confecționarea de instrumentar chirurgical și că fiecare popor a produs vase de argilă arse pentru uz medical, asemănătoare celor descoperite la Grădiștea Muncelului, Cucuteni, Băiceni (Iași). Dat fiind mobilitatea medicilor, sugerată și de una din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
intertextul primului și pe baza identificării unor lexeme "marcate stilistic" de contextul în care au apărut inițial. Riffaterre vorbea despre "funcția deictică a urmei textuale" care poate constitui și un punct de plecare pentru o anume interpretare. (Riffaterre, Michael, La trace de l'intertexte, "La Pensée", nr. 215, oct. 1980, pp. 4-18, apud. Vultur, Smaranda, Infinitul mărunt, Cartea Românească, Bacău, 1992, p. 13.) 107 I. L. Caragiale, Opere, III , Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ed. cit., p. 356. 108 Idem, p.
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
contopite în creuzetul etnic din care a rezultat poporul român. Formula care va deveni clasică a teoriei melting pot-ului românesc este avansată de D.D. Patrașcanu (1937): "Prima pătură etnică, care a intrat în compoziția poporului nostru, a fost cea tracă, reprezentată prin Daci [...] Peste această primă pătură a venit elementul romanic, reprezentat prin coloniști, armată și administrație care [...] a dat naștere Daco-Romanilor. [...] Năvălind Slavii, [...] procesul de formație al poporului românesc s-a accentuat, desăvârșindu-se prin absorbirea elementelor slavone de către
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
64 de milioane de slavi” a readus În atenția istoricilor din regiune problema originii națiunii române. Kőváry cunoștea bine principalele opinii referitoare la originea românilor, rezumând aceste teze În Statistica Ardealului. Deși mulți autori străini se pronunțau În favoarea originii slave, trace sau bulgare a românilor, Kőváry subscrie la o a patra opinie, socotind-o „cea mai clară”, și anume cea potrivit căreia românii „sunt urmașii romanilor colonizați În Dacia de către Împăratul Traian XE "Traian" ”, fiind găsiți aici de către maghiari, În secolul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la un nivel strict științific. Dar tracomania este cu totul altceva. Se invocă argumentul că tracii credeau în nemurire, că aveau o spiritualitate foarte înaltă, de neegalat, că erau singurii monoteiști (ceea ce este total fals) și că, în general, religiozitatea traco getică este net superioară, spiritual vorbind, culturii și moștenirii latine, de mediocri legiști și administratori coloniali. Cu astfel de concepții nu mai putem fi deloc de acord. La această moștenire putem chiar renunța fără mari regrete. Nu este cazul a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Daciae, Cluj, 1943; Idem, Limba traco-dacilor, ed. a II-a, ES, București, 1967. footnote> , pentru nici unul nu s-a probat suficient legătura cu nume actuale <footnote Alexandru Philippide, Originea românilor, I. Ce spun izvoarele istorice, Iași, 1923, enumeră printre numele trace și iliro-panone păstrate în română Dașul (< Dasius), Jipa (< Zipas), Muca (< compuse ca Mucapor, Mucaris etc.), toponimul Plătărești, format cu ajutorul sufixului -ești de la un nume de persoană pus în legătură cu tracicul Plator. Istoria limbii române, II, EA, București, 1969, nu dă nici un
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
argument subspecificat (care nu este niciodată în complexitatea trăsăturilor sale): *Gianni lava Gianni. Teoria copierii prin deplasare (The Copy Theory of Movement) a fost introdusă în PM (Chomsky 1995/Chomsky și Lasnik 1993) ca urmare a faptului că urmele (engl. trace) sunt interpretate ca fiind copii ale constituenților deplasați. În PF și în LF are loc un proces de ștergere care elimină copiile redundante. În PM, mișcarea unui constituent nu lasă, în locul din care a fost extras, o urmă, o categorie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
contopite în creuzetul etnic din care a rezultat poporul român. Formula care va deveni clasică a teoriei melting pot-ului românesc este avansată de D.D. Patrașcanu (1937): "Prima pătură etnică, care a intrat în compoziția poporului nostru, a fost cea tracă, reprezentată prin Daci [...] Peste această primă pătură a venit elementul romanic, reprezentat prin coloniști, armată și administrație - care [...] a dat naștere Daco-Romanilor. [...] Năvălind Slavii, [...] procesul de formație al poporului românesc s-a accentuat, desăvârșindu-se prin absorbirea elementelor slavone de către
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sec. II - III Epoca romană; 2 .Ruinele bisericii catolice ʺSf. Mariaʺ, di n Cotnar i, sec. XV Epoca Medievala; 3. Ansamblul medieval ‘’’Curtea Domneasca’’, Cotnari, sec XV. După cum am mai arătat, pe Dealul Cătălina se află o cetate fortificată a traco geților din epoca fierului (secolele IV-II î.C.), ale cărei sisteme de apărare sunt parțial conservate muzeistic. La Cotnari a existat în Evul Mediu un oraș , locuit de o puternică comunitate de catolici germani și unguri, în timpul lui Despot Vodă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
fag” la cap. „Iar la cap să-mi pui Fluieraș de fag, Multe zice cu drag! Fluieraș de os, Multe zice duios! Fluieraș de soc, Multe zice cu foc!” Conceptul din Miorița se aseamănă cu principiile orficilor, care vorbeau și traca. Savanții consideră albaneza de astăzi un dialect trac, explicându-se elementele comune cu limba noastră. Balada Miorița păstrează o mare parte din aceste cuvinte, care au contribuit la formarea vocabularului român: „baci” („draguțele baceîn albanezăbac), „fluier” („fluieraș de soc”în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
un arome subtil Quand je vis des vleuets dans les yeux de l'esclave. Vibrant, j'en aspiraii le parfum volatil; Dans mon sang jeune et fier courut comme une lave, Et de la fleur d'antan revit, toujours suave, La trace du pollen que lança le pistil. Ce fut dans un jardin enclos de blanches pierres, Furtif, un clair rayon filtra sous les paupières Où semblaient se mirer les blonds sphinx de Memnon, Et bien que le lilas ait fleuri mes
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
spre est alături de populații germanice, italo-celtice, baltice etc. S-au învecinat apoi cu strămoșii anatolienilor și grecilor. Notate cu o scriere proprie de origine indiană (brahmi). Limba fără oclusive sonore și aspirate; asemănări cu hitita, traco-frigiana și armeana. - traco-iliro-frigiene: ilira, traca, dacă, frigiana. Unii lingviști asociază albaneză grupului traco-ilir și armeana grupului traco-frigian. Traco-dacă (după unii și ilira) este considerată un substrat al limbii române (între 80 și 200 de cuvinte, unele comune cu albaneză: abur, amurg, baci, balaur, baliga, baltă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
haddiya, somaleza, galla, afar, saho, bedawiye, iraqw, borana, beja limbi vorbite; transcriere etiopiana, latină 86. dacă (geto-dacă) LM Dacia antică; traco-dacă este considerată substrat al limbii române; lista de 80-200 de cuvinte, unele comune cu albaneză; inscripție nedescifrată, probabil în traca (dar cu caractere grecești) pe inelul de aur de la Ezerovo (Bulgaria), sec. V i.C.: 61 de semne în scriere continuă; posibilă inscripție dacica pe un vas de lut descoperit în Munții Orăștiei la Grădiștea Muncelului: DECEBALUS PER SCORILO marea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]